Prăbușirea unei drone rusești asupra unui bloc de locuințe din Galați reprezintă cel mai grav incident produs pe teritoriul României de la începutul războiului din Ucraina. Impactul a provocat un incendiu, rănirea unor civili și evacuarea zecilor de locatari, transformând o amenințare percepută până acum ca fiind „la graniță” într-o realitate care a ajuns în interiorul unui stat membru NATO.

O schimbare de percepție în plan intern

Până recent, incidentele cu drone sau fragmente de muniție căzute pe teritoriul României erau privite ca efecte colaterale ale războiului din Ucraina. Cazul Galați schimbă însă paradigma. Nu mai vorbim despre fragmente descoperite în câmpuri sau zone izolate, ci despre un aparat exploziv care a lovit un bloc de locuințe într-un oraș important al țării.

La nivel intern, incidentul ridică trei întrebări majore:

1. Capacitatea de apărare antiaeriană și antidronă a României în apropierea graniței estice.
2. Procedurile de reacție atunci când un obiect aerian intră în spațiul național.
3. Gradul de pregătire al populației civile pentru situații de criză generate de conflictul din vecinătate.

Explicațiile oferite de autorități, potrivit cărora timpul de reacție a fost extrem de scurt și existau constrângeri operaționale privind interceptarea deasupra unei zone urbane, nu vor elimina dezbaterea publică privind vulnerabilitățile existente.

Implicațiile pentru NATO

Dimensiunea internațională este și mai importantă. România nu este doar un stat aflat la frontiera războiului, ci și membru NATO și al Uniunii Europene. Orice încălcare a spațiului aerian românesc devine automat o problemă de securitate pentru întreaga Alianță.

Deși autoritățile române au evitat să califice incidentul drept un atac deliberat asupra României, faptul că o dronă de origine rusă a ajuns să lovească un bloc de locuințe într-un stat NATO reprezintă o escaladare semnificativă a riscurilor generate de războiul din Ucraina.

Reacția NATO a fost fermă, secretarul general reafirmând angajamentul de a apăra „fiecare centimetru” al teritoriului aliat. În același timp, incidentul va accelera probabil discuțiile privind întărirea sistemelor de apărare antiaeriană și antidronă pe flancul estic.

Si reprezentantul SUA, in ședința Consiliului de securitate de aseară a anunțat că NATO va apara fiecare inch din teritoriul organizației. E adevărat că nu au precizat incepând de când! Oare drona de la Galați nu e considerata relevantă?

Pe de altă parte, dacă Rusia nu și-a cerut scuze pentru incident, inseamnă că incidentul a fost provocat cu intenție. Pentru toată lumea e clar că drona nu a venit din Australia sau din Tibet…

Un semnal pentru Europa

Evenimentul de la Galați demonstrează că războiul din Ucraina nu mai poate fi privit ca un conflict izolat. Granița dintre zona de război și spațiul european devine tot mai permeabilă, iar incidentele de acest tip riscă să se repete.

În ultimii ani, România, Polonia și statele baltice au avertizat că agresiunea Rusiei produce efecte directe asupra securității europene. Ceea ce s-a întâmplat la Galați oferă o confirmare concretă a acestor avertismente.

Concluzie

Drona căzută la Galați nu este doar un accident militar. Ea marchează un moment de cotitură în percepția riscului de securitate pentru România. În plan intern, pune presiune asupra autorităților pentru modernizarea apărării și a mecanismelor de protecție civilă. În plan internațional, transmite un mesaj clar: războiul din Ucraina produce deja efecte directe pe teritoriul NATO, iar capacitatea Europei de a răspunde acestor provocări va deveni una dintre marile teme strategice ale următorilor ani.

PS Poza este din peștera de la Polovragi, unde se ascundeau dacii lui Zamolxe când erau atacați

Nu sunt obișnuit să se pună la indoială ceea ce spun. Și, mai ales, să se insinueze că mint.

S-a intâmplat de curând in legătură cu declarația mea privitoare la o discuție pe care am avut-o cu regretatul Corneliu Coposu, in care acesta m-a sondat dacă aș fi de acord să candidez la alegerile prezidențiale, din 1992, din partea PNȚ-cd. Președintele Fundației „Corneliu Coposu” in loc să pună la indoială, eventual, declarația mea, a reacționat spunând că este „o mizerie aruncată in spațiul public de către un fost prim-ministru, condamnat penal”. Un contra-argument de necombătut!

