Regele Mihai

Revenirea in tara, dupa 1989, a Regelui Mihai a fost marcata de numeroase tensiuni. Am cunoscut o parte dintre ele, in calitate de ministru de externe, in perioada iunie 1990-noiembrie 1992. Acele intamplari au fost relatate in cele 10 volume  ale cartii mele „Romania dupa Malta” (publicate in perioada 2006-2011). Sunt putini, probabil, cei care au avut curiozitatea sa le consulte. M-am gandit insa ca ar fi interesant pentru cei care vor sa inteleaga, acum, felul in care s-au derulat unele momente delicate, legate de revenirea in tara a Regelui Mihai, sa adaug notele redactate de directorul meu de cabinet de atunci, ambasadorul Traian Chebeleu, pe acele subiecte. Daca nu aveti rabdare sa cititi toate aceste pagini, va rog sa mergeti direct la notele din 31 iulie 1992, ce contin scrisoarea de multumire pe care mi-a adresat-o  secretarul particular al Regelui Mihai, Constantin Brancoveanu, pentru felul în care am ajutat „excelenta desfăşurare a călătoriei sale în ţară de Paşti”. Indemnul se adreseaza mai ales carcotasilor…

 

VOL. 2

28 decembrie 1990 10.20 La Adrian Năstase, împreună cu Romulus Neagu şi Arxente Frăsincar. Cetăţenia regelui Mihai. (p.402) 12.00 Telefon la Berna: vorbesc cu ambasadorul Nicolae Iordache. Regele şi Ana au avut paşapoarte britanice. Li s-a dat viză diplomatică. (p.402) 15.10 La Adrian Năstase, cu probleme curente. A fost la preşedintele Iliescu – a stat vreo două ore. N-a participat nimeni din Cabinetul preşedintelui, pentru că a dorit o discuţie între patru ochi. De vorbit la telefon cu ambasada noastră de la Washington: săptămânalul „Outlook“ a publicat un interviu cu regele Mihai I. Dacă ni-l semnalau, am fi putut să înţelegem foarte clar ce va face. Am fi evitat momente penibile şi tensionate, care ne fac rău. Dacă a apărut, de ce nu ne-au informat? Primul-ministru e furios.  (p.402)

29 decembrie 1990 La Adrian Năstase, cu probleme curente. Arăt răspunsul lui Virgil Constantinescu de la Washington, în legătură cu interviul regelui Mihai. Să facem o notă pentru primul-ministru. Semnează nota privind Centrul European de Cultură destinată primului-ministru. Vede press release-ul referitor la ajutorul Germaniei în materie de energie electrică. (p.405)

VOL. 3

3 ianuarie 1991 11.10 Conferinţă de presă. Subiecte: situaţia din Golf şi declaraţiile lui Katona Tamás. Întrebări: „ANSA“: 1. Dacă în MAE s-a făcut o evaluare a ecoului internaţional al expulzării Regelui, în special în CEE şi, mai ales, în Danemarca, ţara care i-a furnizat paşaportul diplomatic; ce i s-a spus însărcinatului cu afaceri a.i. danez? 2. Cum a fost evaluat de partea ungară proiectul privind minorităţile naţionale prezentat la Conferinţa de la Copenhaga din partea României? Ce părere are MAE despre „cadrul european“ la care se referă Katona Tamás? (p.57)

21 februarie 1991 10.35 Adrian Năstase, ministru de Externe al României, este primit de Juan Carlos I, Regele Spaniei1. Adrian Năstase: Sperăm că, în curând, ne va fi mai uşor să ajungem la Bucureşti şi la Madrid. Bunele noastre relaţii pot fi puse în valoare şi prin îmbunătăţirea legăturilor aeriene. Juan Carlos I: Ei, ca şi alţii, au redus zborurile din motive de securitate, pe fondul conflictului din Irak. Criza Golfului are reverberaţii peste tot în lume. Felipe Gonzales l-a rugat să-l primească pe Bessmertnîh. Acesta nu e prea optimist în legătură cu o soluţie paşnică. Adrian Năstase: Irakienii au o şansă să iasă din conflict de o manieră inteligentă. Ar fi singura soluţie posibilă pentru Irak. Să nu scăpăm din vedere o anumită mentalitate arabă – valoare, onoare – care face greu de judecat pentru noi modul în care iau ei deciziile. Oricum, din punct de vedere politic, e sinucidere să continue pe calea actuală. Juan Carlos I: Pentru Saddam Hussein, din punct de vedere politic, e important să întârzie ofensiva terestră. Pentru SUA e important să acţioneze cât mai repede. Adrian Năstase: Americanii vor fi puşi într-o situaţie stânjenitoare, dacă nu iau decizii radicale. Juan Carlos I: Speră că nu se va ajunge la o mare bătălie. Adrian Năstase: Azi e ziua cea mare. Juan Carlos I: Ministrul sovietic a spus că întârzierea răspunsului este deja un răspuns dat de irakieni. Adrian Năstase: E posibil. S-a făcut un test. Răspunsul e nu. Irakienii au vrut să vadă reacţia americanilor înainte de a da un răspuns. Juan Carlos I: Militar, nu pot rezista. Pentru Saddam e sinucidere. Ne îndoim că am putea ieşi din acest proces cu acelaşi om ca şef de stat în Irak. Saddam Hussein iese în faţă, el e cel care vrea să facă un gest eroic. Tariq Aziz nu are mandat de negociere şi marjă de manevră. Adrian Năstase: Aşa cum evoluează lucrurile pentru Irak, cel mult pot amâna deznodământul, dar nu cu mult, şi el nu le va fi favorabil. Juan Carlos I: Şi Israelul are interes să termine cu Saddam Hussein. Acest război poate fi catalizatorul unei soluţionări pe termen lung a situaţiei din Orientul Mijlociu. Adrian Năstase: Ideea unei CSCE pentru zonă e inteligentă, dar va întâmpina încă multă rezistenţă, din cauza situaţiei actuale. Noi susţinem această idee. Mulţumiri pentru sprijinul spaniol prietenesc la Strasbourg, în CEE, în G 24. E un sentiment de solidaritate primit foarte bine în România. România este într-un proces mai avansat de schimbare. Vă puteţi da seama de dificultăţi. Avem voinţa de a persevera în promovarea reformelor, cu toate că ele generează nelinişti şi tensiuni sociale. Avem acum o grevă a feroviarilor pentru a obţine al 13-lea salariu. Juan Carlos I: Sunt sisteme sociale şi economice unde oamenii nu vor să piardă ce au avut sub dictatură, dar nici să le supună regulilor democratice. Ei au văzut asta la ei după moartea lui Franco. Cetăţenii n-au vrut să piardă ce au avut în vremea lui Franco. Adrian Năstase: Până acum ceferiştii au venit cu peste 360 revendicări; cele mai multe au fost satisfăcute. E un proces de educare civică în domeniul sindical, dar şi în domeniul politic, pe fondul unei lipse reciproce de încredere. Trebuie să continuăm să facem un efort sistematic de promovare a dialogului social, pentru creşterea încrederii şi pentru susţinerea reformelor. În politica externă, noi am plecat cu un handicap, acela al izolării României în ultimii ani ai regimului Ceauşescu, atât în Vest, cât şi în Est. Am început să-l mai reducem, dar deocamdată plătim un preţ al acestei izolări. Juan Carlos I: Trebuie să fie luată problemă cu problemă şi găsite soluţii raţionale şi fezabile. Adrian Năstase: Pe plan intern, am început schimbări de fond promovând o serie de legi importante. Juan Carlos I: Important este mai ales ca oamenii să înceapă să muncească în noul mediu concurenţial. Ei au cunoscut acest fenomen, al neadaptării la un nou set de reguli pe piaţa muncii. Este o problemă care va mai lua mulţi ani. Important este să reuşiţi şi cu atragerea investiţiilor străine – e foarte bine pentru ocuparea forţei de muncă. Adrian Năstase: Italienii au început să vină. Spaniolii încă nu. Juan Carlos I: Să trimitem un grup de oameni de afaceri. Adrian Năstase: Italienii au făcut asta. Am primit recent un grup de 40 de oameni de afaceri. Transmite scrisoarea din partea primului-ministru Petre Roman. Juan Carlos I: Mulţumeşte pentru scrisoare şi pentru sentimentele prieteneşti. N-a răspuns pentru că a luat-o ca o explicaţie. E bine să ne spunem lucrurile deschis. Adrian Năstase: Petre Roman are capacitatea de a fi foarte franc şi de a respecta în acelaşi timp sentimentele interlocutorului. A fost o tensiune la un moment dat în legătură cu rolul fostului Rege Mihai în România postcomunistă. Mihai I a fost în SUA, la Departamentul de Stat. A fost ca o campanie electorală. E greu de adoptat o poziţie într-o chestiune delicată, dar este necesar să se ţină seama şi de opinia publică. Va fi un referendum după ce Constituţia se va adopta în Parlament. Referitor la Rege: prin ambasadorul nostru la Berna i s-a propus să facă o cerere de redobândire a cetăţeniei române. Vrem să găsim o formulă convenabilă ambelor părţi şi demnă pentru un fost şef al statului român. Juan Carlos I: I-a spus lui Mihai că sunt lucruri delicate, care trebuie tratate cu atenţie. A discutat cu Antoniade. I-a spus că e stupid să meargă aşa în România, fără o discuţie prealabilă cu puterea de la Bucureşti, dar a făcut-o. El a spus să nu o facă. De acord să facem lucruri deştepte. Trebuie lucrat cu cel care are puterea. Adrian Năstase: Să lăsăm deschisă în continuare posibilitatea unei discuţii între părţi. Juan Carlos I: Dacă el, Mihai, ar fi mai deschis, ar putea ajuta guvernul în luarea unei decizii favorabile. Adrian Năstase: Regele ar putea avea un rol deosebit de constructiv. Juan Carlos I: Regele Simeon îşi ajută foarte mult guvernul de la Sofia. Adrian Năstase: Asigură că vrem să tratăm pe Maiestatea Sa şi familia în mod normal. La fel, şi cu ceilalţi membri ai familiei suntem foarte deschişi. Juan Carlos I: Va fi bucuros să ajute la stabilirea unei comunicări normale. Întâlnirea se termină la 11.10. (p.368)

