M-am gandit să vă prezint vizitele liderilor occidentali în China din ultimii ani (2023–2026) si care au avut ca obiective diplomația și businessul la pachet

În ultimii aproximativ trei ani, mai mulți lideri europeni — și nu numai — au mers la Beijing într-un context geopolitic complicat, dar cu un numitor comun: economia. Aproape toate aceste vizite au inclus delegații de oameni de afaceri, forumuri economice sau agende comerciale consistente.

🇫🇷 Franța / UE — Aprilie 2023

• Emmanuel Macron (președintele Franței), alături de Ursula von der Leyen (președinta Comisiei Europene), a efectuat o vizită importantă în China.
• Macron a venit cu o delegație mare de business (zeci de CEO și lideri de companii).
• Obiective:
  • contracte și cooperare industrială (aeronautică, energie, transport),
  • relansarea dialogului economic UE–China,
  • pe lângă dosarele politice (Ucraina, securitate globală).

🇪🇸 Spania — Martie 2023 și Septembrie 2024

• Pedro Sánchez (prim-ministru) a vizitat China de două ori în acest interval.
• Ambele vizite au avut:
  • componentă economică clară,
  • întâlniri cu mediul de afaceri,
  • delegații de companii spaniole.
• În 2024:
  • a fost organizat și un forum de afaceri China–Spania,
  • accent pe exporturi, investiții și acces pe piața chineză.

🇵🇱 Polonia — Iunie 2024

• Andrzej Duda (președintele Poloniei) a efectuat o vizită de stat în China.
• Vizita a inclus:
  • Polish–Chinese Business Forum la Shanghai,
  • participarea firmelor și instituțiilor economice poloneze.
• Temele:
  • creșterea exporturilor poloneze,
  • investiții,
  • cooperare economică bilaterală,
  • plus discuții politice (inclusiv despre Ucraina).

🇭🇺 Ungaria — 2023–2024

• Viktor Orbán (prim-ministru) a fost prezent în China în contextul forumurilor și întâlnirilor legate de inițiativa Belt and Road.
• Caracteristicile vizitelor:
  • accent pe investiții chineze în Ungaria (infrastructură, industrie),
  • cooperare strategică și financiară,
  • chiar dacă detaliile despre mărimea delegației de business nu sunt mereu publice, componenta economică a fost centrală.
  • recent, ministrul de externe chinez a vizitat Budapesta (a fost a 24-a intâlnire la acest nivel)

🇮🇹 Italia — Iulie 2024

• Giorgia Meloni (prim-ministru) a făcut o vizită oficială la Beijing.
• A fost una dintre cele mai „economice” vizite:
  • peste 100–150 de antreprenori și reprezentanți de companii implicați în evenimentele asociate,
  • întâlniri în cadrul Comitetului de Antreprenori China–Italia,
  • semnarea unui plan de acțiune economică.
• Focus:
  • industrie, exporturi, investiții, cooperare tehnologică.

🇬🇧 Regatul Unit — Ianuarie 2026

• Keir Starmer (prim-ministru) a devenit primul premier britanic din ultimii ani care a vizitat China.
• A fost însoțit de o delegație mare de business (aprox. 50–60 de persoane):
  • finanțe, industrie, tehnologie, educație, cultură.
• Obiective:
  • relansarea relațiilor comerciale,
  • atragerea de investiții,
  • repoziționarea economică a relației UK–China.

🇩🇪 Germania — Februarie 2026

• Friedrich Merz (cancelar) a mers la Beijing cu o delegație de top din industria germană.
• Printre sectoarele reprezentate:
  • auto (grupuri mari),
  • industrie,
  • tehnologie.
• Scop:
  • menținerea accesului companiilor germane pe piața chineză,
  • echilibrarea relațiilor comerciale,
  • cooperare industrială.

🇨🇦 Canada — Ianuarie 2026

• Mark Carney (prim-ministru) a efectuat o vizită la Beijing.
• Vizita a avut:
  • un puternic accent pe comerț și relansarea relațiilor economice,
  • întâlniri la nivel înalt cu conducerea chineză,
  • discuții despre agricultură, energie și industrie.
• Deși nu toate detaliile despre mărimea delegației de business sunt publice, componenta economică a fost centrală.

Adaug faptul ca, in perioada 31 martie-2 aprilie, presedintele Donald Trump va efectua o nouă vizită la Beijing.

In aceste condiții, mă intreb dacă liderii politici ai României – țară cu vechi relatii de prietenie cu China – vor avea determinarea de a relansa aceste legături. Si care ar putea fi primul dintre ei care să se hotărască să conducă o delegație economică la Beijing. Va fi președintele Nicușor Dan, va fi premierul Bolojan, va fi presedintele Senatului, Mircea Abrudean, va fi președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu? Sau vor merge ministrii de externe, de interne, ai economiei, ai energiei,ai apărării, mai intâi? Eventual, după vizita președintelui Trump, de la sfârșitul lui martie…

Fundația Europeană Titulescu vă invită miercuri, 25 februarie 2026, începând cu ora 16.30, la Expoziția foto-documentară internațională, 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși.

