Găsiți, mai jos, câteva imagini de la evenimentul de ieri, de la FET, și înregistarea evenimentului de pe canalul de YouTube al Fundației.

Fundația Europeană Titulescu organizează miercuri, 25 ianuarie 2022, începând cu ora 16.30, lansarea albumului ”Nicolae Titulescu – un mare Român, un mare European, un mare Contemporan” (ediția a II-a revăzută și adăugită). Coordonatorul acestei ediții este prof.univ.dr. Dumitru Preda.

Volumul a fost elaborat în cadrul Proiectului „Nicolae TITULESCU – 140 de ani de la naşterea Omului de Stat, juristului şi Diplomatului român de talie europeană”, finanțat de Guvernul României prin Secretariatul General, proiect derulat de Fundația Europeană Titulescu în 2022.

Invitați speciali: dl. Lucian Romașcanu, Ministrul Culturii, acad. Răzvan Theodorescu, Vicepreședinte al Academiei Române, dl. Marian Neacșu, Secretar General al Guvernului României, ambasador Traian Hristea, Secretar de stat pentru afaceri globale și strategii diplomatice în cadrul Ministerului afacerilor externe, prof.univ.dr. Ioan Scurtu, istoric, dl. Mihai Nicolae, Director general al Editurii Stefadina și prof.univ.dr. Dumitru Preda, director științific al FET. Moderator: prof.univ.dr. Adrian Năstase, președintele Fundației Europene Titulescu.

”În galeria personalităţilor care au marcat secolul trecut, marcat de mari realizări, dar şi de enorme suferinţe pentru naţiunea română, Nicolae Titulescu se distinge ca unul din cei mai iluştri mentori ai noştri. Şi aceasta, pentru că el a ştiut să împletească datoria cu dragostea de patrie pentru a găsi justa măsură între interesele ţării şi interesele continentului şi ale lumii întregi. Cu această măsură noi, românii, contribuim astăzi la solidaritatea comunității internaționale.

Aniversarea, în 2022, a 140 de ani de la naşterea Patronului Diplomaţiei române s-a constituit, pe aceste coordonate, într-un eveniment de profundă importanţă şi semnificație naţională. Datoria noastră față de moștenirea titulesciană – subliniem încă o dată – a fost și rămâne enormă. Ea este o operă de interes naţional plină de devotament, făcută de adevăraţi profesioniști şi de buni români. În pofida diverselor adversităţi şi obstacole întâmpinate Fundaţia Europeană Titulescu a reprezentat nucleul creator al numeroaselor şi diverselor proiecte destinate valorificării superioare a acestei însemnate moșteniri.” (extras din Prefața la ediția a II-a, semnată de prof.univ.dr. Adrian Năstase, Președinte fondator al Fundației Europene Titulescu)

Evenimentul se va desfășura la Casa Titulescu, Șos. Kiseleff nr. 47, sector 1 și va fi transmis live pe canalul de YouTube al FET.

Sponsor principal al Fundației Europene Titulescu – Croco. 

Am constatat, in ultimile săptămâni, o concentrare a dezbaterilor pe momente si decizii din urmă cu 20 de ani. Unii consideră că integrarea in NATO sau aderarea la UE nu prea erau necesare. Pot să inteleg frustrările determinate de decizia Austriei legată de aderararea noastră la Spatiul Schengen. Am totusi impresia că această nemultumire ar fi mai legată de lipsa unor actiuni din ultimii 10 ani. In fine…

Asta nu inseamnă că nu incerc să aduc public elementele pe care le cunosc in dezbaterea unor subiecte controversate – fie pe blogul meu, fie la diverse alte televiziuni ( in ultimile săptămâni, la Marius Tucă, Robert Turcescu, Andreea Sava, Andrei Stoian etc).

Cred, pe de altă parte, că este util să reamintesc (nu pentru troli sau idioti) un orizont mai larg al „guvernării Năstase”:

*In perioada 2000-2004 Parlamentul a desfásurat cea mai substantialã activitate legislativà din perioada postdecembristã. Au fost promulgate peste 2.600 de legi, cu mult peste ceea ce s-a promulgat in cele trei legislaturi anterioare, respectiv 1.799 de legi.

*In ani 2001-2004, economia româneascã a inregistrat o combinatie exceptionala de dezinflatie, scadere a deficitului contului curent si crestere economica puternica.

*Relansarea economica bazatà pe o crestere economica sustinuta in fiecare an: in 2001 5,7%, in 2002 5,1%, in 2003 5,2%, in 2004 8,4%.

*In anul 2000, am preluat tara cu o pierdere de 3,4 miliarde de dolari fat de anul 1996 si am adus-o, in cei patru ani de guvernare, la un plus de 7,6 miliarde de dolari în ceea ce priveste Produsul Intern Brut.

