Anul 2021 are o semnificație deosebita pentru Fundația Europeană Titulescu. 

La 15 martie 1991, sub autoritatea morala a Academiei Române si cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe, se decidea crearea Fundației noastre care, așa cum se arată în actul constitutiv, ”poartă numele celui care, prin opera lui, cât și prin activitățile sale creatoare, a făcut onoare patriei sale și umanității” – Nicolae Titulescu, om politic și diplomat de exceptie. Personalități importante ale vieții culturale și științifice românești și internaționale s-au alăturat acestui demers, devenind membri fondatori. Acum, în anul 2021, Fundația Europeană Titulescu aniversează 30 de ani de activitate. 

Tot anul acesta, se vor marca 90 de ani de la alegerea, pentru a doua oară consecutiv, a lui Nicolae Titulescu în funcția de președinte al Adunării Societății Națiunilor, una dintre cele mai importante demnități ale vremii. Și nu în ultimul rând, se vor comemora 80 de ani de la trecerea în neființă a patronului spiritual al FET.

În acest context aniversar, Fundația noastră și-a propus să publice o ediție revizuită a unui volum de excepție conținând documentele diplomatice ale lui Nicolae Titulescu, volum care credem că poate fi util atât membrilor corpului diplomatic român și străin, cât și tinerilor participanți la cursurile internaționale Nicolae Titulescu organizate anual de Ministerul afacerilor externe. În acest an, se împlinesc 54 de ani de la publicarea primei ediții, un moment de referință în readucerea în conștiința publică a lui Titulescu.

De-a lungul activității sale, FET și-a onorat angajamentul asumat la înființare, publicând numeroase cărți referitoare la activitatea acestei personalități marcante a istoriei și diplomației române, printre care ”Nicolae Titulescu, Politica externă a României (1937)”, ”Nicolae Titulescu – Contemporanul nostru”, ”Titulescu. Un mare Român, un mare European, un mare Contemporan”, ”Pro şi contra Titulescu”, ”Nicolae Titulescu–Nicolae Raicoviceanu. Mărturiile unei prietenii”, ”Nicolae Titulescu, Opera politico-diplomatică”, ”Titulescu – ziditor de mai idealuri”, ”Nicolae Iorga – Nicolae Titulescu. Interferențe” etc.

In luna martie vom organiza o expozitie, la sediul Fundatiei, cu marturii documentare, fotografii si obiecte personale ale sale. De asemenea, vom realiza o medalie aniversara, o placheta si vom consacra personalitatii lui Titulescu numerele din acest an ale revistei noastre.

Ce a fost mai usor s-a făcut! S-au eliminat pensiile fostilor parlamentari. Toate partidele (cu exceptia UDMR) au aruncat „lest” peste bord si au dat satisfactie opiniei publice, intrecandu-se cine să bifeze aceasta initiativa mai intai. Miza nici nu era importantă – 780 de „dinozauri”, fosti parlamentari, al căror vot oricum nu mai contează. S-a facut o economie de 10 milioane euro, anual, care va putea fi folosită pentru a rezolva problemele din sănătate si infrastructură.

De fapt, s-a luat in grabă, cu entuziasm revolutionar, o decizie care vizează doar 1% din pensiile speciale. Pentru celelalte se vor face comisii. Va fi complicat. De exemplu, primarii – care sunt vizati si ei – vor mai fi necesari si la alegerile viitoare. La fel, magistratii, cei de la Interne, cei din serviciile de informatii, inclusiv cei de la STS sau SPP. Poate că va fi vizată si indemnizatia de viitor fost presedinte a lui Iohannis – stabilită fără contributivitate, printr-o lege adoptata in 2001, la initiativa guvernului pe care l-am condus.

Cele mai amuzante comentarii mi s-au părut cele ale presedinlelui Plus, europarlamentarul Dacian Ciolos, furibund la adresa pensiilor parlamentarilor romani, care, la Digi 24, spunea că nu stia că EUROPARLAMENTARII, deci si el, au/vor avea pensii speciale de mii de euro!

Sunt in cauză deci nu voi comenta foarte mult. Sunt/erau argumente si contrargumente pentru aceste pensii (indemnizatii). Dar a spus Augustin Zagrean, cu sfătosenia sa obisnuită, de la inăltimea veniturilor/pensiilor sale de 6500 de euro (magistrat, parlamentar, profesor) ca tara e săraca si ca are nevoie de bani. Ceea ce este adevărat.

In mod evident, in conditiile de pauperizare tot mai accentuata, determinată si de pandemie, „apetitul de sange” al populatiei nu va putea fi săturat doar cu cel 10 milioane de euro ai fostilor parlamentari. Ceea ce au initiat reprezentantii AUR este un exemplu foarte clar. Ei au solicitat eliminarea subventiilor pentru partidele parlamentare, care, insumate, reprezintă la nivelul unui an aproximativ 50 de milioane de euro. Argumentul fiind acela că partidele parlamentare pot functiona prin intermediul sediilor si sumelor alocate parlamentarilor lor. Vom vedea.

De aceea, asa cum arăta Andrei Bădin, „cacialmaua pensiilor speciale” s-ar putea sa nu ajute pe termen lung.

In opinia mea, tinand seama de polarizarea tot mai accentuata a populatiei din Romania, solutia ar fi trebuit să fie introducerea impozitării progresive a veniturilor pentru a elimina inclusiv excesele din zona salariilor si pensiilor/indemnizatiilor.

Ieri, la Fundație, am avut o discuție extrem de interesantă pe tema Forumului de la Davos și a potențialei agende a resetării globale. Cei care nu au avut timp să urmărească această dezbatere live pot găsi înregistrarea aici:

În cadrul seriei de Dialoguri neconvenționale, Fundația Europeană Titulescu vă invită să participați la dezbaterea online cu tema ”Forumul de la Davos – agenda unei resetări globale?”. Ca de obicei, invitatul d-lui prof.univ.dr. Adrian NĂSTASE, președintele FET, este dl. H.D. HARTMANN, analist Defense Romania.

Evenimentul va avea loc miercuri, 17 februarie 2021, începând cu ora 16:30 și va putea fi urmărit live pe site-ul Fundației (titulescu.eu) și pe canalul de YouTube al acesteia (https://www.youtube.com/channel/UCz2YEh_3FBsdVkLB9dyD3NQ/featured). Cei interesați pot adresa comentarii sau întrebări pe pagina de Facebook a FET sau pe cea de pe YouTube, dedicată evenimentului.