Închide

Guest post: Ion Cristoiu

Adrian Năstase18 comentarii

Klaus Iohannis – Președintele tuturor românilor din PNL!

Autor: Ion Cristoiu3 decembrie 2019 / Evenimentul zilei
„28 ianuarie 2005. CCR adoptă Decizia nr. 53 ”asupra cererilor de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Preşedintele României şi Parlament, formulate de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele Senatului.

Nu cred că-și mai amintește vreun român de această Decizie. Nu cred că-și amintesc de ea nici membrii de atunci ai CCR. Și totuși ea se constituie, prin speța abordată, într-unul din momentele de cotitură ale democrației din România. Despre ce-i vorba? Despre un conflict juridic creat de Traian Băsescu, la vremea respectivă Președintele României. Spune Decizia, citînd din președintele Camerei Deputaților de atunci, Adrian Năstase:

„În opinia autorului cererii, conflictul a fost creat prin afirmaţiile făcute de Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, în interviul acordat ziarului «Adevărul», publicat în nr. 4.513 din 6 ianuarie 2005, sub titlul «Sunt un adept al unor anticipate imediate pentru a scăpa de o soluţie imorală care se numeşte PUR». Aceste afirmaţii referitoare la Parlament şi la partide parlamentare depăşesc atribuţiile constituţionale ale Preşedintelui României, sugerînd şi conduite contrare Constituţiei. Astfel, Partidul Umanist Român, partid parlamentar care participă la guvernare, a fost calificat «drept o soluţie imorală», conducerea Partidului Social-Democrat a fost caracterizată ca avînd «limite în înţelegerea viitorului României» şi ca fiind un mecanism prin care «s-a ridicat sistemul de guvernare de tip mafiot la rang de politică de stat», iar pentru alte partide parlamentare s-a sugerat necesitatea fuziunii precizându-se şi acţiuni concrete, în acest sens, la viitoarele congrese.”

Apariția interviului a stîrnit un tărăboi uriaș în presă, pe scena politică, în opinia publică. Mai întîi prin lansarea de către Traian Băsescu a propunerii de a se organiza alegeri parlamentare anticipate. Alegerile parlamentare la termen avuseseră loc în 28 noiembrie 2004. La o prezență de 58,5%, alegerile fuseseră cîștigate de Uniunea Națională PSD + PUR: 3.760.560 voturi (37,16%). Formațiunea lui Traian Băsescu, Alianța Dreptate și Adevăr PNL – PD, obținuse 3.209.073 (31,71%). Ca urmare a acestor rezultate, viitorul președinte al României trebuia să desemneze un premier de la PSD, cel care avea majoritatea în Parlament. Pe 28 noiembrie 2004 s-a desfășurat și primul tur al prezidențialelor.Acesta a avut următoarele rezultate. Prezență: 10.794.653 (58,50%). Adrian Năstase (Alianța PSD+PUR): 4.278.864 voturi (40,97%) Traian Băsescu (Alianța Dreptate și Adevăr): 3.545.236 voturi (33,92%) Diferența între candidați: 733.628 (7,05%). Turul al doilea a avut loc pe 12 decembrie 2004.

La prezență mai mică decît la primul tur- 10.112.262 persoane (55,20%), cu 682.391 persoane (3,30%) mai puțin, Traian Băsescu a răsturnat situația, cîștigînd alegerile cu 5.126.894 voturi (51,23%). Adrian Năstase (Alianța PSD+PUR) a obținut doar 4.881.520 voturi (48,77%). Diferență voturi dintre candidați: 245.374 voturi (2,46%) Trei au fost cauzele răsturnării: Boicotarea lui Adrian Năstase de către Baronii locali, dar și de oamenii lui Ion Iliescu (fostul președinte nu voia ca un PSD-ist să fie președinte cum a fost el), prin ieșirea la vot a unui număr mai mic de PSD-iști decît la primul tur. Baronii locali, primarii nu mai trăgeau pentru Adrian Năstase. Partidul cîștigase parlamentarele. Erau convinși că vor avea majoritatea în Parlament. Angajamentul făcut Liberalilor de Traian Băsescu că, ajuns președinte, îl va pune pe Călin Popescu Tăriceanu premier.

