Recolta de rosii, la Cornu

Anul acesta, recolta noastra de rosii, la Cornu, este foarte bogata. Recordul, pana acum, este o rosie de 600 de grame, cu dimensiunea maxima de 15 cm.

Stiu ca ati fi vrut, mai curand, sa comentez modificarile la legile justitiei. Astept insa sa citesc textele propriu-zise. Deocamdata, in opinia mea, ministrul Toader testeaza in diferite directii, pentru a vedea cine „musca”.

Teza de doctorat a lui George Emil Palade

Intre cartile din biblioteca lasata de tatal meu, am gasit o brosura care m-a intrigat prin titlu: „Tubul urinifer a delfinului”. Apoi, am citit numele autorului acestei teze de doctorat din 1940 – Gheorghe Emil Palade. Mi-am adus aminte ca tatal meu il cunoscuse pe cel care, in 1974, obtinuse – din SUA – Premiul Nobel pentru medicina (fiziologie) si care in 1975 primise si titlul de membru de onoare al Academiei Romane.

Teza de doctorat trateaza o tema de structuri histologice la delfini (rinichi, etc). Nu ma pricep sa o judec. Ceea ce m-a impresionat a fost insa faptul ca pentru aceasta teza, realizata sub indrumarea profesorului Rainer,  tanarul Palade a realizat cercetari la Institutul oceanografic din Constanta si a iesit pe mare cu Muedin Efendi, „vanator de delfini din Rize Anatolia”. Prima „vanatoare” la care a participat a fost in iulie 1938, in largul Mangaliei, iar a doua a fost facuta in 1939, in largul localitatii Tauc-Liman, cand au fost vanati 14 delfini!

Nu vreau sa dau detalii despre operatiile realizate la bordul „barcazului” ca sa nu supar ecologistii.

FullSizeRender.jpg

Sistemul educatiei publice in vremea lui Cuza

Intr-un volum remarcabil – Anuarul instructiunii publice din Romania pentru perioada 1863-1864 – V.A. Urechia, directorul general al instructiunii publice si al cultelor,  din acea vreme, prezinta date deosebit de interesante despre personalul din invatamant, despre numarul de scoli si despre programele scolare, despre dotarea scolilor si a facultatilor si despre vechimea lor pentru o perioada care mie mi se pare fascinanta – aceea a  reformelor din perioada Domnitorului Cuza.

Iata cateva elemente.

Sunt trecuti nominal invatatorii scolilor comunale din fiecare judet. Sunt mentionate, pentru Prahova, 124 de scoli, inclusiv scoala din Cornu de Sus si de Jos, avand ca invatator pe Chirita Dragomir.

In total, existau la acea vreme 1867 scoli comunale rurale, 8 gimnazii, 7 facultati, 31 de pensionate private de baieti 41 de fete, 22 de scoli confesionale 2 scoli muzicale, doua muzee „de tablouri”.

Pentru Iasi este mentionata si o Scoala de pictura dar si Museul National de Tablouri.

La Universitatea din iasi, la Facultatea Juridica, programa cuprindea Dreptul natural si dreptul gintilor de trei ori pe saptamana, avand ca profesor pe Simion Barnutiu. Se mai preda dreptul si procedura penala dar si dreptul roman.

Sunt trecute si efectivele de studenti. Spre exemplu, la Facultatea de Drept din Bucuresti, pentru perioada 1863-1864, erau 75 de sudenti, dintre care doar 28 inscrisi la cursuri, ceilalti doar pentru a audia prelegerile.

Foarte interesante sunt datele referitoare la cei „stipendiati aflati in strainatate” (avand un statut asemanator cu cel al beneficiarilor burselor date de Guvernul Romaniei, in perioada in care eram premier). Figureaza 55 de studenti si 11 elevi. Printre ei, Nicolae Grigorescu (pictura), G. Mortun (literatura), Ion I. Campineanu (drept), Petre Poni (stiinte naturale) etc.  Si mai interesanta mi se pare lista cu „stipendistii intorsi din strainatate in anul 1863-1864 si ce posturi au dobandit”! Intre ei George Meitani dar si alte 14 persoane care au primit, in principal, posturi de profesor.  Exista si o lista cu sudenti „stipendisti ai Scolei de medicina din Bucuresti”, intre care Dimitrie Draghicescu. Sau o lista cu cei care si-au luat doctorate in medicina la Paris sau Torino..

Sunt mentionate cifrele celor inscrisi dar si ale celor promovati – pe fiecare district.

 

Poezia „Pui de lei”

De-a lungul timpului, am ascultat de multe ori versurile poeziei „Pui de lei”.

„Eroi au fost, eroi sunt inca,

Si-or fi, in neamul romanesc.

Caci rupti sunt ca din tare stanca

Romanii ori-si-unde cresc”…

Nu stiam insa cine este autorul acestor versuri care au fost transformate intr-un imn foarte cunoscut, intonat mai ales  la ceremonii militare. Am descoperit insa un volum, din 1891, intitulat Pui de lei”, publicat de Ioan Nenitescu, un mare patriot, in care am gasit versurile pe care le stiam atat de bine. Am vrut sa aflu mai multe lucruri despre autor. Am gasit ca s-a nascut in Galati, in 1854 si ca a avut o interesanta activitate literara in cenaclurile vremii, inclusiv la Junimea.

In 1877, ca student, participa voluntar la Razboiul de independenta, facand parte din Regimentul XIII Dorobanti (superba dedicatia din volum!). Tot el a scris cunoscuta poezie „Tara mea”.

In 1896 a fost ales membru corespondent al Academiei Romane, dupa ce isi luase si un doctorat in filosofie in Germania. Moare insa in 1901, la numai 47 de ani.

IMG_9208.JPG