Interviul de la Adevărul Live

Interviul video poate fi urmărit și pe site-ul Adevărul Live – https://bit.ly/2JxjLua

Un rezumat print poate fi citit mai jos:

„Năstase: România a devenit parte a conflictului dintre israelieni si arabi. S-ar putea să vină rușii și să spună: ,,De ce nu acceptați situația de fapt din Crimeea?”

Dan Anghel,

Fostul premier Adrian Năstase a criticat, la Adevărul Live, intenția Guvernului Dăncilă de a muta ambasada României de la Tel Aviv la Iersualim pentru că încalcă prevederile de drept internațional și rezoluțiile ONU. Fostul premier crede că Sorin Gindeanu și Mihai Tudose au fost schimbați pentru că nu au fost suficient de obedienți față de Liviu Dragnea. Cât despre Viorica Dăncilă, Adrian Năstase spune: poate fi scoasă țap ispășitor.

Adevărul: Cum vedeți cearta dintre Guvern și președinție pe mutarea ambasadei la Ierusalim?

Adrian Năstase: Răspunsul ar trebui să fie dat de o revizuire a Constituției. Noi avem o formulă de decizie duală în forma Executivului: președintele și premierul. Este o soluție care va produce tensiuni și incapacitatea de formulă politică consensuală. Avem o succesiune de coabitări între un președinte de o culoare și premieri de altă culoare. Avem două variante extreme: fie republică prezidențială, fie republică parlamentară. Altfel, din aceste ciocniri nu va ieși nimic bun. Când președintele spune că a convocat-o pe Viorica Dăncilă la Palatul Cotroceni arată o relație de subordonare. Poate că și Parlamentul trebuia consultat în chestiunea mutării ambasadei la Ierusalim. Nu putem accepta o situație de fapt ca o situație de drept. S-ar putea să vină rușii și să spună: „de ce nu acceptați situația de fapt din Crimeea?”. Decizia nu are justificare din punct de vedere al dreptului internațional. Sunt 13 rezoluții al Consiliului ONU și al Consiliului de Securitate. Din punct de vedere politic, poate să existe o anumită justificare. România, ca și SUA, nu mai poate să invoce statutul de mediator în relația dintre arabi și israelieni, ci a devenit parte în acest conflict, ceea ce ne pune într-o situație de adversitate cu lumea arabă. Mai e și poziția UE. Noi vrem să preluăm cu succes președinția UE, dar care va fi situația președintelui la Consiliul European cand el va trebui să se prezinte cu o situație complet diferită față de ceilalți lideri europeni? E nevoie de o analiză foarte serioasă de riscuri versus beneficii.

A.: N-am văzut o asemenea analiză.

A.N.: Poate a fost secretă. Această divergență de abordare va marca statutul României. Relațiile mele cu premierul Netanyahu au fost excelente, a fost la Cornu. Interesele Israelului sunt foarte clare. Interesul lui Trump pentru a obține un sprijin din partea lobby-ului evreiesc din SUA este evident. Care e interesul nostru? CSAT a fost consultat? Zona serviciilor? Răspunsul meu este de tip rabinic. Sper că deciziile care se vor lua vor fi corecte.

A.: Ce s-a întâmplat cu PSD din perioada în care dumneavoastră erați președinte și până azi?

A.N.: În opinia mea, constatăm un declin general al partidelor politice. Acest declin este legat de factori naturali și artificiali, care au dus la schimbări în ceea ce privește elita politică. Cei mai dotați, elitele academice merg în zona de afaceri, nu acceptă să fie sub reflectoarele presei sau sub atacurile adversarilor politici. Calitatea celor care vin spre politică în ultimul deceniu a scăzut foarte mult. Se mai adaugă și lupta pe care a dus-o Traian Băsescu ca o parte a elitei politice să fie eliminată cu ajutorul Justiției. În plus, a mai fost și votul uninominal, care a adus în Parlament oameni cu bani, descurcăreți, dar care nu erau specialiști. Așa s-a deteriorat forța Parlamentului. Uitați-vă în Camera Deputaților, care sunt juriștii?

A.: Florin Iordache.

A.N.: E un tip absolut ok. Dar alături de el ar mai fi trebuit să fie încă 10 juriști de mare notorietate. S-a discutat inutil despre schimbarea procurorului-șef al DNA când lucrul cel mai important ținea de reconfigurarea sistemului juridic. Noi peticim sistemul juridic. Peticim într-un loc, dar lucrurile vor merge rău într-o altă parte. Era nevoie de o discuție mai largă. În 2014, când s-a lucrat pe acel proiect de modificare a Constituției, Victor Ponta și Crin Antonescu, care urmăreau poziția de președinte, n-au mai fost încântați să-i taie aripile lui Traian Băsescu. De atunci, CCR trebuie să interpreteze atribuțiile președintelui. CCR a devenit a treia cameră a Parlamentului. Tensiunea dintre președinte și premier este un duet care sună rău.

