Dezbatere și lansarea volumului: ,,DESTIN DENATURAT. Cum și-au pierdut găgăuzii identitatea”.

Punctul de plecare al discuției noastre este volumul „Destin denaturat. Cum și-au pierdut găgăuzii identitatea”. Este o lucrare care aduce în atenție un subiect pe care, cel puțin aici, nu l-am examinat suficient.

Am urmărit, de-a lungul timpului, evoluțiile din Uniunea Sovietică și apoi din Rusia, transformările din Republica Moldova, problema Transnistriei și constituirea autonomiei Găgăuziei. Mărturisesc însă că nu am urmărit la fel de atent aspectele legate de identitatea găgăuză.

Mi-a fost clar, în schimb, că Rusia a încercat să folosească autonomia și instituțiile sale ca instrumente de presiune asupra Chișinăului, inclusiv pentru promovarea unor formule de federalizare care, în timp, ar fi putut conduce la slăbirea statalității Republicii Moldova.

Pentru a înțelege aceste mecanisme și pentru a putea contracara asemenea politici, trebuie să cunoaștem istoria problemei. Să vedem ce ține de limbă, de cultură și de memoria comunității, dar și felul în care Rusia a acționat, în diferite momente, pentru a influența sau controla evoluțiile politice.

Cartea ne invită să reflectăm asupra unei contradicții importante: în ce măsură o autonomie creată pentru protejarea identității găgăuze a reușit să păstreze limba și cultura comunității? Și în ce măsură instituțiile sale au ajuns să perpetueze influența limbii ruse și a moștenirii sovietice?

Faptul că ne preocupă ceea ce se întâmplă în Statele Unite, în Franța sau în Polonia nu justifică o atenție mai redusă față de evoluțiile din Republica Moldova. Vorbim despre vecinătatea noastră imediată și despre procese ale căror consecințe depășesc dimensiunea unei comunități relativ puțin numeroase.

De aceea, cred că discuția de astăzi este necesară atât pentru înțelegerea destinului găgăuzilor, cât și pentru examinarea raportului dintre identitate, autonomie și influență geopolitică.

Nu îmi propun să dezvolt eu toate aceste aspecte. Și pentru mine, întâlnirea de astăzi este un prilej de a afla mai multe și de a înțelege mai bine un subiect complex. Îi invit, așadar, pe oaspeții noștri să ne prezinte perspectiva istorică, dimensiunea identitară și implicațiile geostrategice ale acestei teme.

Conferință: Dumitru Dorin Prunariu Ambasador al României din Cosmos la Moscova

Fundația Europeană Titulescu vă invită miercuri, 11 noiembrie 2026, începând cu ora 16:30, la conferința: Dumitru Dorin Prunariu Ambasador al României din Cosmos la Moscova.

Invitat special:

General – Locotenent (r) Dr Dumitru Dorin Prunariu, Membru de onoare al Academiei Române

Moderator: Prof.univ. Dr Adrian Năstase, Președintele FET.

Evenimentul se va desfășura la Casa Titulescu, Șos. Kiseleff nr. 47, sector 1, și va fi transmis live pe pagina de Facebook și canalul de YouTube al Fundației.
Menționăm că intrarea este liberă în limita locurilor disponibile.
Sponsorii FET: Grampet Group, Grup Primacons.

Dați un leu pentru G4Media

G4Media cere donații pentru o presă liberă și independentă. După ce am citit relatarea despre conferința mea de la Suceava, cred că ar trebui să precizeze mai bine destinația contribuțiilor: un leu pentru documentare, un leu pentru corectură și, dacă mai rămâne ceva, un leu pentru a afla despre ce s-a vorbit.

La Muzeul Național al Bucovinei am susținut o conferință despre „Nicolae Titulescu și rețelele de influență ale Europei interbelice”. Un subiect care presupune cercetare, documente, context și ceva răbdare. G4Media a găsit însă imediat esențialul: cine era în sală și ce etichetă putea să-mi lipească în titlu.

Titulescu a pierdut competiția cu reflexul redacțional. Diplomația interbelică nu produce, probabil, suficiente clicuri.

Articolul este semnat de Laura Nițulescu și trimite la informațiile Suceava News. Despre ideile conferinței, cititorul află foarte puțin. În schimb, primește inventarul demnitarilor prezenți și recapitularea condamnărilor mele. Contribuția editorială cea mai vizibilă este titlul: „Toată floarea PSD din Suceava”, urmat de eticheta judiciară. O conferință de 90 de minute, dedicată istoriei diplomației, devine astfel o convocare de partid, prin simpla putere a încadrării.