Să vedem contextul. In perioada 1990-1992, eram ministru de externe si, conform legii de atunci, nu eram membru al vreunui partid. Incă de la inceputul mandatului meu il invitasem pe Corneliu Coposu să fie membru al Consiliului consultativ al MAE. In cadrul acestei colaborari, am discutat despre modalitatea aducerii in țară a osemintelor lui Nicolae Titulescu din Franța. Anexez scrisoarea primită atunci.

Care era situația PNȚcd in 1992?

Nu era prea roză. La alegerile din 20 mai 1990, PNȚcd obținuse 2,5% din voturi – atat la Cameră, cât și la Senat. Iar la alegerile prezidențiale, candidatul partidului -Ion Rațiu – obținuse 4,29% din voturi.

In aceste condiții, Corneliu Coposu trebuia să găsească o „locomotivă”, cu tracțiune politică pentru alegerile din 1992. Căuta, desigur, un candidat oarecum independent, fără o legătură directă cu trecutul partidului. Pâna la urmă a fost găsit profesorul Emil Constantinescu, cu același tip de profil (profesor, relativ independent politic) și deci in aceeași logică, adus să conducă Convenția democrată, in care PNȚ cd era principalul aliat.

Cu experiența sa, Corneliu Coposu știa că un candidat al CD, chiar independent, va obține foarte greu un procentaj care să-l depășească pe Ion Iliescu. Probabil că a gândit că o eventuală candidatură a mea ar micșora bazinul electoral al candidatului PDSR. Din câte am ințeles, presedintele Fundației „Corneliu Coposu”, in vârstă de 22 de ani, la acea vreme, era la studii in Franța și s-ar putea ca liderul PNȚ cd să nu-l fi informat chiar cu toate discuțiile sale de căutare a unor soluții.

Din păcate pentru CD, lucrurile chiar așa s-au intâmplat. CDR, in care PNȚ cd avea o pondere cam de 50% a obținut 20% din voturi (din care deci PNȚ cd aproximativ jumătate -10%, aproximativ 1,1 milioane voturi, in creștere față de cele 350000 de voturi din 1990). Reamintesc componența CD: PNȚ cd, Partidul Alianței civice, PNL aripa tânără, PSDR, PNL cd, Partidul ecologist român, Alianța civică.

Iar la alegerile prezidențiale, candidatul Convenției, Emil Constantinescu, a obținut doar o treime din voturi.

Și acum venim la celebrul citat din dialogul de la TVR din 1994, când Corneliu Coposu mi-ar fi spus „Eu sunt bătrân, in spatele meu stau cinci milioane de oropsiți ai regimului comunist. Dumneavoastră sunteți tânăr, in spatele dvs stau șapte milioane de ghiftuiți, ne putem oare compara?”

La acel moment, eram președintele Camerei, aveam frecvent discuții cu Corneliu Coposu. Așa se justifică și faptul că am fost unul din putinii interlocutori pe care i-a acceptat. Am căutat banda cu dialogul respectiv la TVR. Nu am găsit-o. M-aș bucura să fie la Fundația lui Gherasim.

E posibil insă ca referirea lui Corneliu Coposu să fie la rezultatul votului de la prezidențiale din 1992 (clar nu la cele parlamentare). Emil Constantinescu a obținut in turul 2, 4,6 milioane de voturi (deci aproximativ 5 milioane dar venind voturi și de la PNL sau Alianța civică, etc, nu cred că erau toți „oropsți”. Pe de altă parte, Ion Iliescu a obținut 7,3 milioane de voturi (rotunjind – 7 milioane – ) chiar toți erau „ghiftuiți”?

Ca presedinte al Camerei am condus dezbateri parlamentare extraordinare, in perioada 1992-1996 si am admirat cultura si eleganța reprezentanților partidelor „istorice”. Din păcate, acum, lucrurile s-au schimbat. La toate partidele!

Fundația Europeană Titulescu vă invită miercuri, 3 iunie 2026, începând cu ora 16.30, la lansarea volumului: România mea. Cronica unei dureri (2009-2013)

Invitați speciali:

Dona TUDOR

Dan ANDRONIC

Dan DIACONESCU

Robert TURCESCU

Moderator: Prof.univ. Dr Adrian NĂSTASE, Președintele FET.

Evenimentul se va desfășura la Casa Titulescu, Șos. Kiseleff nr. 47, sector 1, și va fi transmis live pe pagina de Facebook și canalul de YouTube al Fundației.
Menționăm că intrarea este liberă în limita locurilor disponibile.
Sponsorii FET: Grampet Group, Grup Primacons.