Diversiunea Fraudarea Alegerilor, regizată cu ajutorul președintelui Pro Democrația de atunci, Cristian Pîrvulescu, politologul căruia i se uscase gîtlejul la gîndul că are Onoarea, Marea Onoare, de a-i pune o întrebare Mărieii Sale, Klaus Iohannis, Mereu Întîiul, la așa zisa dezbatere dinaintea turului al doilea al prezidențialelor din 2019. După răsturnarea scorului din primul tur, Traian Băsescu mai reușește o performanță: Formează un Guvern condus de Călin Popescu Tăriceanu, trimițînd PSD, cîștigătorul Parlamentarelor, în Opoziție. Pe 22 decembrie 2004 – Traian Băsescu îl desemnează pe Călin Popescu-Tăriceanu pentru funcția de prim-ministru al României. Pe 28 decembrie 2004, noul guvern primește votul de învestitură din partea Parlamentului cu voturile a 251 de parlamentari, membri ai grupurilor parlamentare ale Alianței Dreptate și Adevăr (D.A.) (formată din Partidul Național Liberal (PNL) și Partidul Democrat (PD)), Uniunii Democrate a Maghiarilor din România (UDMR), Partidului Umanist din România (PUR) și Minorităților Naționale (altele). Lovitura a fost posibilă prin ruperea PUR al lui Dan Voiculescu din Alianța electorală cu PSD și atragerea UDMR de la guvernare.

Prezența PUR la Guvernare alături de DA, în condițiile în care Trustul lui Dan Voiculescu dusese o campanie feroce împotriva DA, dezamăgește electoratul de Dreapta. Conștient de asta, dar și de faptul că majoritatea parlamentară era fragilă, Traian Băsescu lansează propunerea anticipatelor. Ele n-au avut loc, deoarece Călin Popescu Tăriceanu și-a dat seama că era vorba de o manevră prin care Traian Băsescu scăpa de el. Totuși, ideea anticipatelor, lansată la nici două luni de la alegeri, prezentă în interviu a produs senzație. A produs senzație însă și premiera înregistrată postdecembrist, prin interviul din Adevărul: Un președinte ataca partide politice ! Pînă atunci un asemenea gest era de neconceput. Constituția stabilea clar că Președintele trebuie să se păstreze deasupra partidelor politice. În mandatul 1992- 1996, cînd Ion Iliescu a fost trecut pe un afiș al PDSR, presă, Opoziție, s-au năpustit să-l condamne.

Păstrarea Președintelui deasupra bătăliei dintre partide – ipostază cerută de Constituție- era la vremea respectivă o axiomă de talia celei despre Rotunjimea Pămîntului. De această condiție a ținut cont ulterior Emil Constantinescu. Asemenea lui Ion Iliescu, Emil Constantinescu a îndrumat CDR. A făcut-o însă discret, evitînd încălcarea fățișă a Constituției. Conștient că atacul lansat de Traian Băsescu încălca Legea Fundamentală, Adrian Năstase se adresează CCR. CCR, așa cum se întîmplă postdecembrist cu toate instituțiile statului de drept, simte nevoia unor temenele la adresa învingătorului. Prin urmare Decizia stabilește că Traian Băsescu n-a încălcat Constituția, deoarece președintele se bucură de libertatea de expresie ca orice cetățean. Au trecut de atunci 14 ani. Luni, 2 decembrie 2019, președintele Klaus Iohannis a participat la ședința Biroului Politic al PNL.

De aici el a proclamat că va continua războiul cu PSD. PSD e un partid politic. Ce fel de arbitru al conflictelor politice interne mai e președintele dacă el se războiește cu un partid politic, mai ales că acesta e de Opoziție? BEx e un organism de conducere a PNL între două ședințe ale BPN. Un fel de conducere restrînsă, pentru rezolvarea chestiunilor curente ale partidului. Klaus Iohannis, președintele României, n-a participat la un Congres al partidului, unde să țină un Mesaj și apoi să plece. A participat la o ședință de lucru a conducerii restrînse, conducînd practic ședința, punîndu-l între paranteze pe Ludovic Orban și în calitatea acestuia de președinte al PNL, după ce l-a pus între paranteze ca premier.

