Am vizitat astăzi un muzeu interesant la Bruxelles. Muzeul regal al armatei și al istoriei militare. Pe 40000 de metri pătrați sunt prezentate numeroase exponate, de la perioada medievală până la al Doilea Război Mondial. Sunt expuse arme de infanterie, uniforme, avioane de diverse fabricații, etc.

În sala dedicată Primului Război Mondial, m-am bucurat să admir câteva uniforme românești.

PS. Aș vrea să-i atrag atenția colonelului Daniel Dragomir să nu tragă concluzii pripite din ceea ce scriu pe blog. Încercările prin care am trecut m-au invățat să privesc fără ură realitatea. Îl sfătuiesc să încerce să facă același lucru, indiferent de proiectele politice pe care le are.

Ieri, am sosit la Bruxelles pentru a participa la reuniunea Forumului Crans Montana, la invitația unui vechi prieten – Jean-Paul Carteron, membru fondator al Fundației Europene Titulescu. Îi datorez recunoștința pentru ajutorul pe care ni l-a dat în câștigarea procesului internațional care a permis aducerea în țară a osemintelor lui Titulescu, în urmă cu 26 de ani.

De altfel, în 1996, am organizat împreună o reuniune a Forumului la București, unde, între altele, a avut loc o celebră întâlnire între lideri israelieni și palestinieni.

Anul acesta, între temele de dezbatere au figurat subiecte de mare actualitate – spre exemplu raportul între adevăr și încredere în era digitală și manipularea opiniei publice prin fake news. O altă temă interesantă a fost aceea a dobândirii cetățeniei prin investiții în țara respectivă. Există numeroase exemple, unele în Europa, unde se poate dobândi cetățenia ca urmare a unor investiții de câteva sute de milioane de dolari/euro ( Portugalia, Cipru, Malta, Ungaria). Cu alte cuvinte, a devenit pașaportul o marfă ca oricare alta?

Cea mai interesantă dezbatere a fost însa cea de aseară, legată de problematica Balcanilor de Vest și de întrebarea dacă Uniunea Europeană este în măsură să-și respecte obligațiile asumate în această privință. O prezență importantă a fost cea a lui Zoran Zaev, premierul „Republicii Macedoniei de Nord”. El a explicat acordul cu Grecia referitor la denumirea țării lui și la perspectivele de accelerare, în aceste condiții, a negocierilor cu Uniunea Europeană. În același panel a participat Liliana Pavlova, cea care a coordonat președinția bulgară a Consiliului UE, care se încheie astăzi, și care a vorbit despre prioritățile bulgare în semestrul care s-a încheiat. Ea a menționat, între altele, faptul că formatul 16 plus 1, cu China va deveni, la Sofia, săptămâna viitoare, 17 plus 1, în condițiile în care se va adăuga și Grecia. Din România, la acest panel, au vorbit Tudor Buzatu, secretar de stat și Florian Coldea, fostul director adjunct al SRI. Ca să fiu obiectiv, prezentarea lui Florian Coldea, în engleză, pe tema aspectelor de securitate în zona Balcanilor de Vest, a fost judicioasă și convingătoare.

Astazi, la ora 16, la Galati, impreuna cu ambasadorul Republicii Moldova, istoricul Mihai Gribincea,  vom lansa albumul cu hartile Basarabiei si volumul exceptional al lui Titulescu, continand manuscrisul sau din 1937 privitor la politica externa a Romaniei.

Intr-unul din volumele sale, Mircea Malita prezinta strategiile de supravietuire ale romanilor. Subtitlul este minunat – Cumintenia pamantului – desi, citit acum, titlul cartii are un umor involuntar, tinand seama de cum s-au strans banii pentru statuia lui Brancusi si cum se dau inapoi.

Intre strategiile militare, Malita mentiona parjolirea pasunilor si otravirea fantanilor. Pe termen scurt aceste masuri erau utile dar, la intoarcere, locuitorii sufereau din cauza acestor decizii.

Aceasta strategie pare ca s-a transformat acum intr-un fel de hobby national, in cadrul unui razboi romano-roman.

M-a impresionat negativ faptul ca, pe Arena Nationala, intr-un moment de sarbatoare, s-a huiduit. Aceste huiduieli au atins-o, indiferent de intentie, si pe Simona Halep. In loc de bucurie, ele au aratat ca nu putem depasi resentimentele nici macar in astfel de momente si ca ura incepe sa fie tot mai prezenta in societatea noastra.

Am adaugat o fotografie cu un peste din care nu a mai ramas decat scheletul -simbol posibil al unei Romanii viitoare care   poate sa  sa se auto-distruga.