Bogdan Tiberiu Iacob, „Să mutăm Ziua Natională pe 4 iulie?”

„Nici anul acesta nu s-a făcut excepție de la regula tristă a scandalurilor de Ziua Națională, care se repetă de 31 de ani încoace. Ne referim la regula gălcevelor perpetue între politicieni, a boicoturilor și excluderilor, a atacurilor cu jigniri și a invitațiilor lansate pe sărite, funcție de toanele ”gazdei”, adică președintele. De aici, o întrebare legitimă: oare nu ar trebui să considerăm adevărata sărbătoare națională ziua de 4 iulie, cînd la petrecerea de Ziua SUA toată clasa politică autohtonă se poartă frumos și își zîmbește fără ură?

Aflăm zilele astea că președintele Klaus Iohannis iar și-a dat în petic, refuzînd să invite la recepția de Ziua României reprezentații opoziției, USR și AUR, ceea ce nu prea transmite un semnal bun din punct ce vedere al democrației.
Au fost invitați, în schimb, reprezentanții PSD, atît de ”boicotați” în ultimii ani, la recepții și parade dedicate zilei naționale. Răstimp, reprezentanții nervoși ai societății civile au protestat față de lista de invitați ai președintelui.

Anul trecut, Iohannis a decis să ”radă” parada militară pe motiv de pandemie, dar și-a aranjat o ceremonie de uz propriu și cu cîțiva oameni din ”guvernul lui”, ceea ce l-a făcut pe Traian Băsescu să constate că succesorul său „a vrut Arcul de Triumf doar pentru el”: „Urât moment al trufiei unui preşedinte”.

În 2018, președintele a mers la Alba Iulia, iar premierul Viorica Dăncilă la Focșani, fiecare cu ceremoniile lui. Mesaj clar de ”unire”.
Cu un an înainte, numărul doi în stat nu suporta să stea lîngă numărul unu la recepție și paradă: ”Nu pot să stau alături de președinte câtă vreme va fi exponentul statului paralel” anunța Călin Popescu-Tăriceanu.

La rîndul său, numărul 3 în stat, Liviu Dragnea, boicota manifestările, deși primise invitație: ”Nu accept invitația domnului Iohannis pentru că nu cred în ea”.

În anul anterior, Iohannis operase o selecție în premieră, refuzînd să invite la ceremonii persoanele cu anumite probleme penale, între care președinții ambelor Camere și Victor Ponta, în timp ce primarul general Gabriela Firea nu primise invitații, ceea ce făcut ca PSD și ALDE să-și organizeze propriile manifestări. Și atunci fostul președinte reacționase critic: ”Ziua Națională nu e ziua președintelui. Trebuia să invite toate instituțiile” declara Băsescu. „Iohannis a inventat această categorie de ”penali” pentru oameni care nu sunt judecaţi, asta nu e bine pentru un preşedinte. Am văzut că a făcut şi invitaţii selective la Ziua Naţională, acolo nu este ziua preşedintelui. (…) Eu nu spun că Tăriceanu n-are nişte probleme, că Ponta n-are nişte probleme, aşa a fost în timpul meu, dar nu mi-am permis niciodată să nu invit șefii celor două Camere, prefecții, președinții de Consilii Județene” mai spunea el.

Culmea e că doar cîteva luni mai tîrziu, de Ziua Europei, Iohannis a uitat de criteriile de integritate și a invitat la recepție toți ”penalii”.

Semn că șicanele își au loc doar de Ziua Națională a noastră, nu și a altora.

Cu alți cîțiva ani înainte, în 2012, la Cotroceni, Băsescu organizase o ceremonie fastuoasă, cu peste o mie de invitați, dar cu un singur ministru din guvernul USL, Florin Georgescu, plus senatorul liberal Ioan Ghişe, care a fost evacuat de SPP de la Palatul Cotroceni după ce a încercat să protesteze dezbrăcîndu-se și etalînd un tricou cu un mesaj anti-Băsescu.
Dacă-i bal, bal să fie…

Am avut ocazia să comentăm în mai multe rînduri, de-a lungul anilor, aceste pete negre în biografia României post-decembriste, anume interminabilele scandaluri politice prilejuite mereu și mereu de celebrarea Zilei Naționale.

Ziua cînd clasa politică, oricare ar fi ea, nu ratează ocazia să-și dea în petec, punîndu-și poalele în cap în văzul publicului.

Iar dincolo de respectivele bălăcăreli, întreaga atmosferă de 1 Decembrie este, oricum, în permanență una sumbră, deprimantă, fără legătură cu ideea de sărbătoare. Peste toate, acea impresie nedefinită că de 1 decembrie, România a pierdut, nu a cîștigat ceva. Coroane de flori, fețe înclinate pios, colive, cohorte de preoți făcînd slujbe în amintirea înaintașilor, Te Deumuri, momente de reculegere și, desigur, inevitabila paradă militară, adică acel tip de manifestare pe care, cu excepția, poate, a Franței, nu o mai regăsești decît în state mai puțin devotate democrației, precum Rusia, China, Coreea de nord șamd.

De ceva ani, apar și aici bizarerii de proporții. Accentul la paradele pe sub Arcul de triumf ori în tribuna oficială nu mai cade pe Armată, ci pe poliție, SRI, SPP, SIE.
Anul acesta, bunăoară, a venit, în premieră, și STS, serviciul căruia numai Iohannis i-a făcut în ultimii 3-4 ani 22 de generali. (Acum ceva vreme, presa din SUA se indigna aflînd că în Irak activează în lupta cu ISIS 12 generali, număr considerat uriaș.)

