50 de acte normative pentru combaterera coruptiei, in perioada 2001-2004

Exista inca unele slugi ale regimului Basescu-Macovei care nu vor o dezbatere – absolut  necesara – in domeniul justitiei, care sa elimine abuzurile si derapajele din acest  domeniu, tot mai evidente pentru perioada de dupa 2004, sub pretext ca ne-am intoarce la justitia din timpul guvernarii Nastase.
Pentru acei idioti care ar dori perpetuarea „statului mafiot”, si a „statului paralel”, atasez o lista cu 50 (cinci zeci) de acte normative adoptate in perioada 2001-2004, in domeniul combaterii coruptiei. Nu cred ca idiotii respectivi isi vor schimba abordarile. Poate insa ca unii din cei contaminati de lozincile lor vor incepe sa inteleaga ca in acei ani am incercat, impreuna cu experti ai Uniunii Europene, sa modernizam sistemul judiciar din Romania .

Am umblat in arhiva HotNews

Am mai spus (scris) – momentul de la care au inceput derapajele in justitie si in zona restituirilor l-a reprezentat proiectul de lege Macovei, prin care guvernul si-a asumat, in 2005, raspunderea in parlament pe aceste teme. Iata un articol, publicat pe site-ul HotNews in acea perioada.:
Guvernul a aprobat pachetul legislativ pentru care isi va asuma raspunderea

Monica Macovei face legea in Justitie

de     Averea
Joi, 2 iunie 2005, 0:00 (in Hot News)

„Fara o reforma reala a Justitiei, lupta impotriva coruptiei nu are nici o sansa”, a afirmat ieri premierul Tariceanu. Acesta a adaugat ca atat Guvernul, cat si Parlamentul pot emite acte normative pentru combaterea coruptiei, dar daca Justitia nu sanctioneaza incalcarea legilor si nu ii pedepseste pe vinovati, aceste legi intra in blocaj.

Tariceanu a afirmat ferm ca noile modificari din Justitie „nu vor face nici o concesie celor care vor sa faca din Justitie un sistem corupt, ineficient si legat de cumetrii politice”.

O adevarata reforma a resurselor umane din justitie ar urma sa se produca conform dorintelor Executivului: „Ne dorim ca justitia sa fie condusa de oameni nepatati si nesantajabili, oameni cu respect fata de lege”, sustine Tariceanu.

Premierul a mai afirmat ca Justitia isi va castiga credibilitatea numai daca va actiona impartial si va evita ca actul de justitie sa se faca prin spectacole mediatice.

Monica Macovei afirma ca procesul de adoptare a acestui pachet trebuie sa fie accelerat. Ea a accentuat faptul ca modificarile au fost dezbatute public mai mult de peste 40 de zile si ca Romania are de lucrat pentru evitarea unei clauze de salvgardare pe Justitie si Afaceri Interne.

Ministrul Justitiei a recunoscut ca pe tot parcursul procesului de dezbatere a avut discutii informale cu institutiile europene referitor la majoritatea modificarilor.

Tariceanu este hotarat sa-si riste mandatul pentru promovarea legilor Macovei,contestate de Opozitie.

Potrivit noilor legi, functiile de conducere din instante si parchete vor fi scoase la concurs, persoanele aflate in prezent in aceste posturi avand statut de interimar pana la finalizarea concursului. Prevederea este valabila in cazul judecatorilor care sunt presedinti si vicepresedinti ai curtilor de apel, tribunalelor si judecatoriilor.

Legile ce vor fi asumate de Guvern vor aduce modalitati noi de promovare in functiile de conducere din justitie, pe criterii de competenta si responsabilitate. In afara competentelor juridice vor fi verificate si aptitudini manageriale, de comunicare sau rezistenta la stres.

Un alt criteriu de selectie important este motivatia: „Justitia romana are nevoie de oameni entuziasti”, a declarat Macovei. (ati inteles, sper, n.b.)

De asemenea, au fost introduse noi incompatibilitati pentru judecatori si procurori, in sensul ca acestia vor fi obligati sa declare ca nu au fost si nu sunt informatori sau colaboratori ai serviciilor de informatii. Nu va fi uitata nici declaratia de interese sau cea ca nu au colaborat cu Securitatea.

Nu vor putea fi alesi ca membri ai CSM judecatorii si procurorii care au facut parte din serviciile de informatii inainte de 1990 sau care au colaborat cu acestea.

O noutate importanta este responsabilizarea magistratilor. Modalitatile de revocare a acestora, punctul nevralgic al disputei intre CSM si Macovei, vor fi flexibilizate.

Procurorii generali sau adjuncti ai Parchetului National Anticoruptie si ai Parchetului General vor putea fi revocati din functie de presedintele tarii, la propunerea – argumentata in detaliu – a ministrului Justitiei si cu avizul CSM. Macovei sustine ca revocarile nu vor fi facute haotic si nemotivat. (cei care au fost „revocati” au facut, ulterior, precizari despre ce s-a intamplat…n.b.)

Intrebat daca intentioneaza ca, in baza noilor reglementari, sa propuna schimbarea conducerii PNA si pe cea a Parchetului instantei supreme, ministrul Justitiei, Monica Macovei, a evitat un raspuns transant. Macovei a aratat insa ca autoritatile primesc in continuare semnale din partea Comisiei Europene privind lipsa rezultatelor in ceea ce priveste rezolvarea marilor cazuri de coruptie.

„Daca de trei ani nu vedem astfel de rezultate, nu stiu daca trebuie sa asteptam foarte mult”, a spus ministrul Justitiei.