26 februarie 1991 18.10 Adrian Năstase, ministru de Externe al României, se întâlneşte cu Alois Mock2, ministrul federal al Afacerilor Externe al Austriei. Adrian Năstase: Explică de ce a venit la Budapesta. Alois Mock: A venit şi el din Iran, ieri. A avut probleme cu ceaţa. Adrian Năstase: Se bucură de întâlnire. Am depăşit unele dificultăţi cu Consiliul Europei, CEE şi Grupul celor 24. Încercăm o altă dinamică a relaţiilor externe. Vor fi multe contacte cu vecinii şi cu alte ţări. Ne gândim cum să umplem vacuumul după lichidarea structurilor militare ale Tratatului de la Varşovia. Vom avea tratate bilaterale. Avem un acord cu Ungaria pe plan militar. L-am invitat pe Jeszenszky la Bucureşti. Este o tendinţă pozitivă în relaţiile cu Ungaria. Cu ministrul de Externe al Bulgariei ne vedem la 1 aprilie; cu al Iugoslaviei la 8 martie. Negociem tratate bilaterale cu Italia, Franţa, Spania – ca un cadru politic pentru consultări, urmat eventual de un acord de colaborare militară. Ne gândim la viitorul aranjamentelor subregionale. Exemplu Triunghiul – poate fi o posibilitate de lărgire a grupului. Ne-am exprimat dorinţa de a ne alătura. Alois Mock: Moldova e o problemă în relaţiile cu URSS? Adrian Năstase: Cred că am calmat lucrurile. Ieri am discutat cu Bessmertnîh. Moldova doreşte să aibă identitate culturală în interiorul URSS. La Bruxelles am exprimat ideea unei Uniuni a Europei Răsăritene, ca un cadru de consultări, ca o tranziţie spre un mecanism general-european de securitate. Este important să găsim ceva în care toate aceste ţări să fie implicate. Altfel, vor fi în competiţie, care poate fi periculoasă. CSCE e un cadru foarte bun, dar va lua timp pentru a se afirma ca atare. Am discutat la Bruxelles posibilitatea NATO de a urma patternul Consiliului Europei sau al CEE. Ar fi important să ştim care e strategia lor. Sunt multe oportunităţi şi alternative. Alois Mock: Ungurii au fost foarte outspoken despre asta. Nu a auzit nimic de la Polonia şi Cehoslovacia. Adrian Năstase: NATO e foarte grijuliu faţă de URSS. Sunt interesaţi în stabilitate în Europa de Est. NATO este interesată în contacte. Ar fi foarte util să schimbăm vederi cu dumneavoastră. Alois Mock: Care e procedura de apropiere de Consiliul Europei. Adrian Năstase: Am adresat cererea de a fi membru plin. Ne-am exprimat interesul faţă de convenţii. Va veni o delegaţie a Consiliului pentru a discuta aceste chestiuni. Vin şi pentru asistenţă la elaborarea Constituţiei. Alois Mock: Care este timingul Constituţiei? Adrian Năstase: Explică ce este Adunarea constituantă. Explică agenda. Alois Mock: Este o opţiune serioasă pentru republică, dacă înţeleg bine. Cum este cu vizita fostului rege în România? Adrian Năstase: Explică problema cetăţeniei regelui şi cum s-a întâmplat la vizita de Crăciun. Alois Mock: Referendumul pentru forma de guvernământ este fixat odată cu cel pentru Constituţie? Adrian Năstase: Da. Alois Mock: În Bulgaria sunt dezvoltări remarcabile în raporturile cu fostul rege. Adrian Năstase: Explică situaţia Regelui Mihai. Potrivit poll-urilor, cam 10% din populaţie se pronunţă în favoarea monarhiei. Perioada este foarte solicitantă pentru guvern. Astăzi primul-ministru a prezentat stadiul reformei economice în Parlament. Parlamentul a adoptat legi foarte importante – vreo 50–60. Liberalizarea preţurilor, a salariilor – toate în câteva luni. Desigur, sunt costuri sociale, ne confruntăm cu greve. Vom mai avea şi în viitor. Reforma noastră este structurată cu sprijinul şi consultarea FMI. Alois Mock: Asta este o problemă, pentru că cei de la FMI au o atitudine foarte dură. Oamenii vor efecte imediate ale reformei. La Consiliul Europei am spus că trebuie întărite relaţiile economice cu Europa de Est; am spus că ar fi o ruşine ca tranziţia să eşueze pentru că reformele nu reuşesc. Adrian Năstase: Vin şi investitori străini – în special italienii, care sunt cei mai activi. Alois Mock: Economia Italiei de Nord se numără printre cele cu oamenii cei mai agresivi şi competenţi. Adrian Năstase: Este un moment conjunctural important. Cred că vine o misiune de la Institutul Dunărean. E bine să vină şi oameni de afaceri austrieci. Este un moment bun. Să facem contacte politice mai frecvente. Nu avem probleme de protocol. Vrem vizite de lucru. Sperăm să poată veni în România în curând, înainte sau după Paşti. Am mai invitat câţiva miniştri din guvern. Aceste vizite vor da un semnal şi pentru oamenii de afaceri. Alois Mock: Cum se prezintă relaţiile interetnice? Adrian Năstase: Sper că vom fi în măsură să controlăm situaţia. Filosofia noastră este să abordăm lucrurile pas cu pas. Am semnat un Acord cultural. Putem schimba mentalităţile, să trecem de tensiuni. Problema are rădăcini în istorie. Alois Mock: Este o problemă în toate noile democraţii. Sunt adesea probleme emoţionale şi soluţii radicale care nu ajută. Adrian Năstase: Pe măsura dezvoltării ţării, problemele interetnice sunt mai uşor de gestionat. Nu pot fi două viteze de democratizare. Sunt dificultăţi pentru toţi. Avem multe realizări. Alois Mock: Vine mâine aici pentru 2–3 ore Géza Jeszenszky. Adrian Năstase: Am relaţii bune cu el. Referitor la relaţiile bilaterale – sper să ne ajutaţi ca unii colegi din guvern să meargă în România. Să ajutăm comunitatea oamenilor de afaceri austrieci să intre în contact cu noile realităţi din România. Alois Mock: Vizita în Iran. Adrian Năstase: Iranul este acum interesat în relaţii cu România. Alois Mock: Este un aspect negativ al crizei – Kuwaitul este un investitor puternic în noile democraţii – care ar echilibra investiţiile străine din aceste ţări. Întâlnirea se termină la 19.00. În continuare, Adrian Năstase vizitează casa Fundaţiei Elias (casa de cultură) şi clădirea fostei Agenţii economice. (p.424)