*Numârul somerilor s-a redus aproape la jumâtate fatà de anul 2000, rata somajului coborând de la 10,5% la 6%. Rata sarâciei a scazut de la 36% în 2000 la 23% in 2004 – iar a sărăciei severe de la 13,8% la 7,9%.

*Salariul minim net lunar era în anul 2000 de28 dolari SUA; în 2004 a fost de 69 dolari. Salariul mediu net lunar era in anul 2000 de 95 dolari SUA; in 2004, el a fost de 174 dolari.

*Pensia medie de asigurari sociale de stat era in anul 2000 de 42 dolari SUA; in 2004 a fost de 74,8 dolari. Pensia medie a agricultorilor era in anul 2000 de 8,7 dolari SUA; in 2004, a fost de 23,5 dolari. Fiscalitatea pe forta de munca a scäzut de la 60% in anul 2000, la 49,5% ni 2004. Productia agricolã în 2004 a fost cu 32% mai mare decât in 2000.

*Inflatia si salariile: in conditile unei scaderi a ratei somajului, de la 8,8% in 2001 la 6,2%in 2004, salariul mediu a crescut, in acelasi interval, de la 104 la 183 de dolari pe luna. Rata inflatiei a scäzut in acest interval, de la 40% pâna la sub10%.

*In anul 2002, exporturile s-au situat la cel mai inalt nivel dupa 1990 – circa 14 miliarde de dolari, mai mare cu 34%, comparativ cu exportul din anul 2000.

*F i n a l i z a r e a anului 2004 cu un sold favorabil al contului trezoreriei statului, de un miliard de dolari, suma ce a fost folosita de catre guvernarea Aliantei, dupa 2004, pentru acoperirea deficitelor sale bugetare!

*In perioada 2001-2002, cele mai importante agentii internationale de rating au îmbunâtätit de trei ori cotatia României, atingându-se situatia anului 1996, sub aspectul aprecierilor legate de conditiile de investire in România.

*Utilizarea a 110% din fondurile de preaderare.

*Unificarea legislatiei fiscale. A fost introdus impozitul pe venitul global si declararea lui la Fisc. Insa cel mai important lucru pentru finantele românesti a fost aparitia Codului fiscal, elaborat în 2002. Noua lege prevedea impozitarea progresiva a veniturilor, in cinci transe cuprinse între 18 si 40%. Impozitul pe profit avea cotà unica de 25%, iar microîntreprinderile beneficiau de un impozit de 1,5% pe venit. TVA era de 19%.

*România a folosit, pentru prima dată, bugetul de stat ca instrument de dezinflatie (in acest fel, s-a mai rezolvat o problema: deficitul bugetar a scazut de la 4% din PIB în anul 2000, la 1,2% din PIB în 2004).

*Mediul economic privat s-a dezvoltat foarte mult si, poate cel mai important, guvernul a reusit sa ofere garantii de predictibilitate fiscala. Astfel, au fost elaborate si adoptate Codul fiscal si Codul de procedura fiscalà in 2003. Codul fiscal anterior al României fusese adoptat în 1941.

*LEGE nr. 416 din 18 iulie 2001 privind venitul minim garantat -ajutor social forte bine tintit, identificând persoanele supuse riscului de sarâcie si excluziune socialã.

*Niciodatà pâna atunci nu s-au construit n România mai multe case; niciodata nu -s au cumpàrat mai multe autoturisme, computere, telefoane mobile, bunuri de larg consum; niciodatã nu s-a dezvoltat creditul de consum mai repede si pe scarã mai
larga;

*A fost perioada cu cei mai multi absolventi de invâtâmânt superior.

*Niciodatã, dupà 1989, până la guvernarea 2000-2004 nu a ajuns moneda nationalã sã se aprecieze in raport cu monedele internationale.

*Au fost realizati primii 100 de km de autostradă de după 1989 (in 2004).

*A fost lansat proictul de locuinte ANL.

*Programul guvernamental „Cornul si laptele” a fost initiat prin OUG 96/2002, constând in acordarea de produce lactate si de panificatie pentru scolari.

*In iulie 2002, a fost livrat primul lot de 40 de microbuze fabricate de câtre societatea Aro Câmpulung pentru unitatile scolare din mediul rural, care au asigurat gratuit transportul elevilor din localitatea de domiciliu, catre institutile de invatamânt.

*Salile de sport – 400 – Construite in doar câteva luni si date in folosintã in toamna anului 2004

*Proiectul de modernizare a tribunelor stadionului „Iolanda Balas Soter” 2004.

*Debirocratizarea. Este vorba despre ordonanta privind procedura aprobarii tacite, care prevedea ca orice cerere administrativa care nu primeste râspuns din partea autoritatilor in termenul legal de 30 de zile, se considera adoptata.

