Dați un leu pentru G4Media

G4Media cere donații pentru o presă liberă și independentă. După ce am citit relatarea despre conferința mea de la Suceava, cred că ar trebui să precizeze mai bine destinația contribuțiilor: un leu pentru documentare, un leu pentru corectură și, dacă mai rămâne ceva, un leu pentru a afla despre ce s-a vorbit.

La Muzeul Național al Bucovinei am susținut o conferință despre „Nicolae Titulescu și rețelele de influență ale Europei interbelice”. Un subiect care presupune cercetare, documente, context și ceva răbdare. G4Media a găsit însă imediat esențialul: cine era în sală și ce etichetă putea să-mi lipească în titlu.

Titulescu a pierdut competiția cu reflexul redacțional. Diplomația interbelică nu produce, probabil, suficiente clicuri.

Articolul este semnat de Laura Nițulescu și trimite la informațiile Suceava News. Despre ideile conferinței, cititorul află foarte puțin. În schimb, primește inventarul demnitarilor prezenți și recapitularea condamnărilor mele. Contribuția editorială cea mai vizibilă este titlul: „Toată floarea PSD din Suceava”, urmat de eticheta judiciară. O conferință de 90 de minute, dedicată istoriei diplomației, devine astfel o convocare de partid, prin simpla putere a încadrării.

Nu le cer să mă admire. Le cer un efort profesional modest: dacă relatează despre o conferință, să relateze și ce s-a spus acolo. Să identifice o teză, să conteste un argument, să confrunte o sursă. Ar fi, desigur, mai greu decât să numere pesediștii din fotografii.

În versiunea articolului pe care am citit-o, mandatul meu începe în anul „200”, iar condamnarea din dosarul Zambaccian este mutată în ianuarie „2024”. Prima eroare mă trimite în Antichitate, a doua mă aduce cu zece ani mai aproape de prezent. Pentru o redacție atât de preocupată să-mi reamintească biografia, cronologia pare un accesoriu facultativ.

Aici se vede diferența dintre rigoare și zel. Când scopul este eticheta, verificarea poate aștepta. Dincolo de cine a instrumentat dosarele, dincolo de obiectivele urmărite atunci, dincolo de linșajul mediatic la care au participat atunci și unii dintre complicii Monicăi macovei, poate că G4Media ar fi putut să afle si să precizeze faptul ca a intervenit, de mulți ani, reabilitarea judecătorească.

În opinia mea, acest mod de a face presă exprimă un partizanat vechi: lumea împărțită între cei cărora li se caută explicații și cei cărora li se aplică ștampile. Un fel de USR avant la lettre, ca atitudine și pretenție de superioritate morală. Nu afirm o afiliere de partid; descriu un reflex editorial. Verdictul este pregătit, evenimentul trebuie doar potrivit în el. Scoala Soros!

Iar biografiile celor care distribuie certificate de moralitate merită, la rândul lor, citite.

Dan Tăpălagă a fost consilierul Monicăi Macovei. Vizita lor din 2005 la arhiva SIPA a făcut obiectul unei controverse publice. Tăpălagă a explicat că scopul era securizarea unor spații și că nimeni nu s-a uitat în dosare. Rețin și explicația lui, fiindcă tocmai aceasta este obligația unei relatări corecte: să prezinți și răspunsul celui despre care scrii. Poate chiar voiau să dea cu aspiratorul in sala respectivă, nu știu…

Nu transform acea controversă într-o vinovăție demonstrată. Observ însă că experiența de consilier al unui ministru ar trebui să încurajeze mai multă modestie atunci când judeci apropierea altora de politică.

În ce o privește pe Monica Macovei, există și un fapt judiciar precis: condamnarea definitivă din decembrie 2024 la șase luni de închisoare cu suspendare, pentru vătămare corporală din culpă, în urma accidentului în care a fost rănit un motociclist. Dacă trecutul judiciar trebuie atașat fiecărei apariții publice, sunt curios cât de consecvent aplică G4Media propria regulă. De altfel, nu am citit in relatările redacției, unde a prestat Macovei lunile de muncă pentru comunitate.

Le-aș da și un sfat: când Monica Macovei iese cu mașina, să lase motocicletele acasă. Sarcasmul îi privește pe profesioniștii indulgenței selective; suferința victimei nu are nimic comic.

Între timp, mai există un amănunt interesant: G4Media și Gândul au ajuns sub aceeași umbrelă patronală, cea a lui Radu Budeanu. Ca imagine, este ca și cum Fox și CNN ar avea același proprietar. Sau, pentru publicul nostru, Dinamo și FCSB același patron. Suporterii se ceartă în tribune, fiecare își apără culorile, iar patronul poate urmări liniștit întregul stadion. Incă o dată ii dau dreptate lui Răzvan Theodorescu in ceea ce privește tranzacționismul la români.

Ni se spune că independența editorială este garantată printr-un acord. Foarte bine. Rămâne atunci întrebarea pentru cititorul invitat să doneze: ce anume finanțează contribuția sa și cum se raportează asociația beneficiară la grupul comercial? Înainte să ne ceară un leu pentru transparență și presă independentă, ar putea să ofere, chiar lângă contul bancar, și această explicație.