VOL. 4

31 martie 1991 13.05 La Adrian Năstase, cu probleme curente. Actul de abdicare a Regelui a fost recunoscut pe plan internaţional, deoarece guvernele următoare au fost recunoscute de ţările occidentale. De discutat mâine la DJT numărul de tratate bilaterale şi multilaterale – câteva cifre privind numărul de tratate. De văzut şi spus ceva la conferinţa de presă. De văzut materialul de la Ministerul Justiţiei cu legile. (p.284)

2 aprilie 1991 13.20 La Marcel Dinu. Idei referitoare la interviul privind Regele: Actul de abdicare s-a produs în anumite împrejurări, pe care nu le discutăm. A avut nişte efecte recunoscute de toată lumea. Am stabilit relaţii diplomatice cu numeroase state. Nimeni n-a condiţionat vreodată aceste acte de restaurarea monarhiei. Nu s-a pus problema invalidării acelui act de abdicare. Disponibilitatea noastră, comunicată de ambasadorul nostru la Berna, rămâne. (p.310)

VOL. 6

12 iulie 1991 9.30 (Traian Chebeleu, n.b.(Întâlnire cu Regele Mihai (la reşedinţa sa din Versoix). Discuţie generală, la cererea sa. Mi s-a spus că sunt invitat la un ceai de Prinţesa Margareta. Îi las un White Paper cu evenimentele. Audienţa se termină pe la 10.00. (p.104) 20.15 La Misiunea permanentă. Scriu telegrame acasă. Fac o telegramă personal pentru Adrian Năstase de relatare a întâlnirii cu Regele Mihai. (p.105)

VOL. 7

2 octombrie 1991 12.20 Adrian Năstase, ministru al Afacerilor Externe al României, participă la un dejun-dezbatere organizat de Heritage Foundation. Adrian Năstase: Introducere privind situaţia noii Românii. Reforma s-a sprijinit pe un proiect bun, dar a lipsit încrederea internă din societate. Nevoia de sprijin din afară pentru reformă. Sperăm că vom avea un sprijin mai mare din afară, nu atât pentru guvern, cât pentru societate. Numirea primului-ministru cu acordul partidelor politice este un semnal foarte bun. Referitor la Europa – nu este clar cum va arăta configuraţia URSS. Mai slabă? Va contrabalansa noua Germanie în Europa? CSCE a început să funcţioneze ca o instituţie. Criza iugoslavă este o sfidare la adresa noilor instituţii europene. Contradicţii în Europa – exemplu prevederea arbitrajului. Admiterea republicilor baltice în CSCE, dar a crea duble standarde poate crea probleme. Sunt numeroase paradoxuri. Întrebare: Ce se va întâmpla în URSS? Care sunt relaţiile actuale ale României cu Rusia, Ucraina şi Moldova? Adrian Năstase: Structura sovietică este încă sub anestezie. Nu se ştie ce se va întâmpla când se vor trezi. Pot încă apărea replici la puciul din august. Mulţi ar vrea ca Rusia să fie condusă de Mihail Gorbaciov şi nu de Boris Elţîn. Au abordări diferite. În ce priveşte Moldova, o treime din populaţia ei este alcătuită din ucraineni şi ruşi. Unirea Moldovei cu România ar întâmpina mari probleme. În plus, sunt probleme cu militarii. Vladimir Tismăneanu: Gelu Voican-Voiculescu a vorbit de o lovitură de stat de sus. Dacă se ştie ce fel de luptă este în politică? Dacă vor avea loc alegeri anticipate în România? Adrian Năstase: Minerii ne-au confruntat cu perspectiva unei violenţe generalizate. Primul-ministru s-a oferit să-şi depună mandatul pentru a da libertate preşedintelui. Petre Roman a avut o reacţie personală cum că nu se poate proceda aşa, sub presiunea străzii. Ultimele lucruri au clarificat că era necesară o demisie adevărată. Desemnarea lui Theodor Stolojan are acordul tuturor partidelor politice. Calendarul era clar. Acum diferite partide fac presiuni să se devanseze alegerile. Întrebare: Se spune că FSN are lider şi n-are popularitate şi că la PAC este invers. Adrian Năstase: FSN trece printr-o perioadă de redefinire a sa ca partid politic. FSN a fost pus mereu în situaţia de a lua decizii – puciul de la Moscova, independenţa Moldovei. A fost nevoie de decizie – diferitele facţiuni s-au luptat. Toate partidele politice sunt slabe; trebuie luat în considerare complexul din trecut. Vom avea rezultate interesante la alegeri. Întrebare: De elaborat asupra rolului Germaniei în Europa. Adrian Năstase: Germania este o clădire în construcţie. Germania va merge cu zona de influenţă în republicile baltice şi în Balcani. Anne Smith: De elaborat asupra partidelor politice şi în legătură cu perspectivele monarhiei. Adrian Năstase: În ceea ce îl priveşte pe rege, se cere clarificat – ori are paşaport românesc şi vine când vrea, ori are paşaport străin şi trebuie să respecte regulile ce operează pentru toată lumea. I s-a oferit posibilitatea de a obţine paşaport românesc. Anne Smith: Merge în Moldova. Adrian Năstase: Înţeleg, este foarte frumos. Călin Anastasiu: Gelu Voican-Voiculescu a vorbit de o lovitură de stat de sus. Noul guvern este chemat să investigheze această afirmaţie şi să pedepsească pe vinovaţi. Adrian Năstase: Nu am elementele lui Voican-Voiculescu. Sigur că o investigaţie este necesară. Parlamentul va face, oricum, propria investigaţie. Probabil că şi guvernul o va face. Eric Lebedel (Ambasada Franţei la Washington): Rolul important al Franţei şi Germaniei în CEE. Dacă revenim la vechiul echilibru de putere, asta înseamnă moartea ideii europene şi a CEE. Au fost unele neînţelegeri referitoare la CEE şi lărgirea CEE cu noile democraţii. Trebuie să ne pregătim pentru asta. Poate că ideea confederaţiei ne poate pregăti pe toţi pentru integrare. Adrian Năstase: Sprijinim orice propunere care consonează cu integrarea europeană. Unul din rezultatele cele mai importante ale Revoluţiei din România este voinţa integrării României în Europa. În domeniul culturii şi drepturilor omului – extinderea Consiliului Europei pentru a acoperi toată Europa. În domeniul militar – observăm reticenţa NATO de a intra în Europa de Est. La nivelul Pieţei Comune – CEE se extinde în valuri spre Europa de Est. La nivel de securitate – nu este clar până unde se întinde aripa protectoare a NATO. În plus, nu se ştie cum va fi CSCE. Noi suntem interesaţi în orice proiect care ne încadrează în aceste structuri. Întrebare: Faceţi cerere de intrare în NATO? Adrian Năstase: Sigur. Noi nu avem probleme în acest sens. NATO are. Întrebare: Care este stadiul negocierilor de asociere la CEE? Adrian Năstase: Suntem la început. Dejunul se termină la 13.25. (p.29)