*Pachetul legislativ anticoruptie, publicat in aprilie 2003, in Monitorul Oficial, partea I, 278, 279. Pachetul legislativ continea 17 legi. Cele mai importante stabileau incompatibilitati intre functiile de demnitate publica si afaceri si obligau demnitarii sa-si faca publice averile. Demnitarii pusi in situatia de a alege aveau la dispozitie 30 de zile sa opteze intre politica si afaceri. Legea conflictului de interese

*Infiintarea PNA, „de importanta maxima” pentru aderarea la UE si ‘mai ales la NATO”
26. Ajutoare financiare pentru mănăstirile din Moldova.

*Amplasarea Catedralei Mântuirii Neamului.

*A intrat in vigoare pentru prima dată o lege privind protejarea monumentelor istorice, Legea 422/2001, o lege a muzeelor, infintarea a 15 muzee noi, numeroase initiative legislative menite sã acorde un suport consistent manifestarilor culturale,

*Un sfert din bugetul la dispozitia primului ministru a fost folosit pentru cultură si culte.

*Intre altele, printr-o donatie cuprinzând o vastã colectie de artã cartografica (aproximativ 1000 de hărti) a fost creat Muzeul National al Hártilor si Cartii Vechi (donatia Daniela si Adrian Nastase), din al carui fond au fost publicate si multe albume precum Descriptio Ponti Euxini, Descriptio Danubi, Descriptio Bassarabiae si Descriptio Transylvaniae.

*De altfel, niciodatã in România, în timpul unei guvernari de numai patru ani, nu s-au creat, recreat si restaurat atât de multe muzee de istorie si de artà. Câteva exemple: încheierea lucrărilor la Galeriile de Arta modernă româneasca si de artă universala din Muzeul National de Artă din Bucuresti; încheierealucrărilor unei părti din Muzeul Colectiilor; Muzeul National de Artă Contemporană din cladirea Parlamentului; Muzeul din Satu Mare; Colectia Vasile Grigore; Muzeul de arheologie din Tulcea; Depozitele Muzeului Täranului Român, Refacerea Muzeului Satului dupa un catastrofal incendiu; Laboratorul de restaurare de la Manasirea Putna – activ mai ales în anul comemorativ Stefan cel Mare – Organizarea expozitiei în Salile Sixtine ale Vaticanului; Colectia Nica Petre din Braila adusa din Canada; Zona noului muzeu din Pitesti; Centrul Cucuteni de la Piatra Neamt, Muzeul din Slatina, Muzeul de Etnografie din Constanta; colectia de pictura de la Topalu; Muzeul Elie Wiesel din Sighet.

*Proiectul „Ansamblului de locuinte Oräselul Artistilor” din sectorul 1- 2002-2003, in urma dis cutiilor cu mai multi artisti plastici, tinând seama de faptul că multe din atelierele de creatie fusesera retrocedate (din păcate, nefinalizat!)

*Succesul economic intern s-a transmis si in relatile externe. Astfel, s-a reusit finalizarea primului acord stand by cu FMI dupa 1990, in anul 2003 (ultimul find realizat in 1978). Relatia cu FMI a fost pentru prima dată pusã pe baze normale.

*Implicarea in realizarea unor acte de mare importantã, benefice pentru activitatea M.A.E (adoptarea Legii nr.590 din 22.12.2003 privind încheierea si ratificarea tratatelor) etc;

*Decizia din 2004 de a se apela la Curtea Internatională de Justitie de la Haga, ceea ce a dus la câstigarea a aproximativ 80% din spatiile marine in dispută cu Ucraina;

*A fost plätită datoria catre Suedia cu doar 120 milioane de dolari – Acordul româno-suedez prin care se prevedea achitarea, pâna al sfârsitul anului 2002, a sumei de 120 milioane dolari, esalonat, in 4 rate, in contul ,,datoriei suedeze”. Suma cu care nordicii venisera initial la negocieri fusese, in varianta maximala, undeva intre 3-4 miliarde de dolari, reprezentand o datorie veche de peste sapte decenii, plus indexarile anuale. Fară rezolvarea „datoriei suedeze”, nu am fi putut încheia un acord cu FMI (eram in constituenta cu Suedia) si nici sã rezolvam chestiunea vizelor (Suedia avea presedintia UE).

*Impreună cu premierul Bulgariei, Simeon Saxa-Coburg Gotha, a fost stabilit locul unde s-a construit podul peste Dunare – Calafat-Vidin.

*Guvernul Năstase a avut un rol decisiv în finantarea proiectului Sibiu – Capitalã Culturală a Europei, alături de Luxemburg.

Bănuiesc că am uitat numeroase alte proiecte. Dacă le cunoasteti, vă rog să le adăugati!