Nu le cer să mă admire. Le cer un efort profesional modest: dacă relatează despre o conferință, să relateze și ce s-a spus acolo. Să identifice o teză, să conteste un argument, să confrunte o sursă. Ar fi, desigur, mai greu decât să numere pesediștii din fotografii.

În versiunea articolului pe care am citit-o, mandatul meu începe în anul „200”, iar condamnarea din dosarul Zambaccian este mutată în ianuarie „2024”. Prima eroare mă trimite în Antichitate, a doua mă aduce cu zece ani mai aproape de prezent. Pentru o redacție atât de preocupată să-mi reamintească biografia, cronologia pare un accesoriu facultativ.

Aici se vede diferența dintre rigoare și zel. Când scopul este eticheta, verificarea poate aștepta. Dincolo de cine a instrumentat dosarele, dincolo de obiectivele urmărite atunci, dincolo de linșajul mediatic la care au participat atunci și unii dintre complicii Monicăi macovei, poate că G4Media ar fi putut să afle si să precizeze faptul ca a intervenit, de mulți ani, reabilitarea judecătorească.

În opinia mea, acest mod de a face presă exprimă un partizanat vechi: lumea împărțită între cei cărora li se caută explicații și cei cărora li se aplică ștampile. Un fel de USR avant la lettre, ca atitudine și pretenție de superioritate morală. Nu afirm o afiliere de partid; descriu un reflex editorial. Verdictul este pregătit, evenimentul trebuie doar potrivit în el. Scoala Soros!

Iar biografiile celor care distribuie certificate de moralitate merită, la rândul lor, citite.

Dan Tăpălagă a fost consilierul Monicăi Macovei. Vizita lor din 2005 la arhiva SIPA a făcut obiectul unei controverse publice. Tăpălagă a explicat că scopul era securizarea unor spații și că nimeni nu s-a uitat în dosare. Rețin și explicația lui, fiindcă tocmai aceasta este obligația unei relatări corecte: să prezinți și răspunsul celui despre care scrii. Poate chiar voiau să dea cu aspiratorul in sala respectivă, nu știu…

Nu transform acea controversă într-o vinovăție demonstrată. Observ însă că experiența de consilier al unui ministru ar trebui să încurajeze mai multă modestie atunci când judeci apropierea altora de politică.

În ce o privește pe Monica Macovei, există și un fapt judiciar precis: condamnarea definitivă din decembrie 2024 la șase luni de închisoare cu suspendare, pentru vătămare corporală din culpă, în urma accidentului în care a fost rănit un motociclist. Dacă trecutul judiciar trebuie atașat fiecărei apariții publice, sunt curios cât de consecvent aplică G4Media propria regulă. De altfel, nu am citit in relatările redacției, unde a prestat Macovei lunile de muncă pentru comunitate.

Le-aș da și un sfat: când Monica Macovei iese cu mașina, să lase motocicletele acasă. Sarcasmul îi privește pe profesioniștii indulgenței selective; suferința victimei nu are nimic comic.

Între timp, mai există un amănunt interesant: G4Media și Gândul au ajuns sub aceeași umbrelă patronală, cea a lui Radu Budeanu. Ca imagine, este ca și cum Fox și CNN ar avea același proprietar. Sau, pentru publicul nostru, Dinamo și FCSB același patron. Suporterii se ceartă în tribune, fiecare își apără culorile, iar patronul poate urmări liniștit întregul stadion. Incă o dată ii dau dreptate lui Răzvan Theodorescu in ceea ce privește tranzacționismul la români.

Ni se spune că independența editorială este garantată printr-un acord. Foarte bine. Rămâne atunci întrebarea pentru cititorul invitat să doneze: ce anume finanțează contribuția sa și cum se raportează asociația beneficiară la grupul comercial? Înainte să ne ceară un leu pentru transparență și presă independentă, ar putea să ofere, chiar lângă contul bancar, și această explicație.

Dați, așadar, un leu pentru G4Media. Pe site este indicat și contul Asociației Group 4 Media Freedom & Democracy, pe care îl reproduc și eu, ca să le dau o mână de ajutor: RO89RZBR0000060019874867, deschis la Raiffeisen Bank (mai ies la proteste șefii băncii?). Poate se strâng suficienți bani pentru ca, data viitoare, cineva să citească și conferința.

Titulescu poate să aștepte. Titlul este deja scris.

PS am pus o poză cu boierii lui Stefan cel Mare, intrebându-mă care dintre ei o fi avut bursă Soros?!