3 octombrie 1991 16.30 Adrian Năstase, ministru al Afacerilor Externe al României, se întâlneşte cu Claiborne Pell3, preşedinte al Comisiei pentru politică externă a Senatului Congresului SUA. Claiborne Pell: Am fost în România în 1947! Adrian Năstase: Îmi pare rău că nu aţi mai venit de atunci. Vă invit din nou în România. Claiborne Pell: Care este scopul vizitei dumneavoastră? Adrian Năstase: Am fost la ONU, la Adunarea Generală, şi am dorit să vin la Washington pentru discuţii la Departamentul de Stat, Casa Albă şi cu cât mai mulţi oameni din Congres. Avem o problemă de comunicare, care ne creează o imagine proastă. Este bine de încurajat contactele. Este important să cunoaşteţi din sursă directă şi să aveţi o interpretare corectă a evenimentelor de la Bucureşti. Claiborne Pell: Ceea ce se întâmplă creează o îngrijorare în lume. Adrian Năstase: Criza a fost absorbită rapid. Guvernul a avut cea mai radicală reformă în Europa de Est, dar aceasta a creat dificultăţi pentru oameni; nu am avut sprijin suficient din afară – privatizarea, liberalizarea preţurilor, legea investiţiilor străine etc. Forţele conservatoare au reacţionat. Avem un nou prim-ministru sprijinit de toate partidele, inclusiv partidele de opoziţie. Va fi un guvern de coaliţie. Ceea ce este important este că primul-ministru a lucrat cu BIRD şi FMI pachetul pentru România. Suntem foarte hotărâţi să continuăm reforma, dar avem nevoie de sprijinul şi înţelegerea dumneavoastră. Am avut posibilitatea de a vorbi cu secretarul de Stat James Baker şi cu generalul Brent Scowcroft, precum şi în Hill. Vrem ca SUA să se implice în România. Claiborne Pell: Caseta A whole in the Flag este o relatare judicioasă (sensible). Adrian Năstase: România – cu 23 milioane de locuitori şi al doilea stat ca mărime în Europa de Est – stabilitatea ei este crucială pentru Europa de Est şi zona Balcanilor. Este importantă stabilitatea României între criza iugoslavă şi criza sovietică. Claiborne Pell: Este vreo şansă ca regele să revină? Adrian Năstase: Problema trebuie rezolvată de popor. Va fi un referendum privind forma de stat. Claiborne Pell: Vor fi două întrebări, deci. Adrian Năstase: Da. Claiborne Pell: Republica poate fi prezidenţială sau parlamentară. Poate fi şi parlamentară cu rege, ca de exemplu în Marea Britanie. Adrian Năstase: Problemele au fost ridicate în comisia de elaborare a Constituţiei. Sondajele nu sunt încurajatoare pentru monarhie, 7–10%. Bine ar fi, însă, problemele să fie clarificate. Claiborne Pell: Referitor la SRI – cei de la National Museum of the Holocaust sunt îngrijoraţi că nu primesc date privind holocaustul din partea SRI. Adrian Năstase: Am fost acolo. Am discutat deschis. În încheierea întâlnirii, oferă cadou o gravură. Întâlnirea se termină la 16.50. (p.50)

28 octombrie 1991 Declaraţii făcute de Adrian Năstase, ministru de Externe al României, într-un interviu acordat Agenţiei Kyodo. „Fostul rege Mihai I al României este liber să se întoarcă în ţară“ – a declarat, în cursul unui interviu acordat agenţiei Kyodo, ministrul român de Externe, domnul Adrian Năstase. Şeful diplomaţiei române a negat existenţa vreunei interdicţii de reîntoarcere în ţară a regelui, forţat să abdice de la conducerea României în decembrie 1947 de către autorităţile comuniste. „Nu există nicio problemă în acest sens“ – a afirmat domnul Năstase, adăugând: „Înţeleg că el doreşte să-şi revadă ţara“. Diplomatul român a precizat, cu toate acestea, că orice tentativă a regelui Mihai I de a se reîntoarce în România trebuie precedată de obţinerea unui paşaport românesc, sau de o viză românească, în cazul în care se hotărăşte să folosească, din nou, un paşaport diplomatic danez. „El nu poate să vină (în România), în calitate de rege, deoarece nu mai este rege, dar ca persoană particulară are acest drept“ – a explicat domnul Adrian Năstase, arătând că orice fel de pretenţii regale vor complica probabil procedurile de acordare a vizei. Cu alte cuvinte, domnul Năstase recunoaşte că guvernul este tentat să condiţioneze acordarea vizei de motive legate de vederi politice. Cât despre dreptul de a judeca dacă Mihai I este sau nu rege, dacă România este regat sau republică ilegală– să lăsăm şi istoria să rostească adevărul.4 (p.193)

VOL 9

20 aprilie 1992 21.15 La Adrian Năstase. Îi prezint proiectul de scrisoare al domnului Nicolae Ţâu. Îl informez despre ştirile privind vizita fostului Rege Mihai la Suceava. (p.213) 22.30 Telefon Berna. Mă sună ambasadorul Niculae Iordache. Îl informez despre intenţia ex-Regelui Mihai de a veni în vizită în România. Îi spun să urmărească şi să sfătuiască stafful Regelui să facă formele legale. (p.214) 21 aprilie 1992 9.20 La Adrian Năstase. De făcut o ştire de presă că Ambasada de la Berna va da viză de intrare în România fostului Rege Mihai. (p.221) 10.20 Telefon Berna. Vorbesc cu ambasadorul Niculae Iordache. A transmis Regelui că aşteptăm paşapoartele pentru viza diplomatică, pe care numai ambasadele o pot acorda. Secretara a spus că va informa şi va trimite paşapoartele. (p.222) 21.50 La Adrian Năstase. Discuţie generală despre vizita lui Hans-Dietrich Genscher şi despre vizita Regelui Mihai. Terminăm pe la 22.40. (p.246) 22 aprilie 1992 9.50 Telefon Berna. Mă sună ambasadorul Niculae Iordache. A dat astăzi dimineaţă viză de intrare în România Regelui Mihai şi soţiei, precum şi unui însoţitor, Morvan Alain Jacques René. Au prezentat un paşaport diplomatic danez, pe care scrie „Mihai, Rege al României“. (p.248) 12.50 La Adrian Năstase. Îl informez ce a fost la conferinţa de presă. În legătură cu Regele – Adrian Dohotaru a primit un telefon de la Radu Boroianu (Ministerul Culturii) că Regele ar vrea să stea la Palatul Elisabeta. (p.249) 17.00 Telefon Berna. Vorbesc cu ambasadorul Niculae Iordache. A dat viza pentru Rege pe 4 zile, cât a cerut. (p.249)    