A.: Chiar și dumneavoastră ați avut tensiuni cu Ion Iliescu.

A.N.: Fără îndoială. Au fost multe. Îmi amintesc că în 2003 n-am reușit să câștig o dezbatere cu președintele Iliescu ca să declanșez alegeri anticipate. Cred că abordarea mea în acel moment era cea corectă. PSD a încercat să strângă oamenii cei mai buni pe cele mai multe domenii și să-i țină în așteptare pentru poziții în administrație. Resura umană în momentul de față nu mai există, pentru că s-a ajuns la un sistem în care sunt aduși la guvernare funcționari politici, oameni care depind de poziții politice și care sunt foarte ușor de controlat. Li se spune: ,,Dacă nu faci ce-ți spun eu, nu mai intri pe liste data viitoare”. Și așa apare o formă de lașitate foarte periculoasa. Alegerile europarlamentare vor fi neutre. PSD va obține în jur de 30%, dar nu sunt importante, pentru că va participa puțină lume. Alegerile prezidențiale vor fi esențiale. Candidatul PSD va obține în primul tur 3 milioane de voturi. În turul doi trebuie să obțină 5 milioane de voturi. De unde le va lua? Dacă nu va fi cineva capabil să treacă de zona partidului în alte zone electorale, PSD va pierde. Dacă nu se câștigă aceste alegeri, după prezidențiale riscăm să apară tot felul de migrații în Parlament, iar partidele mai mici să se reorienteze. Pentru PSD, lucrurile ar deraia cu riscuri majore pentru viitoarele alegeri parlamentare. Nu este normal să asiguri un dialog între Guvern și BNR prin scrisori. PSD ar trebui să facă un efort pentru a-și îmbunătăți legătura cu intelectualii, cu liderii de opinie. Altfel, vom fi nevoiți să acceptăm că are loc o ,,orbanizare” tacită a României. Dacă punem în paralel unele dintre activitățile lui Viktor Orban, premierul maghiar, sau unele dintre măsurile din ultima vreme ale PSD, vom vedea acest tip de abordare. Mergem pe acest model? Ne despărțim într-un fel de UE? Un divorț cu Bruxelles-ul va putea genera un conflict pentru realocări de fonduri.

A.: Nu vor mai veni bani.

A.N.: Nu mai putem vorbi de două Românii. Sunt foarte multe Românii care tranzacționează unele cu altele. Cred că este important să se revadă cadrul juridic al serviciilor de informații.

A.: În vremea dumneavoastră nu s-a vorbit de statul paralel.

A.N.: Răspunsul este format din două cuvinte: Traian Băsescu. El și-a generat un mecanism care să-și asigure rămânerea la putere. A reușit să obțină al doilea mandat.

Acum chiar el critică serviciile. E de un amuzament extraordinar. Ar trebui să puneți în paralel ce spunea când era președinte și ce spune acum. El a creat o paranteză de istorie. A te ține de cuvânt în perioada Băsescu nu mai conta. Vorbeam despre servicii: a deschide Cutia Pandorei în perioada preelectorală presupune un anumit risc. Ofițerii se vor gândi dacă rămân sau nu, dacă vor mai avea sau nu grade. Reformele trebuie făcute după o anumită strategie, după câștigarea alegerilor. Revenim. Care este relația noastră cu Rusia? Inexistentă, în funcție de prezența de spirit de la Washington. Așa e și cu Israelul. Facem politică în funcție de interesle României sau în funcție de interesele altora? Faptul că după 2004 am ignorat Rusia, China, zona Orientului Mijlociu e o problemă. În loc să fie utilizată legătura cu China, Traian Băsescu m-a acuzat ca am adus 100 de bideuri ca să le pun la mine în apartament. Acum nu mai avem o relație bilaterală cu China, facem parte din grupul de 16 care discuta cu China. România e luată în vrac cu țările Europei Centrale și de Est. Drumul mătăsii trece pe lângă noi.

A.: Dacă era acum Guvernul Năstase, ce măsuri ați fi luat?

A.N.: Dacă eram la început de ciclu de guvernare, reforma administrativă, reforma localităților. Chestiunea regiunilor e mai complicată din cauza zonelor locuite de unguri. La nivel de localități e o risipă evidentă, mai ales acum când primarii au primit dreptul să-și stabilească singuri salariile. Zona ajutoarele sociale a fost exagerată în ultima vreme, poate de asta am fost considerat un social-liberal. Pentru a avea mai mulți bani în zona socială trebuie să ai o economie mai performantă.

A.: Cum o vedeți pe doamna Dăncilă?

A.N.: Este o persoană absolut remarcabilă, un om cald, sincer.

A.: Ca prim-ministru?

A.N.: Urmează să-și definească profilul. Poate să devină un țap ispășitor sau poate să devină un om de autoritate. Depinde cum se raportează la presiuni.

A.: De ce au fost schimbați Grindeanu si Tudose?

