Dezbatere la FET despre W. Wilson

Fundația Europeană Titulescu împreună cu Centrul de Cercetare vă invită miercuri, 18 Octombrie 2017, ora 16:00 la dezbaterea: „Între idealuri, principii și realități: Woodrow Wilson și Europa de la sfârșitul Primului Război Mondial.”

Cu alocuțiuni din partea:

Prof.univ.dr. Constantin VLAD

Prof.univ.dr. Dumitru PREDA

Conf.univ.dr. Andy Mihail BĂNCILĂ

Moderator:

Prof. univ. dr. Adrian NĂSTASE – Președinte al Fundației Europene Titulescu

Dezbaterea va fi urmată de un recital din partea:

Mihai URZICANA – Tenor

Raluca OUATU – Pian

Evenimentul este organizat cu sprijinul AZALIS GAZ și va avea loc la Casa Titulescu, Șos. Kiseleff, nr.47, sector 1, București.

Vă așteptăm!

Despre dubla coabitare

Co-abitarea inseamna ca, in anumite conditii, intr-o societate civilizata, este necesar sa con-vietuiesti cu o alta persoana. Esti nevoit, in mod obiectiv, sa faci acest lucru. Poate fi vorba de vecini dar si de reprezentanti ai institutiilor statului.

Coabitarea poate fi determinata, in politica, de alegatori. Ei pot alege un parlament de o anumita culoare si un presedinte de alta culoare. Este cazul si acum. Se spune ca alegatorii nu gresesc niciodata. Am unele indoieli. Spre exemplu, atunci cand l-au votat de doua ori pe Basescu. Dar asta e…Istoria nu poate fi schimbata. Problema este ce invatam din ea.

Coabitarea poate fi necesara si atunci cand presedintele unui partid aflat la guvernare NU ESTE si premier. Apare necesitatea unui alt tip de coabitare.

Important este ca aceste tipuri de coabitare sa se bazeze pe regulile constitutionale dar si pe reguli clare, de departajare a competentelor.

La Cornu, se pare ca regulile de coabitare functioneaza foarte bine.

 

Alexey Gromyko la Fundatia Europeana Titulescu

Fundația Europeană Titulescu împreună cu Academia Internațională „Mihai Eminescu”, CFPSS – Center for Foreign Policy and Security Studies și Ambasada Federației Ruse în România a organizat ieri, joi, 12 Octombrie 2017, conferința: „Dilemele Europei. Viitorul relațiilor dintre România și Rusia.”

Conferința s-a desfășurat în limba engleză și a fost susținută de:
Dl. Alexey GROMYKO – Director al Institutului pentru Europa, Academia Rusă de Științe (IE RAS)

A fost o dezbatere foarte interesanta despre diferitele modele de ordine mondiala, despre relatiile interne din Uniunea Europeana, despre Brexit, dar si despre relatiile romano-ruse si nevoia unui dialog  pe diverse subiecte controversate.

 

afis.jpg

12.10.2017-5-min.JPG

Sinteză Agerpres despre dezbaterea de ieri

Dezbaterea „Mărăști, Mărășești, Oituz: primele trepte ale Marii Uniri”, organizată de Fundația Europeană Titulescu și Centrul de Cercetare, a avut loc miercuri, la Casa Titulescu, vorbitorii subliniind contribuția armatei române pe Frontul de Est în campania militară din anul 1917.

„Consider că, dincolo chestiunile oarecum politice legate de Alba Iulia și deciziile care s-au luat pentru Unire, este importat să înțelegem, să urmărim, să analizăm, să prezentăm în țară și în străinătate etapele bătăliilor care au prefigurat deciziile politice de la Alba Iulia și celelalte care au dus la Marea Unire”, a precizat în deschiderea dezbaterii președintele fundației, prof. univ. dr. Adrian Năstase, cel care a fost și moderatorul discuțiilor.

Prof. univ. dr. col (r) Ion Giurcă a atras atenția asupra faptului că după înfrângerea categorică din 1916, autoritățile statului, o parte însemnată a populației și întreaga armată s-au retras în Moldova într-un spațiu restrâns,”unde, ca prin minune, au sosit și un milion de militari ruși”.

„În Moldova, conducerea de atunci a țării a reușit să rezolve foarte multe probleme foarte grave interne, dar și externe, pentru salvarea țării de la un dezastru. Mai întâi să repună armată pe picioare, printr-un proces complex de organizare, să evalueze toate planurile de operațiuni conform celor prevăzute la conferințele de la Chantilly (1916) și Petrograd (1917), astfel încât la datele prevăzute de comun acord cu ceilalți aliați să declanșeze operațiunile militare pe frontul român și aceste operații, din fericire, să se desfășoare cu succes. Toată lumea vorbește, pe bună dreptate, despre această minune, care a fost foarte mare, prin aceste trei victorii de la Mărăști, Mărășești și Oituz. Ele, incontestabil, au o foarte mare importanță și militară și sentimentală pentru noi”, a declarat el.

Dr. Manuel Stănescu, cercetător la Institutul pentru Studii Politice, de Apărare și Istorie Militară a susținut o expunere despre relația dintre România și Rusia în 1917 iar dr. Alin Spânu a vorbit despre propaganda și contrapropaganda din acea perioadă, oferind exemple de manifeste.

„Propaganda nu ucide oameni pe câmpul de luptă, dar îi face să își pună întrebări și, mai ales, să dezerteze. Se pot pierde oameni foarte buni în acest fel. Începând de la intrarea României în război, Puterile Centrale nu au făcut economie de resurse — în acest domeniu aveau și o experiență vastă, mai ales Germania. (…) Deși România nu avea o experiență foarte mare față de celelalte state (…), Biroul de informații s-a apucat să elaboreze materiale de contrapropagandă. După stilul materialelor, cred că au fost folosiți și câțiva scriitori”, a precizat el.

Dezbaterea, la care au participat zeci de persoane, a avut ca motto mărturisirea feldmareșalului german August von Mackensen: „Pe mine m-a bătut la Mărășești armata română, care a înviat ca o pasăre Phoenix și care a speriat armata germană! N-au nicio haină pe ei! Sunt și în pielea goală sau în cămăși! Și la baionetă nu putem să rezistăm!”.

Bătăliile de la Mărăști, Mărășești și Oituz au reprezentat o succesiune de lupte desfășurate într-un interval de aproape trei luni, în vara anului 1917.

„Este o legătură intrinsecă între victoriile Armatei Române de la Mărăști, Mărășești și Oituz asupra Armatelor Puterilor Centrale și Marea Unire de la 1918. Se poate chiar aprecia că fără aceste victorii Marea Unire nu ar fi fost posibilă”, se arată într-un material furnizat de către Fundația Titulescu.

Potrivit aceleiași surse, aceste victorii au strânit admirația întregii Europe, atât a statelor aliate, cât și a celor inamice. Astfel, generalul Berthelot îi telegrafia generalului Eremia Grigorescu, după victoria de la Mărășești: „Bravura ofițerilor și ostașilor români atrage admirația tuturor armatelor aliate și cărora dușmanii le aduc omagiile lor”. Prim-ministrul britanic, Lloyd George, declara: „Românii s-au luptat cu succes și chiar germanii s-au mirat de această rezistență eroică”. Premierul Franței, Georges Clemenceau, preciza: „Sunt fericit să vă trimit expresia întregii noastre admirații la înalta valoare a trupelor române”.

AGERPRES/ (AS, A — autor: Irinela Vișan, editor: Antonia Niță, editor online: Adrian Dădârlat)