Informez despre solicitarea unui emisar regal, pentru protecţia Regelui – telegrama de la Londra. Terminăm pe la 22.35. (p.250)

23 aprilie 1992 18.05 Adrian Năstase, ministru de Externe al României, primeşte în audienţă pe Iolanda Stranescu, reprezentantă a Regelui Mihai. Iolanda Stranescu: Mulţumeşte pentru cooperarea de până acum. Două lucruri care îi preocupă. Prima – avionul să aterizeze la Suceava. Este un avion particular de 8–9 locuri. Adrian Năstase: Pentru noi nu este o problemă. Iolanda Stranescu: Ar prefera direct Suceava. Poate comunica oficial. A doua problemă este securitatea şi paza. Adrian Năstase: Asigură de dorinţa noastră de a nu crea obstacole şi ca vizita particulară să se desfăşoare civilizat şi fără probleme. Aţi văzut din modul cum am acordat în privinţa vizelor. Am vrut să trecem peste tot ce ar fi putut crea probleme, inclusiv pentru Principesa Elena. Problema conectării cu acţiunea politică – este foarte important să evităm acest lucru. Riscul de provocări şi diversiuni. De văzut foarte atent programul. Sfântu Gheorghe este în centrul Bucureştilor, a doua zi de Paşti. Va fi multă lume. Vizita trebuie să iasă bine, pentru ca uşa să rămână deschisă. Decizia este, însă, a dumneavoastră. Vă pun în legătură cu generalii Gambrea şi Carp. (…ies din audienţă pe la 18.30, pentru a da telefon la generalul Gambrea şi la SRI pentru a trimite oameni la noi la ora 19.30. Revin la audienţă la 18.35) Putem implica şi SPP. Să dăm şi un comunicat de presă. Audienţa se termină la 19.25. (p.256) 

24 aprilie 1992 16.00 Telefon Berna. Mă sună ambasadorul Niculae Iordache. În programul vizitei lui Adrian Năstase la Berna va fi o întâlnire la Parlament la ora 14.45, iar la ora 16.00 va fi o conferinţă de presă. A transmis programul vizitei Regelui Mihai la cabinetul lui Adrian Năstase. (p.258)

26 aprilie 1992 14.10 La Adrian Năstase. A lipsit o oră. Vine cu doamna Dana Năstase şi cu Andrei Năstase. Discuţie privind vizita Regelui. Pleacă la 14.25. Continui să lucrez la Cartea Albă. (p.260) 18.25 La Adrian Năstase. Îl informez cum stăm cu Cartea Albă. Va vorbi cu Constantin Ene să o definitiveze. Nimic deosebit privind Regele. (p.260)

27 aprilie 1992 10.30 La Adrian Năstase. Schimb de impresii referitoare la vizita Regelui. (p.260)

28 aprilie 1992 16.05 Adrian Năstase, ministru de Externe al României, susţine o conferinţă de presă. Întrebare: Puteţi comenta vizita fostului Rege Mihai? Adrian Năstase: Da. Două comentarii. Suveranitatea este acum a poporului. Prin Constituţie, poporul a ales republica. Pentru români este foarte greu să accepte ideea monarhiei după ce abia au scăpat de un „rege“ comunist. Desigur, poporul poate să-şi schimbe punctul de vedere. Dar, pentru moment, am decis prin Constituţie că avem republică. Există tendinţa unora, nesemnificativă, că o schimbare a formei de stat poate aduce rezolvarea problemelor. În ceea ce priveşte vizita, era clar că am oferit cooperarea noastră. Era o vizită privată şi am pus-o în acord cu autorităţile competente. A fost un exerciţiu pozitiv. Autorităţile au cooperat pentru a avea o vizită normală, fără conotaţii politice. Vizita a fost un examen de maturitate pentru forţele politice din România şi pentru cei ce au organizat vizita. Ministerul de Externe a avut un rol important. Conferinţa de presă se termină la 17.10. (p.276)

29 aprilie 1992 18.15 Adrian Năstase, ministru de Externe al României, participă la reuniunea Institutului Universitar de Înalte Studii Internaţionale şi a Institutului Universitar de Studii Europene cu tema „A New Architecture for Central and Eastern Europe“. Expunerea prezentată de Adrian Năstase, ministru de Externe al României, la conferinţa „O nouă arhitectură pentru Europa Centrală şi de Est“ 

Intrebari, comentarii:

Pierre du Bois (directorul Institutului Universitar de Studii Europene, moderatorul discuţiei): Invită la întrebări. Întrebare: Preocupare faţă de încercarea de reabilitare a unor lideri care au colaborat cu fasciştii. În România este o campanie puternică de reabilitare a lui Ion Antonescu. Ce este cu această campanie, pentru că vrea să vadă România democratică. Adrian Năstase: Nu înţeleg ce înseamnă „campanie puternică“. Nu există o asemenea campanie. S-a vorbit de Ion Antonescu pentru că s-au căutat simboluri anticomuniste. În 50 de ani s-au pierdut acţiunile lui Antonescu. S-a reţinut de la el că a declarat război URSS şi poziţia faţă de evrei. Preşedintele şi guvernul şi-au spus clar poziţia. Câteva ziare, din 2.000, pentru a se vinde, caută tot felul de istorii. Nu este nimic semnificativ în sensul sugerat de dumneavoastră. Întrebare: Dacă România acceptă unirea cu Republica Moldova? Adrian Năstase: Da, dacă o vor cere. Problema este mai complicată. Problemele Republicii Moldova sunt influenţate de mai mulţi factori: compoziţia demografică, alterată în timpul lui Stalin. După 50 de ani de sovietizare a culturii, sunt oameni care nu îşi cunosc istoria. Economia Republicii Moldova este legată 80 la sută de fostul imperiu sovietic. Pe teritoriul Republicii Moldova se află Armata a 14-a. Sunt enorm de multe lucruri care complică situaţia. Vrem să folosim doar limbajul european. Respectăm voinţa populaţiei din această republică. Această voinţă s-a făcut simţită cu ocazia alegerii preşedintelui, care a venit cu un mesaj independent. Timpul joacă în favoarea unificării, dar istoria nu trebuie forţată. Cuvântul cheie este integrarea treptată – economică, politică şi culturală. Întrebare: Dacă monarhia are un viitor în România? Adrian Năstase: Pentru moment, nu. Datorită istoriei ultimilor ani. Noi am mai avut o formă de conducere fără control popular. După Revoluţie, oamenii au prins gustul suveranităţii, prin alegeri. Constituţia a stabilit forma de stat – republică. Desigur, fiecare popor îşi poate schimba opţiunea. Acum oamenii care sunt pentru o schimbare sunt cei nemulţumiţi de costul tranziţiei. Vizita fostului Rege Mihai a dat posibilitate oamenilor să vadă despre ce este vorba. Întrebare: Populaţia are nevoie de a învăţa mentalitatea democratică. Cum se poate face asta, în special prin prisma Legii educaţiei. Adrian Năstase: Trebuie deschisă dezbaterea pe orice subiect. Proiectul de lege privind educaţia a fost discutat de trei ori. Sunt cinci poziţii diferite – studenţi, profesori, universităţi private etc. – care au tot felul de interese. Răspunderea finală este a parlamentului. Acolo nu mai este o maşină de vot. Oamenii trebuie expuşi informaţiei pentru a decide singuri. Dacă vrei proiecte pe 100 de ani, trebuie instruit poporul – spune un proverb chinezesc. Tot ce facem este un exerciţiu democratic. Constituţia, alegerile locale, dezbaterea asupra legii electorale ş.a. – toate sunt exerciţii de democraţie. Pentru schimbarea mentalităţilor este nevoie de timp. În doi ani s-a făcut câte ceva. Întrebare (un refugiat politic din România): Presa din Occident este antiguvernamentală, anti-FSN. Ce fac autorităţile în această situaţie? Care este contribuţia BERD? Adrian Năstase: Cea mai bună cale de schimbare a imaginii este schimbarea realităţii. Problema este să schimbăm realitatea. Imaginea va veni după realitate. Aspectul esenţial este democratizarea în România. În România, democratizarea s-a judecat mai aspru ca în alte ţări. S-au făcut şi erori. Am rămas în urmă şi acum recuperăm. Oricum, acum presa este mai bună. Acest an va fi crucial pentru România. Trebuie obţinute semnarea acordului de asociere cu CEE, statutul de membru cu drepturi depline în Consiliul Europei. Evident, totul joacă în jurul alegerilor generale. Trebuie construită încrederea internă pentru a obţine credibilitate externă. Este o chestiune de luni. Cu BERD, suntem în avans. Sperăm că vom avea sprijin în continuare. În 3–5 ani, România va fi cel mai bun pariu în Europa Centrală. O populaţie de 23 milioane, cu posibilităţi de extindere, ţară riverană Mării Negre, care nu are practic datorie externă. Întrebare: Referitor la relaţia ungară, ce semne este gata să facă România pentru reconcilierea istorică cu Ungaria. Adrian Năstase: În raporturile cu Ungaria, sperăm ca geografia să învingă istoria. Trebuie identificată problema. În opinia publică românească există impresia că, în condiţiile în care nu se poate vorbi de schimbarea frontierelor, se foloseşte problema minorităţilor. În România sunt 90 la sută români şi 10 la sută minorităţi. Nimeni nu se plânge dintre minorităţi, în afară de unguri. Nu înţelegem de ce se vorbeşte de nerespectarea drepturilor minorităţilor, în general pentru că nu acceptăm unele cereri extravagante ale lor. La noi există această impresie de tentaţie a lor pentru revizionism. Trebuie clarificată această chestiune politică. Se poate depăşi printr-un tratat politic de bază, care să scrie că cele două ţări nu au revendicări teritoriale, şi apoi putem face un plan-pachet în favoarea minorităţilor, cum am făcut cu Germania. Întrebare: Tratatul Gorbaciov–Iliescu – dacă este în vigoare, vorbeşte de frontiere etc. Referitor la Constituţie, nu s-a făcut referendum înainte. Nu aţi permis Regelui Mihai să vină până nu aţi făcut Constituţia. Nu s-a făcut referendum. De ce? Adrian Năstase: Este uşor acum să judecăm. Pentru noi era importantă o relaţie esenţială – cu Republica Moldova, pe care Tratatul o permitea. Şi celelalte ţări aveau negocieri. S-a mai criticat articolul 4. Pentru noi, era o traducere, într-un document bilateral, a Cartei de la Paris, iar NACC nu a făcut decât să recomande această filosofie. Tratatul nu a fost trimis la ratificare pentru a vedea cum vor ieşi tratatele din negocierile sovieticilor cu celelalte ţări est-europene. Cum URSS a dispărut, tratatul a devenit caduc. Este o pagină de istorie a diplomaţiei româneşti, şi nu cea mai rea. Referitor la Constituţie, s-a făcut opţiunea. Era poate mai bine să fie un referendum special, dar, oricum, populaţia s-a pronunţat. Important este să ne orientăm spre viitor. Întrebare: Referitor la economie – vrea să investească în România. A cerut Ambasadei României documentaţie privind economia românească pentru a se decide. N-a primit nimic de la ambasadă. O publicaţie (Cooperation Libris (?)) de la Paris menţionează o singură dată România la oportunităţi de investiţii. Dacă are un comentariu. Referitor la politic – soţia lui este unguroaică din Transilvania. Este mirat de ultimele paragrafe care asimilează relaţiile româno-ungare cu cele dintre Franţa şi Germania. I se pare exagerat. Nu au fost conflicte între unguri şi români. Adrian Năstase: Referitor la a doua problemă – a pus accentul pe o soluţie. În politică nu este o chestiune de cantitate, ci de principii. Am vrut să evidenţiem voinţa de abordare constructivă pentru o soluţie. Noi simţim greutatea acestei probleme pe plan politic şi trebuie găsită o soluţie. Referitor la economie – toate eforturile s-au concentrat pe reforma internă. Nu avem condiţii pentru a face promovare pentru exterior. Sunt 150 de societăţi mixte elveţiano-române. Trebuie încă mers la faţa locului. Nu am dezvoltat sistemul de public relations. Încă nu avem capacitate de diseminare a informaţiei. Întâlnirea se termină la 19.50. (p.290 – 307)

1 mai 1992 13.45 La Adrian Năstase. În legătură cu anunţul în chenar din „România Liberă“ legat de interviul TV privind vizita fostului Rege Mihai. Au prezentat distorsionat răspunsurile la întrebări. În aceste condiţii, sugerăm conducerii „României Libere“ să nu plătească drepturi de onorariu corespondentului său de la Geneva, ci, eventual, să utilizeze aceşti bani pentru perfecţionarea acestuia, nu în domeniul „logicii“, ci al „eticii“ profesionale. Îl informez despre convorbirile telefonice cu ambasadorii Marcel Dinu şi Virgil Constantinescu. Să mă ocup de turneul în republicile foste sovietice. (p.312)

20 iunie 1992 16.10 Şedinţa plenară a Forumul Crans-Montana 1992 – şedinţă consacrată Ungariei (la sala de conferinţe Le Régent). Preşedinte François Lachat, ministrul de Finanţe al cantonului Jura, Elveţia. Preşedintele: Ungaria este model în liberalizarea economiei şi tranziţia la economia de piaţă. Este prima ţară din Est admisă în Consiliul Europei. Géza Jeszenszky (ministru de Externe al Ungariei): Este o ocazie ca partea de Est şi Centru să cunoască partea de Vest. Am avut sentimentul că Europa de Est a ieşit din preocupările Occidentului. 1956 a fost prima încercare de ieşire din comunism, dar revoluţia ungară a fost zdrobită de forţele sovietice. În 1989, Ungaria a captat atenţia mondială, pentru că a arătat posibilitatea unei tranziţii paşnice. Ungaria a jucat un rol de pionierat în schimbarea sistemului comunist în alte ţări: traversarea turiştilor din RDG, care a contribuit la căderea RDG; momentul Václav Havel; din România l-am primit pe Regele Mihai. După căderea comunismului, multă lume în Occident a crezut că problemele vor fi depăşite simplu şi că sistemul occidental se va introduce în Est. În politica externă, tranziţia a fost mai simplă. Am schimbat o parte a diplomaţiei. A trebuit să schimbăm alianţe şi să deplasăm accentul de pe Est pe Vest. Moscova dorea să menţină Tratatul de la Varşovia, poate ceva mai eficient. Mai era alianţa economică. În iunie 1990, Ungaria a spus că vrea să plece din Tratatul de la Varşovia, dar nu unilateral, ci în acord cu partenerii. (p.569)