Încălcarea Constituției e fățișă, provocatoare. Cu 14 ani în urmă zicerile unui președinte împotriva unui partid au stîrnit scandal. Azi președintele României, obligat de Constituție să fie echidistant cu partidele politice, anunță că se va război, ca președinte, cu un partid politic, și participă la o ședință de lucru a unui partid politic, preluînd practic funcția de președinte al acestuia. Klaus Iohannis nu mai e președintele românilor, cum spune Constituția. După vorba unui tip mai inteligent decît mine și care nu mi-a permis să-l dau ca autor, Klaus Iohannis e președintele tuturor românilor din PNL. Și nimeni în presă, în politică, în opinia publică nu tresare. Se dovedește încă o dată că în România cine are tupeu ajunge departe. Pentru că românii s-au obișnuit să accepte politica ilegalității împlinite. Indiscutabil, Klaus Iohannis va comite încălcări și mai grave ale Constituției.

Fără să-l tragă cineva de mînecă. Nu de alta, dar încălcarea Constituției de către cel chemat s-o respecte cu sfințenie a devenit în România lui Klaus Iohannis o realitate banală”.

Intrebare cinică: Chiar avem nevoie de Constitutie, in România?

Declaratie de presă

Adrian Năstase26 comentarii

Astăzi, citind stirile, am văzut un Breaking news – „Reprezentantii Diasporei ii cer lui Iohannis să retragă ordinul Steaua României lui Adrian Năstase”. Prima dată, m-am gândit că toti reprezentantii Diasporei s-au intâlnit intr-un for mondial si i-au scris presedintelui României o scrisoare care incepe cu „Domnule Fanfaron” (un mod inadmisibil de adresare, fie vorba intre noi…) prin care ii cereau să fiu sanctionat cu retragerea decoratiei amintite pentru un comentariu  făcut in urmă cu trei ani, si care i-ar fi jignit pe membrii diasporei.

M-am mai calmat când am văzut că este vorba doar de o scrisoare a organizatorului mitingului Diasporei din 10 august 2018, – Tommy Iuliu Joul Tomescu, un dentist din Londra care s-a stabilit in Marea Britanie in 2010, probabil ca si in baza eliminării vizelor din 2001 si a negocierilor purtate de mine cu Uniunea Europeană pentru Capitolul JAI. Tot in baza acelor negocieri, distinsul organizator va putea rămâne in Marea Britanie si după Brexit. Si, desigur, va putea veni vara pentru a organiza intâlniri publice.

In ceea ce priveste formula de acum trei ani, cred că cel mai bun lucru este să reiau un comentariu pe care l-am scris pe blog in 25 iulie 2016, stiind totusi că testul PISA a revelat o situatie ingrijorătoare:

„Niște indivizi care nu au văzut emisiunea mea de la Antena 3, au făcut diverse afirmatii stupide, anunțând ca eu as fi jignit „milioane de romani din diasporă”, numindu-i „indieni”, ceea ce evident ca ei nu sunt. Bineînțeles ca nu sunt indieni. Sunt români.
In realitate, problema nu este de etnicitate ci de coeficient de inteligenta. Ma refer la cei care au făcut interpretarea respectiva. Eu am analizat spectrul politic românesc si, in legătura cu USB – in condițiile unei eventuale coalizari a mai multor organizații civice – am folosit o metafora (sa explic ce înseamnă asta?), întrebându-ma dacă nu cumva vor fi mai mulți „generali” (șefi ai organizatiilor afiliate) decât „indieni” (membri, „soldați”). Este o metafora comuna, cunoscuta celor care au absolvit liceul. In acest context, m-am referit si la votantii din diasporă, pornind de la faptul ca numărul celor înscrisi pe listele de vot prin corespondenta, pana acum (era vorba de anul 2016, n.b.), este de doar 3000, fapt pentru care eu nu am nicio responsabilitate.
Le reamintesc celor care ma critica pentru metafora respectiva ca multi dintre cei care formează astăzi diaspora românească au putut călători si munci in Europa datorită eliminării vizelor, realizată de guvernul meu in 2001 si datorită finalizării negocierilor cu Uniunea Europeana, in 2004, ceea ce a permis obținerea unor joburi in străinătate.
In ceea ce privește votul din 2014, înțeleg ca el a fost ok si ca a produs efectele așteptate”.