Invitați speciali:

Academician Mircia DUMITRESCU

Pavel ȘUȘARĂ, Cercetător de istorie a artei al Institutului de Istoria Artei, Academia Română

Dr. Ionuț Viorel BORDEIAȘI, Manager al Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj

Moderator: Prof.univ. Dr. Adrian NĂSTASE, Președinte FET
Evenimentul se va desfășura la Casa Titulescu, Șos. Kiseleff nr. 47, sector 1, și va fi transmis live pe pagina de Facebook și canalul de YouTube al Fundației.
Sponsorii FET: Grampet Group, Grup Primacons.

Reuniunea Consiliului păcii de la Washington a avut loc la sediul Institutului pentru pace, botezat de Marco Rubio “Institutul pentru pace Donald Trump”. Am constatat că, în conducerea Consiliului, figurează doar americani, persoane apropiate de Donald Trump. Este evidentă o anumită ambiguitate a proiectului – sub aspectul obiectivelor, al anvergurii (un “mic ONU”, un alt “BRICS), al membrilor (a dispărut Lukashenko?). Sub multe aspecte, această inițiativă pare mai curând una de ordin privat, neguvernamental, care are ca membri și lideri din alte zone ale lumii pentru a sprijini finanțarea reconstrucției provinciei Gaza.

Care este insă esența acestui proiect?

Teritoriul fostei Palestine a fost împărțit, la ONU, în 1948, in două state – unul israelian și altul palestinian. Provincia Gaza face parte din ceea ce ar trebui să reprezinte, împreună cu Cisiordania, teritoriul unui stat palestinian recunoscut de principiu de majoritatea statelor membre ONU, de Uniunea europeană, inclusiv de România.

Atât Israel cat și Statele Unite se opun acestei inițiative și e clar că formula Board of peace pentru Gaza va crea un fel de tutelă internațională (în afara Onu) pentru provincia Gaza, modificând, in timp,  condițiile politice, demografice și de infrastructură pentru acest teritoriu. De aici și rezervele statelor membre ale Uniunii Europene de a participa la acest demers în condițiile în care în mod evident el va avea consecințe importante pe termen mediu si lung.

Eu consider că președintele Dan a făcut bine că a participat la această reuniune chiar dacă România trebuie să navigheze din nou, cu diplomație, între interesele divergente ale Uniunii Europene și Statelor unite.

Acest lucru s-a mai întâmplat. Dau doar un exemplu. In 2003, atunci când Statele Unite au decis atacarea Irakului. România a fost alături de Statele Unite deși unele state europene, inclusiv Franța, erau împotriva. Sigur că era vorba și de interese, Franța furnizând echipamente industriale și militare importante Irakului în acea perioadă. România trebuie să-și urmeze propriile sale interese iar parteneriatul cu Statele Unite reprezintă o resursă importantă pentru securitatea națională.

În ceea ce privește sugestiile de sprijin pentru Statele Unite în reconstrucția Provinciei Gaza, ele se bazează pe ceea ce România a oferit în Afganistan și în Irak în perioada de după 2001, în timpul conflictului și după aceea. Astfel de demersuri și de sprijin non-militar au fost acordate și în alte zone post-conflict.

Sper totuși să fim conștienți că acest demers al președintelui României a fost însoțit de numeroase alte contacte importante, in această perioadă, realizate spre exemplu de către vicepremierul Cătălin Predoiu. Toate se bazează pe identificarea unor interese americane în domenii strategice, al luptei împotriva drogurilor, criminalității sau traficului de persoane.

Mi-a crescut inima de bucurie să văd jurnaliștii fericiți pornind de la formulările lui Donald Trump “sunteți un popor minunat, un popor fantastic…imi place foarte mult de dumneavoastră”. Mi-am adus aminte de extazul spectatorilor din România atunci când diverse vedete internaționale venite pe la festivaluri la noi în țară le spuneau celor prezenți cam aceleași cuvinte. “Mulți dintre dumneavoastră vin aici să muncească, să ne ajute”. Nu stiu dacă nu ar trebui ca cineva să-i amintească presedintelui că românii au fost excluși din Visa waiver chiar după ce fuseseră incluși! 

Mai cred că formularea președintelui Trump care l-a apelat ca “prim-ministru”  pe Nicușor Dan era și o ușoară înțepătură in contextul criticilor legate de alegerile prezidențiale din România. 

Așa încât să considerăm că vizita în Statele Unite este un pas într-o direcție bună dar să fim conștienți că am intrat într-o nouă ordine internațională lipsită de reguli și bazată exclusiv pe interese. 

Vă mai aduc aminte de sfatul meu celebru – să nu ne punem toate ouăle în același coș.

Urmare a condițiilor atmosferice dificile, fundația a decis amânarea activității dedicate lui Constantin Brâncuși pentru miercuri, 25 februarie 2026, ora 16:30.
Vă mulțumim pentru înțelegere și vă așteptăm la acțiunile viitoare.