VOL. 10

28 iulie 1992 18.35 Adrian Năstase, ministru de Externe al României, are o întâlnire cu delegaţia Uniunii Democrate Europene. Adrian Năstase: Plăcere să-l revadă la Bucureşti pe Ján Čarnogurský, fost prim-ministru al Slovaciei. Salutăm idei referitoare la alegerile noastre. Ján Čarnogurský (Mişcarea Creştin-Democrată din Slovacia): Este membru al Uniunii Democrate Europene. Scopul vizitei este de fact finding mission referitoare la condiţiile privind partidele politice în preajma alegerilor, situaţia actuală din România, partidele şi programele lor politice. Asigurarea condiţiilor ca alegerile să reflecte voinţa poporului român. Posibilitatea partidelor politice de a folosi mass-media pentru a-şi prezenta platformele politice. Adrian Năstase: Pentru viaţa politică din România, alegerile din septembrie sunt esenţiale. Toate partidele politice au sentimentul că pot câştiga. Sunt, desigur, foarte multe partide. Alegerile vor arăta sprijinul real al diferitelor partide. Unul din principalele puncte ale mandatului guvernului este să asigure alegeri libere şi corecte. Ján Čarnogurský (Mişcarea Creştin-Democrată din Slovacia): Pe străzi nu se văd afişe electorale. Adrian Năstase: Campania abia a început. Partidele încă îşi caută candidaţi. Klaus Francke (reprezentantul CDU din Germania): Dacă vor fi observatori la alegeri. Adrian Năstase: Vor fi observatori naţionali şi internaţionali. Sunt probleme cu observatorii naţionali – limitarea numărului. Guvernul a invitat observatori străini. Dorim cât mai mulţi. Este foarte important pentru noi să existe credibilitatea procesului. Klaus Francke (reprezentantul CDU din Germania): Cine invită? Adrian Năstase: Guvernul şi partidele politice. Guvernul este foarte deschis. Contăm pe un număr mare de observatori. Ján Čarnogurský (Mişcarea Creştin-Democrată din Slovacia): Dacă legea electorală s-a publicat? Adrian Năstase: Da. Ján Čarnogurský (Mişcarea Creştin-Democrată din Slovacia): Se poate cumpăra? Adrian Năstase: Da. Jean-Claude Mignon (reprezentantul RPR, Franţa): A fost observator la alegerile din 1990. Va reveni. Participarea observatorilor să fie pregătită. Adrian Năstase: Un rezultat foarte bun al vizitei ar fi un ansamblu de sugestii pentru guvern. Klaus Francke (reprezentantul CDU din Germania): Dacă pentru candidatura fostului Rege sunt restricţii? Adrian Năstase: Nu sunt din punct de vedere constituţional. György Csóti (deputat MDF în parlamentul Ungariei): Dacă sunt şanse egale pentru candidaţi? Adrian Năstase: Nu. Unele partide sunt mai mari şi mai bine pregătite. György Csóti (deputat MDF în parlamentul Ungariei): Finanţarea partidelor. Adrian Năstase: Situaţia este ciudată. FSN este cel mai critic. Este greu de spus acum care este partidul de guvernământ. Acum guvernul este foarte tehnic – nu are interes să sprijine un partid sau altul. Klaus Francke (reprezentantul CDU din Germania): 1. Săptămâna trecută guvernul a schimbat doi prefecţi unguri şi nu s-a dat motivaţia. De ce s-a făcut? 2. Sunt ştiri (rumors) referitoare la nerespectarea embargoului împotriva Iugoslaviei. Adrian Năstase: 1. Nu ştiu exact motivele. Problemă de principiu – primarii aleşi au fost unguri; nu au existat plângeri. Prefecţii reprezintă guvernul. 2. Referitor la embargo, am invitat observatori. Jean-Claude Mignon (reprezentantul RPR, Franţa): Situaţia din Moldova. Adrian Năstase: „Târgul“ oferit este integritatea teritorială a Republicii Moldova contra CSI. Moldova este între doi magneţi – CSI şi România, cel din urmă nu este însă suficient de puternic. Klaus Francke (reprezentantul CDU din Germania): Ce faceţi dacă Republica Moldova alege CSI? Adrian Năstase: Avem probleme economice. Klaus Francke (reprezentantul CDU din Germania): Va fi Republica Moldova o problemă de campanie electorală? Adrian Năstase: Am militat să nu fie. În oarecare măsură am reuşit. Ján Čarnogurský (Mişcarea Creştin-Democrată din Slovacia): La alegeri, cine se ocupă de problemele mass-media, radio, TV? Adrian Năstase: Departamentul Informaţiilor Publice la guvern. Klaus Francke (reprezentantul CDU din Germania): Nu aveţi ambasador la Bonn. Adrian Năstase: L-am retras pentru pensionare, împreună cu alţii. Noi ambasadori vor fi numiţi după alegeri. Întâlnirea se termină la 19.40. (p.281-284)

 

31 iulie 1992 Scrisoare adresată lui Adrian Năstase, ministru de Externe al României, de Constantin Brâncoveanu, secretar particular al Regelui Mihai. Secrétariat personal 31.07.1992 Mult stimate domnule ministru, Fiind în ţară acum vreo două săptămâni, am regretat că nu am avut plăcerea de a vă întâlni la Ambasada Franţei cu ocazia zilei de 14 iulie. Doream, în mod special, să vă transmit aprecierea Majestăţii Sale pentru felul în care aţi ajutat excelenta desfăşurare a călătoriei sale în ţară de Paşti. Sper să fiu din nou în ţară peste o săptămână sau zece zile şi să am plăcerea unei întâlniri atunci. Cu deosebită consideraţiune şi stimă, (ss) conf. universitar Constantin Brâncoveanu Secretar particular Domniei Sale Domnul Adrian Năstase Ministrul Afacerilor Externe (p.331)

 

3 octombrie 1992 12.40 Adrian Năstase, ministru de Externe al României, primeşte în audienţă pe John R. Davis Jr., ambasadorul SUA la Bucureşti. (p.693 – 698) (…) Adrian Năstase: Documentul produs a fost fals. Este unul din procesele-verbale reproduse de „România Liberă“. John R. Davis Jr.: Problema este să se publice documentul autentic. Adrian Năstase: Asta s-a făcut. Acolo problema s-a închis. Problema este că unele partide au folosit tehnici de sondare a opiniei publice care nu sunt curate – de exemplu prin scrisori. Astfel, partidele au obţinut date care nu corespund realităţii. John R. Davis Jr.: O sugestie concretă este că un prag de 4 la sută ar fi rezolvat multe probleme. Adrian Năstase: Guvernul a sugerat 4 la sută, dar partidele de centru au vrut un prag mai mic. Prin dispariţia PNL s-a pierdut centrul. Principala lor greşeală a fost invitarea Regelui. Impresia a fost că nu joacă corect. John R. Davis Jr.: Este o propunere pentru un guvern de coaliţie. Dar dacă nu iese, ce soluţie aveţi? Adrian Năstase: Încercăm jocul de biliard. Este greu de vorbit acum cu cei care au pierdut. Este frustrant. Viaţa însă nu se opreşte aici. Trebuie să asigurăm stabilitate şi să găsim soluţii la problemele acute şi să continuăm democratizarea, reforma. Altfel ajungem la modele autistice şi guvernele se vor bloca. (…) (p.697)