Dați, așadar, un leu pentru G4Media. Pe site este indicat și contul Asociației Group 4 Media Freedom & Democracy, pe care îl reproduc și eu, ca să le dau o mână de ajutor: RO89RZBR0000060019874867, deschis la Raiffeisen Bank (mai ies la proteste șefii băncii?). Poate se strâng suficienți bani pentru ca, data viitoare, cineva să citească și conferința.

Titulescu poate să aștepte. Titlul este deja scris.

PS am pus o poză cu boierii lui Stefan cel Mare, intrebându-mă care dintre ei o fi avut bursă Soros?!

La Suceava, despre Titulescu și despre prietenii care rezistă timpului

Vineri, 6 noiembrie, am mers la Suceava, unde am susținut, la Muzeul Național al Bucovinei, conferința „Nicolae Titulescu și rețelele de influență ale Europei interbelice”. A fost prilejul unei întâlniri cu un public interesat de istoria diplomației românești, dar și al unor revederi care mi-au făcut multă plăcere.

Titulescu rămâne, pentru mine, un subiect de cercetare și de reflecție. Dincolo de discursurile sale celebre, merită să înțelegem felul în care a construit relații, a câștigat încredere și a căutat sprijin pentru interesele României într-o Europă tot mai nesigură. Relațiile personale, contactele politice și mediile intelectuale în care se mișca făceau parte dintr-o muncă diplomatică stăruitoare. Influența unei țări se construiește și prin oamenii care știu să-i facă auzită vocea. O temă istorică, desigur, dar care ne dă destule motive de reflecție și astăzi.

Gazda întâlnirii a fost directorul Muzeului Național al Bucovinei, Emil Constantin Ursu, căruia îi mulțumesc pentru invitație și pentru primire. În puținul timp petrecut la Suceava, am vizitat și muzeul, condus cu profesionalism de Emil Ursu. Mă bucur de fiecare dată când întâlnesc oameni care își pun competența și pasiunea în slujba păstrării patrimoniului nostru.

Mi-a făcut plăcere să-l întâlnesc pe Gheorghe Șoldan, președintele Consiliului Județean și al organizației județene PSD, un tânăr de 35 de ani, aflat la conducerea unui județ cu o istorie și cu un potențial deosebite. Întâlnirea dintre generații are rost atunci când există disponibilitatea de a asculta și de a înțelege experiențele celuilalt.

La conferință i-am reîntâlnit, între alții, pe Gavril Mîrza, fost președinte al Consiliului Județean și al PSD Suceava, pe prefectul Traian Andronachi, pe foștii prefecți Ioan Cușnir și Ioan Băncescu, pe secretarul de stat Ioan Cristian Șologon, pe senatorul Ioan Stan și pe deputatul Eugen Bejinariu. Au fost prezenți, de asemenea, viceprimarul Sucevei, Dan Ioan Cușnir, vicepreședintele Consiliului Județean, Stelian Simerea, și secretarul general al județului, Petru Tănasă. Le mulțumesc tuturor, ca și celorlalți participanți, pentru prezență.

M-am bucurat să revăd vechi prieteni, alături de care am răsfoit, inevitabil, și câteva pagini de memorie comună. Unii dintre ei au fost martori, la Mălini, în 2004, la anunțarea candidaturii mele la Președinția României. Au trecut de atunci mai bine de două decenii. Împrejurările s-au schimbat, dar amintirea unor asemenea momente rămâne legată de oameni, de locuri și de speranțele pe care le aveam împreună.

Ne-am amintit și de manifestările de la Putna din 2004, când am marcat împlinirea a 500 de ani de la moartea lui Ștefan cel Mare. Pentru mine, acele momente păstrează o încărcătură aparte: întâlnirea cu istoria, într-un loc în care ea este încă atât de prezentă în conștiința oamenilor.

În cursul vizitei am fost invitat și în studiourile Bucovina TV și Antena 3 Suceava. Le mulțumesc gazdelor pentru invitații și pentru prilejul de a mă adresa și telespectatorilor din această parte a țării.

A fost o vizită scurtă, dar plină de întâlniri și de amintiri. Am plecat de la Suceava cu bucuria de a fi vorbit despre Titulescu și cu aceea, la fel de importantă, de a fi regăsit prieteni alături de care am trăit o parte din propria mea istorie.

PS Pentru ca relatarea sa fie completă, trebuie să vă mai spun că singura cursă Tarom pleacă la Suceava la ora 21,50 si revine la Bucuresti, in fiecare zi, la ora 5,20 dimineața!

Dezbatere și lansarea volumului: ,,DESTIN DENATURAT. Cum și-au pierdut găgăuzii identitatea”

Fundația Europeană Titulescu vă invită marți, 10 noiembrie 2026, începând cu ora 16:30, la dezbatere și lansarea volumului: ,,DESTIN DENATURAT. Cum și-au pierdut găgăuzii identitatea„.

Invitați speciali:

Dr Mihai Gribincea

Dr Constantin Corneanu

Dr Ion Constantin

Dr Ștefan Bejan

Moderator: Prof.univ. Dr Adrian Năstase, Președintele FET.

Evenimentul se va desfășura la Casa Titulescu, Șos. Kiseleff nr. 47, sector 1, și va fi transmis live pe pagina de Facebook și canalul de YouTube al Fundației.
Menționăm că intrarea este liberă în limita locurilor disponibile.
Sponsorii FET: Grampet Group, Grup Primacons.