Reforma Justitiei se va face fara concursul Consiliului Superior al Magistraturii, dupa ce membrii acestui for nu au avizat decat unul din cele trei proiecte de lege inaintate de Ministerul Justitiei, si acela cu obiectii. Consiliulul a avizat proiectul de lege privind Organizarea Judiciara.

In acest caz, diferentele de opinii nu au fost chiar atat de mari, singurul articol asupra caruia nu s-a cazut de acord fiind cel prin care se stabileste ca Parchetele functioneaza sub autoritatea Ministerului Justitiei. Membrii CSM ar fi dorit ca in textul legii sa se stabileasca ca aceasta autoritate este „administrativa”, propunere respinsa de catre Ministerul Justitiei.

In privinta celorlalte doua legi, care vizeaza statutul magistratilor, respectiv organizarea si functionarea CSM, punctele de vedere au ramas diametral opuse, mai ales ca anumite prevederei propuse de Minister lovesc, in mod direct, in interesele „greilor” din Consiliu.

Modificarile propuse de Monica Macovei la Legea privind organizarea si functionarea CSM i-ar lasa pe mai mult de jumatate din membrii acestui for fara functiile de conducere pe care le detin la nivel instantelor su parchetelor.

Nici in privinta varstei de pensionare nu s-a putut ajunge la un compromis, Ministerul sustinand varianta initiala, de maximum 62 de ani pentru barbati si 57 de ani pentru femei, iar CSM-ul pe cea actuala de 68 de ani. In fine, modul in care sunt desemnati sefii Parchetului General si ai PNA a fost un alt subiect asupra caruia nu s-a gasit o varianta de mijloc.

Astfel, membrii CSM au dorit ca Procurorul General al Romaniei si seful PNA sa fie numiti de presedinte, la propunerea CSM, care alege unul dintre candidatii nominalizati de Ministerul Justitiei. De cealalta parte, Ministerul si-a marit puterile, preluand atributia de nominalizare a unei persoane, avizul CSM fiind doar consultativ.

De asemenea, durata mandatelor de conducere scade de la 5 ani la trei ani, cu posibilitatea de reinvestire.

Restituirea in natura devine regula

Principiile care guverneaza pachetul de legi referitoare la proprietate sunt restituirea in natura, despagubirea echitabila si neinterventia statului in legile privind protectia chiriasilor, a afirmat ieri Bogdan Olteanu, ministru de stat pentru relatia cu Parlamentul si responsabil pentru elaborarea modificarilor la legile proprietatii.

Imobilele preluate de stat vor fi restituite ca regula si nu de regula, sustine Olteanu. S-a eliminat distinctia intre imobilele preluate cu titlu si fara titlu, intrucat statul roman actual considera ca toate preluarile au fost abuzive.

In cuprinsul actualului proiect se prevede expres ca imobilele instrainate cu incalcarea prevederilor legale, obiect al unor acte juridice desfiintate prin hotar?ri judecatoresti definitive si irevocabile, notificate potrivit Legii 10/2001, vor fi restituite in natura. Situatia se complica atunci cand aceste solutii judecatoresti sunt favorabile chiriasilor.

Olteanu a afirmat ca Executivul nu poate interfera asupra unei decizii judecatoresti, chiar daca poate fi incorecta dar si-a exprimat convingerea ca daca probele sunt relevante, mai exista solutii de atac.

Vesti mai bune vin de la Ministerul Agriculturii, care a venit si el cu cateva propuneri pentru acest pachet. Noutatile ar viza finalizarea retrocedarii proprietatilor funciare, inscrierea tuturor proprietatilor in registrul funciar si crearea unei piete funciare active.

In plus, va fi introdusa renta viagera pentru arendarea sau cedarea folosintei terenului.

Eliza Olteanu; Marius Iosef

O noua dezbatere la Fundatia Titulescu

Fundația Europeană Titulescu împreună cu Centrul de Cercetare vă invită miercuri, 20 Septembrie 2017, ora 16:30 la dezbaterea: „Mărăști, Mărășești, Oituz: primele trepte ale Marii Uniri.”

Motto: „Pe mine m-a bătut la Mărăşeşti armata română, care a înviat ca o pasăre Phoenix şi care a speriat armata germană! N-au nici o haină pe ei! Sunt şi în pielea goală sau în cămăşi! Şi la baionetă nu putem să rezistăm!”  (August von Mackensen)

Cu alocuțiuni din partea:

Prof. univ. dr. Col. (r) Ion GIURCĂ

Dr. Manuel STĂNESCU

Dr. Alin SPÂNU

Moderator:

Prof. univ. dr. Adrian NĂSTASE – Președinte al Fundației Europene Titulescu

Evenimentul este organizat cu sprijinul AZALIS GAZ și va avea loc la Casa Titulescu, Șos. Kiseleff, nr.47, sector 1, București.

Vă așteptăm!

Amintiri din armata

Zilele trecute, am avut o surpriza foarte placuta. Un fost coleg, cu care am facut stagiul militar, mi-a trimis o poza din acea vreme. Sunt peste 40 de ani de atunci. El a plecat de mult in Germania, unde este profesor. Ne-am amintit, cu nostalgie, de cele sase saptamani ale aplicatiei militare la care am participat, in Muntii Fagaras, in poligonul de la Cincu, in timp de iarna. Conditiile nu erau ‘extraordinare”. Spre exemplu, dormeam intr-un cort, neincalzit, cu 60 de paturi. Doar camera cu bocanci era incalzita. Exercitiile erau dificile. Imi aduc aminte, de exemplu, de urcarile in TAB-uri, cu tot harnasamentul de iarna si cu armamentul din dotare…

Comandant era colonelul Stoica, cel despre care a scris si Petru Popescu in „Dulce ca mierea e glontul patriei”.