Din elegantă, nu am reluat si titlul postării de atunci.

PS 1 Eu ii inteleg pe „intelectualii lui Băsescu”, rămasi fără sinecuri, pe talibanii politici – in curs de afirmare, care vor să-mi ia bicicleta sau ceva de genul ăsta pentru că nu am sapcă, dar nu prea inteleg ce legătură are distinsul dentist de la Londra, căruia nu-i răspunde Iohannis, cu participarea mea la receptia natională. Participând acolo, am crezut că, după alegerile prezidentiale, după 15 ani de ură si discordie, poate incepe un capitol nou. Se pare că sansele sunt mici.

Si dacă mai era necesar, repet  pentru cei cu un coeficient mic de inteligentă că formula cu „indieni” era o metaforă si nu avea nicio conotatie jignitoare.

PS 2 Sper că agentiile de stiri care au preluat scrisoarea lui Tommy Tomescu, vor prelua si declaratia mea, ca drept la replică.

 

La FET: „1989 – Principiul dominoului…”

Adrian Năstase16 comentarii
Fundația Europeană Titulescu organizează joi, 5 decembrie 2019, începând cu ora 16:00, lansarea cărții „1989 Principiul dominoului. Prăbușirea regimurilor comuniste europene.”
Autori: Dumitru PREDA, Mihai RETEGAN
Invitați:
Prof. univ. dr. Ioan SCURTU
Ambasador Constantin OANCEA
Ambasador Valeriu TUDOR
Prof. univ. dr. Mihai RETEGAN
Prof. univ. dr. Dumitru PREDA
Moderator:
Prof. univ. dr. Adrian NĂSTASE – Președintele Fundației Europene Titulescu
Evenimentul este organizat cu sprijinul BIOFARM S.A. și SIF MOLDOVA și va avea loc la Casa Titulescu, Șos. Kiseleff nr. 47, sector 1, București.

Vă așteptăm!

Despre NATO si „moartea cerebrală”

Adrian Năstase12 comentarii

Reuniunea NATO de la Londra se desfăsoară intr-un climat tensionat. Declaratia presedintelui Macron, referitoare la faptul că NATO ar fi in „moarte cerebrală”, a generat multe comentarii si chiar nemultumiri. Intre ele, răspunsul ne-diplomatic si dur al presedintelui Erdogan. Iar presedintele României a avut o rectie ne-echivocă, afirmând că declaratia presedintelui Frantei este „puternică”!

Este evident că interesele economice, de după criza economică, ale marilor puteri europene, interese divergente vizibile in cadrul UE au reverberatii si in cadrul NATO. In plus atitudinile (electorale sau nu) fată de Rusia si fată de China, distorsionează perceptia „pericolului” la nivelul Aliantei. Franta, din acest punct de vedere devine tot mai vocală.

In cadrul intalnirii pe care Jean-Yves Le Drian, ministrul de externe francez, a avut-o, la Paris, cu reprezentanti diplomatici si jurnalisti francezi – la care am fost invitat sa particip – temele principale de discutie au vizat, asa cum am arătat anterior, numeroasele zone de contestare, in lume, in care oamenii au iesit in strada, disputele politice si economice in legatura cu resursele Africii, Brexit-ul, desigur si nevoia, exprimata de presedintele Macron, de creare a unui nou multilateralism.

PS In fotografia alăturată, impreună cu ministrul afacerilor externe al Frantei, Jean-Yves Le Drian, la reuniunea de la Paris, din 31 octombrie. M-am bucurat să-i pot oferi un exemplar, in franceză, al volumului lui Titulescu despre „Politica externă a României”, publicat de Fundatia Europeană Titulescu.

 

 

Înapoi sus