Se remarcă, în schimb, ”decăderea” în rang a SRI, care în 2018 îl înconjurase, efectiv, pe președinte, în tribuna oficială…


Acum, bolovanele aurii ale serviciului lui Hellvig au cam dispărut de lîngă prezident (foto jos). Dacă reamintim ce punctam zilele trecute, că la ultimele trei zile naționale Iohannis a avansat un singur general SRI în rang, acela fiind chiar șeful operativ Răzvan Ionescu (la care se adaugă 6 colonei făcuți generali anul ăsta, ceea ce pare să prefigureze o schimbare apropiată de garnitură la nivelul conducerii serviciului) semnele de întrebare se înmulțesc în relația președintelui cu cel mai mare serviciu secret.

Revenind la problemele celebrării Zilei Naționale, scriam acum cinci ani că mai bine am desființa-o decît să o consfințim ca ziua dezbinării naționale.

Între timp ne-a venit o idee mai bună.

Ziua României ar trebui mutată pe 4 iulie, odată cu cea a SUA.

Asta, pentru că la celebrarea zilei independenței americane, politicienii noștri vin fără discriminări și se poartă mereu exemplar, politicoși, zîmbitori, curtenitori, chiar veseli și deschiși. Au fost și mici episoade de boicot, e drept, în cîteva rînduri, dar nimic serios.

La recepția din curtea ambasadorului SUA puterea ciocnea bere cu opoziția, președintele cu premierul, politicieni cu probleme penale stăteau la coadă la hamburgeri alături de șefa DNA, de cel al DIICOT, de procurorul general, de directorii SRI și SIE. Coldea și Kovesi, statul-paralel, rîdeau bine dispuși de glumele lui Dragnea, Ciolacu, Zgonea, Cati Andronescu, iar Orban și Turcan se întrețineau cordial pe peluză. Iar discursurile lui Iohannis rostite pe scenă nu făceau referiri la peee-see-deee. Se întrețineau amical avocați ai poporului, senatori, deputați, primari generali, afaceriști, șefi de mari companii, artiști etc. Ba chiar aveam prilejul să o vedem și pe soția președintelui, tot mai secretizată în ultimii ani.

Exact ce nu vedem, niciodată, de 1 Decembrie.
Ce ziceți, ar fi o idee bună să mutăm Ziua Națională? (Bogdan Tiberiu IACOB, InPolitics))

Sărbătoarea Sf. Ap. Andrei

Astazi, inainte de ziua noastra nationala, il sarbatorim pe Sfantul Apostol Andrei, ocrotitorul Romaniei. Este un sfânt drag noua, romanilor, un Apostol pe care ni-l reamintim in fiecare an pe data de 30 noiembrie din calendarul crestin-ortodox.

Sarbatoarea de Sfântul Andrei are semnificatii speciale pentru români, fiind insotita de multe credinte si obiceiuri populare, cu legaturi din perioada pre-crestina si care se pastreaza inca in zonele rurale. Santandrei era o mare divinitate geto-daca, personificare a lupului, peste care crestinii l-au suprapus pe Sfantul Apostol Andrei. In unele sate din Bucovina exista şi acum credinta ca în aceasta noapte bântuie strigoii iar lupii sunt mai fioroşi ca oricînd.

De dimineată, am participat, impreună cu sotia mea si cu Andrei la slujba de la Biserica din Tărtăsesti, ridicată sub Hramul Sf. Ap. Andrei. Făcând parte dintre ctitori, ne-am bucurat să admirăm si pictura interioară, finalizată de curând. La slujba oficiată de părintele paroh, a participat si staretul Mănăstirii Baldana. Pentru mine, a fost si un prilej de a depăna, cu cei mai in vârstă din comună, amintiri despre tatăl meu. Dar si un prilej de a fi cu Andrei si de a-i spune „La multi ani”, alături de membrii familiei si de nenumărati prieteni.

In această zi de mare sărbătoare, transmit si gândurile mele bune de sănătate si de sperantă tuturor celor care isi serbează astăzi ziua onomastică.

Guvernarea

Multi au considerat ca intrarea PSD la guvernare este o mare eroare. Este adevarat, din punct de vedere elctoral nu a reprezentat o idee foarte buna. Pe de alta parte, poti asista nepasator la adancirea crizelor in care guvernul coalitiei anterioare adusese tara? Poti asista nepasator la orientarea anti-nationala pe care mai ales componenta USR o imprimase guvernarii? Evident ca nu.

PSD va trebui, in opinia mea, sa dovedeasca, prin masuri concrete, ca propunerile din domeniul economic si social propuse vor face diferenta si vor genera incredere si speranta.

Va fi complicat pentru ca opozitia din parlament, formata din Aur si Usr, se va mobiliza si va radicaliza segmentele de nemultumiti din populatie. Pe de alta parte, insuccese partiale vor genera reactii de opozitie interna in Psd si Pnl.

Deocamdata, s-a pus la punct un mecanism de functionare a coalitiei la nivel central. Ce se va intampla insa la nivel local? In anumite judete/localitati, s-au construit anumite majoritati care nu vor urma, in mod necesar, intelegerile de la centru.

Un test important il va reprezenta construirea noului buget. La fel, gestionarea masurilor de reforma cuprinse in PNRR.

Noul guvern va trebui sa gestioneze nu doar crizele existente ci si pe cele care vor apare in curand in domeniul sanitar, economic si social.

Va urma o perioada complicata…