14 octombrie 1992 10.30 La Teodor Meleşcanu. Vede textul pentru conferinţa de presă referitor la negocierile cu CEE. Dacă mă întreabă de vizita Regelui – după confirmarea preşedintelui. (p.735)

21 octombrie 1992 11.15 Conferinţa săptămânală de presă (la Clubul Presei Străine din Str. Al. Donici nr. 6). Subiecte: Reuniunea Comitetului director al Consiliului Europei; Reuniunea de experţi în problemele Mării Negre în problema creării Băncii Cooperării Economice a Mării Negre; expoziţia de promovare a exporturilor româneşti în Liban; consultări româno-japoneze la nivel de vice-miniştri ai Afacerilor Externe; delegaţia NUPI; Reuniunea Consiliului Consultativ al Atlanticului de Nord (NACC); seminar la Centrul Euro-Atlantic; refugiaţi români în Belgia: Imnul german. Ziarist neidentificat: Vizele celor rămaşi în Belgia, care n-au cerut azil politic. Ştefan Caliga: Dacă au intervenit schimbări în regimul vizelor cu Polonia. „Realitatea Românească“: 1. Concluziile MAE în legătură cu orientările economice ale ţării spre republicile foste sovietice, după reuniunea de la Bişkek; 2. Dacă alegerile din România influenţează imaginea României în exterior? Corespondentul „MTI“: 1. Ce poziţie are România în conflictul dintre Ungaria şi Slovacia privind construcţia de la Gabcikovo-Nagymaros? 2. Cum se stabileşte poziţia României la Reuniunea de experţi în problemele minorităţilor? Peter Mag: În raportul guvernului, relaţia cu Ungaria este cam denaturată. Nu se prezintă şi poziţia guvernului ungar, ci doar poziţiile cercurilor iredentiste. Alt ziarist neidentificat: 1. Ce va face Reprezentanţa Pieţii Comune la Bucureşti? 2. De ce toate reuniunile CEMN sunt la Istanbul? 3. Cu ce capital se face Banca CEMN? 4. De ce TVR a dat pe cei trei candidaţi la preşedinţia SUA? Un alt ziarist neidentificat: Dacă viza pentru Rege s-a acordat? Corneliu Calotă (TVR): 1. Dacă după schimbările de la MAE imaginea României în străinătate va continua să fie o preocupare? 2. Ce impact asupra relaţiilor cu România şi asupra acordării Clauzei Naţiunii celei mai Favorizate pentru România va avea eventuala victorie a lui Clinton? Octavian Gavrişi: 1. Dacă va fi un raport de activitate a MAE pe perioada lui Adrian Năstase? 2. De ce MAE nu se implică în vizita prof. Zbigniew Brzezinski? Radio România Internaţional: O apreciere asupra Tratatului româno-francez care intră astăzi în vigoare. (p.752)

Despre varsta conducatorilor

Exista oare o corelare intre varsta conducatorilor si performanta guvernarii? Nu neapărat, cred. Depinde insa care sunt obiectivele guvernarii si cele ale conducatorilor respectivi. Daca sunt militare, politice sau economice. Daca sunt pe termen scurt sau pe termen lung. Alexandru cel Mare era tanar. Chiar si Napoleon era relativ tanar. Churchill, Charles De Gaule,  Roosevelt erau in varsta. La fel, Adenauer sau  Schuman.

In ultimul timp, mai ales in Europa, au fost alesi multi conducatori  tineri. Dintr-un punct de vedere este bine. Dar, este evident, ca in Europa, exista acum o puternica criza de lidership.

Ce se intampla, in timpul asta, in China? Din cei 25 de membri alesi in Biroul politic la recentul congres chinez, doar 4 au varste sub 60 de ani. Ceilalti , varste peste 60 de ani. Explicatia tine si de o anumita politica a cadrelor si de trecerea succesiva prin posturi locale pana se ajunge la varf.

Ce se intampla in SUA? Varsta medie a membrilor Congresului este de 57 de ani iar varsta medie a senatorilor este de 61 de ani.

Cum este la noi?… Sigur, valoarea nu depinde de numarul anilor. Dar nici lipsa de valoare.

PS La noi in familie, „seful” echipei este mai tanar…

Dumitru Graur are probleme cu memoria

Intr-o discutie pasionanta despre fotbal, istorie, hotii dar si despre cartea generalului Laurentiu Rosu, Dumitru Graur explica, cu vehementa, problemele cu stadionul, ale clubului Steaua, prin decizia luata de a se transfera stadionul Steaua la o structura privata. Vinovatul era, desigur, premierul Adrian Nastase, care, de coniventa cu ministrul Babiuc, ar fi decis acel transfer.

In realitate, hotararea de guvern  ( HG 66/1999, pe care o anexez ) a fost aprobata de premierul Radu Vasile, fiind contra-semnata de Babiuc, Remes si Crin Antonescu.

Singurul lucru pe care pot sa-l fac, in aceste conditii, este sa-i recomand lui Dumitru Graur un tratament cu Ginko Biloba.

 

http://www.telekomsport.ro/video-dezvaluirile-generalului-rosu-toate-detaliile-despre-afacerea-steaua-cum-a-plecat-echipa-de-fotbal-de-la-armata-17463479

 

HOTĂRÂRE nr. 66 din 4 februarie 1999 privind transmiterea în folosinţă gratuita a unui imobil situat în municipiul Bucureşti

Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 55 din 8 februarie 1999

Guvernul României hotărăşte:Articolul 1Se aprobă transmiterea imobilului, identificat conform datelor din anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, din administrarea Ministerului Apărării Naţionale, în folosinţă gratuita, pe o perioadă de 20 de ani, Asociaţiei Fotbal Club „Steaua” Bucureşti.Articolul 2(1) Transmiterea imobilului prevăzut la art. 1 se face pe bază de protocol încheiat între Ministerul Apărării Naţionale şi Asociaţia Fotbal Club „Steaua” Bucureşti.(2) Protocolul cuprinde şi obligaţiile ce revin Asociaţiei Fotbal Club „Steaua” Bucureşti în legătură cu folosinţă imobilului transmis.

PRIM-MINISTRU RADU VASILE

Contrasemnează: Ministru de stat,ministrul apărării naţionale,Victor Babiuc

Ministrul finanţelor, Decebal Traian Remes

Ministrul tineretului şi sportului, Crin Antonescu

 

Dezbatere, astazi, la Fundatia Titulescu

Fundația Europeană Titulescu împreună cu Middle East Political and Economic Institute (MEPEI) și Fundația EURISC vă invită miercuri, 13 Decembrie 2017, începând cu ora 16:00, la dezbaterea: “Dinamica zonei Golfului și impactul asupra situației de securitate a regiunii Orientului Mijlociu și Nordul Africii”.

Cu alocuțiuni din partea:

Prof. Liviu MUREȘAN – Președintele Fundației EURISC
Drd. Flavius CABA-MARIA – Președintele MEPEI
Prof. Ecaterina MAȚOI – Universitatea Basel/Elveția
Drd. Răzvan MUNTEANU – Manager de proiect MEPEI

Moderator:
Prof. univ. dr. Adrian NĂSTASE – Președintele Fundației Europene Titulescu

Evenimentul este organizat cu sprijinul BIOFARM S.A. și va avea loc la Casa Titulescu, Șos. Kiseleff, nr. 47, sector 1, București.