A.N.: Nu au fost suficienti de obedienți. La un moment dat, liderii partidului au crezut că cei doi cochetează cu președintele Iohannis sau cu serviciile. Asta e explicația foarte simplă.

A.: Dacă Dragnea ar fi fost premier era mai bine?

A.N.: Înclin să cred că da. Ar fi existat o singură unitate de comandă. Și el ar fi vrut să arate o capacitate managerială remercabilă. Frustrările care au urmat au dus la tensiunile interne care au măcinat guvernul. Nu este în ordine ca șefii de organizații să decidă în timp ce Consiliul Național nu s-a mai întrunit de nu știu cât timp.

A.: Liviu Dragnea v-a întrebat vreodată ceva, v-a cerut părerea?

A.N.: Am discutat cu el o vreme. Mă căuta. Dar în ultimele luni n-am mai avut un dialog. Bănuiesc că prezența mea la Congres ar fi fost deranjantă, deși activitatea mea a fost legată strict de interesele partidului. Cred că a fost deranjat strict de scrisoarea lui Bădălău, mai ales că Bădălău m-a consultat. Congresul a fost doar o reglare de conturi. Să o scoți complet din joc pe Ecaterina Andronescu e o mare greșeală. Dragnea nu a înțeles care e miza acestui Congres sau mai bine spus Congresul a rămas fără o miză.”

A murit Dinu C. Giurescu

A murit Dinu C. Giurescu, distins cărturar si patriot. O mare personalitate academică, o voce inconfundabilă in disputele tranzitiei românesti. Curajul opiniilor sale a marcat generatii si a moralizat elitele intelectuale.

La 16 martie 2016, atunci cand Fundatia Europeană Titulescu a implinit un sfert de secol de existentă, membrii Consiliului Fundatiei l-au desemnat membru de onoare. Mesajul său a fost emotionant. Asa cum au fost toate discursurile sale publice. Asa cum au fost indemnurile sale pline de intelepciune.

Condoleante familiei.

Dumnezeu să-l odihnească!

Despre „maiestate”

Simion Bărnutiu s-a nascut in Salaj, in 1808.  Cu o formatie enciclopedică, el a fost liderul miscarii revolutionare din Transilvania, la 1848. Ulterior, după lungi călătorii in Franta si in Italia, este chemat la Iasi, la Academia Mihăileană si apoi la Universitatea din Iasi, de către August Treboniu Laurian, pentru a preda filosofia si dreptul (1855-1864).

Unul dintre cursurile predate de el mi-a atras atentia. Este vorba despre „Dreptul public al românilor”, publicat in 1867, la Iasi. In realitate sunt combinate doua texte ale sale  – prelegeri din 1860, respectiv 1863. Volumul a fost publicat, postum, de catre o asociatie special constituită pentru publicarea manuscriselor sale (despre dreptul natural, despre dreptul gintilor, despre doctrina constitutiei, logică, metafizică, pedagogie, istoria filosofiei, etc).

Textul este uimitor. Scris in stilul Scolii ardelene, el are farmecul arhaic al celor care doreau sa sublinieze (chiar exagerând) originea noastră romană. Desigur, am rescris textul, conform normelor Academiei Române.

Am ales un fragment interesant despre drepturile românilor, precizând că Bărnutiu nu foloseste termenul de suveranitate a statului, preferandu-l pe cel de „maiestate”.

„& 86. Drepturile Națiunii Române cuprinse in dreptul teritorial.

Dreptul teritorial ca drept al maiestății  națiunii Române cuprinde următoarele drepturi ferme atât ca drepturi naturale cat si pozitive ale Românilor:

  • Teritoriul roman e inalienabil, nici o parte de pământ, fie aceasta in posesiunea cui va fi, nu se poate desparți de teritoriul națiunii Române, unul si nedespărțit, pana va fi vreun Român pe acest teritoriu.

In puterea acestui drept Basarabia si Bucovina, Dacia superioara si Dacia Aureliana sunt ale națiunii Române.

  • Tot pământul romanesc, toți acrii lui fac împreuna casa națiunii Române.

In puterea acestui drept, nici autoritățile publice, nici o alta oarecare clasa nu pot sa excludă pe Români, comunele si orașele lor de pe proprietatea pământului românesc sau de la exercițiului altor drepturi civile sau politice.

  • Maiestatea Națiunii Române se întinde exclusiv asupra teritoriului Român.

In puterea acestui drept Națiunea Româna exclude si respinge necondiționat de la teritoriul său maiestatea (intervenția in legislație, in genere in guvernarea sa) oricărei națiuni sau stat străin sau potenta străină; in oricare alt punct al teritoriului român e supus maiestății române si toți locuitorii care se află pe teritoriul român sunt dependenți de statul român.

Servitutea unor parți de teritoriu bazate pe contract sunt posibil juridice. Despre acestea in dreptul public extern.

Națiunea si republica Româna domnește si e proprietară a teritoriului său cu privire la străini si la agențiile străine.”