Lansarea volumului: Agenți secreți care au influențat istoria lumii

Fundația Europeană Titulescu vă invită miercuri, 4 martie 2026, începând cu ora 16.30, la lansarea volumului: Agenți secreți care au influențat istoria lumii.

Invitați speciali:

Colonel (r) Dr Tiberiu TĂNASE, Secretar Divizia Istoria Științei – Academia Română

Avocat Liviu C. TURCU

Colonel (r) Tudor PĂCURARU, analist informații

Moderator: Prof.univ. Dr. Adrian NĂSTASE, Președinte FET
Evenimentul se va desfășura la Casa Titulescu, Șos. Kiseleff nr. 47, sector 1, și va fi transmis live pe pagina de Facebook și canalul de YouTube al Fundației.
Sponsorii FET: Grampet Group, Grup Primacons.

Operație militară specială in Iran

În ultima vreme, conceptele de război sau pace au căpătat multiple semnificații. Sau au generat alte concepte. Spre exemplu, cel denumit, cu delicatețe, de Rusia, “operație militară specială”. Acțiunea recentă americano-israeliană din Iran poate fi denumită, și ea, o „operație militară specială”.

Diferența este că Rusia a trebuit să folosească și trupe terestre și nu și-a propus să-l lichideze pe președintele Ucrainei. Nici acțiunea SUA din Venezuela nu a fost de fapt un război. A fost tot o “operație militară specială” prin care a fost răpit președintele țării, s-a creat o formulă de tranziție rapidă la conducerea țării și s-a pornit la “reconstrucția” industriei petroliere a Venezuelei cu sprijinul companiilor americane.

Care este scopul acțiunii de împiedicare a Iranului de a-și construi arme nucleare? Israelul are deja un arsenal nuclear dar fiind înconjurată de țări arabe – unele ostile sau extrem de ostile – dorește să mențină acest monopol, împiedicând țările din jur să obțină acest tip de arme de descurajare. Si, în mod evident, Statele Unite doresc că Israelul, mereu sub amenințări începând din 1948, să-și atingă acest obiectiv. De asemenea, este important ca tările arabe să nu se unească împotriva Israelului. De aici importanța acordurilor Abrams.

Iranienii au încercat în diferite feluri să “fenteze” Agenția pentru energia atomică sau negociatorii americani dar ambiția lor rămâne, in continuare, obținerea unei arme nucleare.

Sigur, după experiențele traumatice din Vietnam, Afganistan sau Irak, SUA nu dorește și o implicare a trupelor terestre în operațiunea din Iran. De aceea, a încercat prin lovituri aeriene, împreună cu Israelul, să elimine conducerea politică și militară a Iranului, să genereze un vid politic și sa antreneze nemulțumirea populației care să se transforme în revoltă si care să schimbe regimul, înlocuind o intervenție a trupelor terestre străine. Rămâne de văzut dacă această strategie va da rezultate. Nu prea a fost cazul în Afganistan, în Irak sau în Libya. Explicația este că dacă într-un stup omori matca, rezultatul va fi distrugerea stupului, stupul devenind “bezmetic”. Albinele stiu insă ca, la timpul potrivit, să-și inlocuiască regina, pregătindu-se in acest scop!

PS 1 Cea mai “amuzantă” declarație referitoare la atacarea Iranului, mi s-a părut cea a Federatiei ruse si anume că asistăm la o”incălcare gravă a dreptului internațional”.

PS 2 Am devenit ușor nostalgic aflând că la MAE s-a instituit o „celulă de criză” pentru Orientul Mijlociu. Prima dată, am folosit această terminologie, la MAE, in august 1990, la declanșarea agresiunii Irakului împotriva Kuwaitului.

Expoziția foto-documentară internațională, 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși

Fundația Europeană Titulescu a organizat miercuri, 25 februarie 2026, ora 16.30, Expoziția foto-documentară internațională, 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși.

Invitați speciali:

Academician Mircia DUMITRESCU

Pavel ȘUȘARĂ, Cercetător de istorie a artei al Institutului de Istoria Artei, Academia Română

Dr. Ionuț Viorel BORDEIAȘI, Manager al Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj

Moderator: Prof.univ. Dr. Adrian NĂSTASE, Președinte FET
Evenimentul s-a desfășurat la Casa Titulescu, Șos. Kiseleff nr. 47, sector 1, și a fost transmis live pe pagina de Facebook și canalul de YouTube al Fundației.
Sponsorii FET: Grampet Group, Grup Primacons.

Cine va fi primul?

M-am gandit să vă prezint vizitele liderilor occidentali în China din ultimii ani (2023–2026) si care au avut ca obiective diplomația și businessul la pachet

În ultimii aproximativ trei ani, mai mulți lideri europeni — și nu numai — au mers la Beijing într-un context geopolitic complicat, dar cu un numitor comun: economia. Aproape toate aceste vizite au inclus delegații de oameni de afaceri, forumuri economice sau agende comerciale consistente.

🇫🇷 Franța / UE — Aprilie 2023

  • Emmanuel Macron (președintele Franței), alături de Ursula von der Leyen (președinta Comisiei Europene), a efectuat o vizită importantă în China.
  • Macron a venit cu o delegație mare de business (zeci de CEO și lideri de companii).
  • Obiective:
    • contracte și cooperare industrială (aeronautică, energie, transport),
    • relansarea dialogului economic UE–China,
    • pe lângă dosarele politice (Ucraina, securitate globală).

🇪🇸 Spania — Martie 2023 și Septembrie 2024

  • Pedro Sánchez (prim-ministru) a vizitat China de două ori în acest interval.
  • Ambele vizite au avut:
    • componentă economică clară,
    • întâlniri cu mediul de afaceri,
    • delegații de companii spaniole.
  • În 2024:
    • a fost organizat și un forum de afaceri China–Spania,
    • accent pe exporturi, investiții și acces pe piața chineză.

🇵🇱 Polonia — Iunie 2024

  • Andrzej Duda (președintele Poloniei) a efectuat o vizită de stat în China.
  • Vizita a inclus:
    • Polish–Chinese Business Forum la Shanghai,
    • participarea firmelor și instituțiilor economice poloneze.
  • Temele:
    • creșterea exporturilor poloneze,
    • investiții,
    • cooperare economică bilaterală,
    • plus discuții politice (inclusiv despre Ucraina).

🇭🇺 Ungaria — 2023–2024

  • Viktor Orbán (prim-ministru) a fost prezent în China în contextul forumurilor și întâlnirilor legate de inițiativa Belt and Road.
  • Caracteristicile vizitelor:
    • accent pe investiții chineze în Ungaria (infrastructură, industrie),
    • cooperare strategică și financiară,
    • chiar dacă detaliile despre mărimea delegației de business nu sunt mereu publice, componenta economică a fost centrală.
    • recent, ministrul de externe chinez a vizitat Budapesta (a fost a 24-a intâlnire la acest nivel)

🇮🇹 Italia — Iulie 2024

  • Giorgia Meloni (prim-ministru) a făcut o vizită oficială la Beijing.
  • A fost una dintre cele mai „economice” vizite:
    • peste 100–150 de antreprenori și reprezentanți de companii implicați în evenimentele asociate,
    • întâlniri în cadrul Comitetului de Antreprenori China–Italia,
    • semnarea unui plan de acțiune economică.
  • Focus:
    • industrie, exporturi, investiții, cooperare tehnologică.

🇬🇧 Regatul Unit — Ianuarie 2026

  • Keir Starmer (prim-ministru) a devenit primul premier britanic din ultimii ani care a vizitat China.
  • A fost însoțit de o delegație mare de business (aprox. 50–60 de persoane):
    • finanțe, industrie, tehnologie, educație, cultură.
  • Obiective:
    • relansarea relațiilor comerciale,
    • atragerea de investiții,
    • repoziționarea economică a relației UK–China.

🇩🇪 Germania — Februarie 2026

  • Friedrich Merz (cancelar) a mers la Beijing cu o delegație de top din industria germană.
  • Printre sectoarele reprezentate:
    • auto (grupuri mari),
    • industrie,
    • tehnologie.
  • Scop:
    • menținerea accesului companiilor germane pe piața chineză,
    • echilibrarea relațiilor comerciale,
    • cooperare industrială.

🇨🇦 Canada — Ianuarie 2026

  • Mark Carney (prim-ministru) a efectuat o vizită la Beijing.
  • Vizita a avut:
    • un puternic accent pe comerț și relansarea relațiilor economice,
    • întâlniri la nivel înalt cu conducerea chineză,
    • discuții despre agricultură, energie și industrie.
  • Deși nu toate detaliile despre mărimea delegației de business sunt publice, componenta economică a fost centrală.

Adaug faptul ca, in perioada 31 martie-2 aprilie, presedintele Donald Trump va efectua o nouă vizită la Beijing.

In aceste condiții, mă intreb dacă liderii politici ai României – țară cu vechi relatii de prietenie cu China – vor avea determinarea de a relansa aceste legături. Si care ar putea fi primul dintre ei care să se hotărască să conducă o delegație economică la Beijing. Va fi președintele Nicușor Dan, va fi premierul Bolojan, va fi presedintele Senatului, Mircea Abrudean, va fi președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu? Sau vor merge ministrii de externe, de interne, ai economiei, ai energiei,ai apărării, mai intâi? Eventual, după vizita președintelui Trump, de la sfârșitul lui martie…