Despre iubire – Epistola intâia către corinteni a Sfântului Apostol Pavel

1.De aş grăi în limbile oamenilor şi ale îngerilor, iar iubire nu am, făcutu-m-am aramă sunătoare şi chimval răsunător. 
2.Şi de aş avea darul proorociei şi tainele toate le-aş cunoaşte şi orice ştiinţă, şi de aş avea atâta credinţă încât să mut şi munţii, iar iubire nu am, nimic nu sunt. 
3.Şi de aş împărţi toată avuţia mea şi de aş da trupul meu ca să fie ars, iar iubire nu am, nimic nu-mi foloseşte. 
4.Iubirea îndelung rabdă; iubirea este binevoitoare, iubirea nu pizmuieşte, nu se laudă, nu se trufeşte. 
5.Iubirea nu se poartă cu necuviinţă, nu caută ale sale, nu se aprinde de mânie, nu gândeşte răul. 
6.Nu se bucură de nedreptate, ci se bucură de adevăr. 
7.Toate le suferă, toate le crede, toate le nădăjduieşte, toate le rabdă. 
8.Iubirea nu cade niciodată. Cât despre proorocii – se vor desfiinţa; darul limbilor va înceta; ştiinţa se va sfârşi; 
9.Pentru că în parte cunoaştem şi în parte proorocim. 
10.Dar când va veni ceea ce e desăvârşit, atunci ceea ce este în parte se va desfiinţa. 
11.Când eram copil, vorbeam ca un copil, simţeam ca un copil; judecam ca un copil; dar când m-am făcut bărbat, am lepădat cele ale copilului. 
12.Căci vedem acum ca prin oglindă, în ghicitură, iar atunci, faţă către faţă; acum cunosc în parte, dar atunci voi cunoaşte pe deplin, precum am fost cunoscut şi eu. 
13.Şi acum rămân acestea trei: credinţa, nădejdea şi iubirea. Iar mai mare dintre acestea este iubirea.

Expozitia DUAL 2021 la Fundatia Titulescu

Fundaţia Europeanӑ Titulescu ȋmpreunӑ cu Universitatea Naţionalӑ de Arte București organizeazӑ expoziţia de artӑ vizualӑ DUAL 2021 al cӑrei vernisaj va avea loc pe 14 iunie 2021, la sediul Fundaţiei Europene Nicolae Titulescu.

Pornind de la considerația pe care o avem pentru eminentul om de stat Nicolae Titulescu, ţinând cont de stilul academismului francez cu elemente Art Nouveau al Casei Titulescu, dar și de importanţa unui asemenea demers plastic, a fost selectat un numӑr de opt artiști contemporani ale cӑror lucrӑri sӑ rezoneze conceptual și estetic cu spiritul acestui spaţiu. Așadar, protagoniștii expoziţiei DUAL 2021 sunt urmӑtorii: Lavinia Dima, Daniela Frumușeanu, Mariana Voicu Grumӑzescu, Bogdan Severin Hojbotӑ, Ovidiu Ionescu, Mihai Moldovanu, Maria Negreanu și Ana Maria Rugescu.

Expoziţia se desfӑșoarӑ sub titlul generic DUAL 2021, conducând metaforic spre esenţa componenţei acestui grup, dar și spre caracterul contrastant al spiritului creaţiilor fiecӑrui artist participant: masculin-feminin, grafic-pictural, bidimensional-tridimensional, abstract-figurativ, liber- riguros, s.a.m.d.

Deși baza formӑrii profesionale a artiștilor expozanţi o constituie arta decorativӑ, ȋn multe dintre lucrӑrile prezente, pe lângӑ exploatarea expresivӑ a fibrelor sau suprafeţelor textile, se remarcӑ plӑcerea pentru sculptural și monumental, pentru pictural sau grafic, pentru mix media, dovadӑ incontestabilӑ a interferenţei artelor dintotdeauna. Tehnicile utilizate dezvӑluie o paletӑ generoasӑ de materiale ȋnnobilate de mӑiestria execuţiei și calitatea mesajul transmis. Astfel, sunt abordate cu siguranţӑ și rafinament urmӑtoarele tehnici: mixte, haute-lisse, broderie manualӑ, bronz patinat-cearӑ pierdutӑ, colaj, imprimare serigraficӑ, sculpturӑ textilӑ, porţelan sanitar glazurat, crochet tapestry. Expresie a unitӑţii ȋn diversitate, expoziţia DUAL etaleazӑ publicului un spectacol vizual inedit. Numitorul comun al operelor prezente pe simeze este reprezentat de caracterul unic și profund al acestora.

Accesul în cadrul vernisajului se va face pe bază de invitație.

Director de proiect: Adina Renţea

Curator: Daniela Frumușeanu

Procesare digitalӑ afiș: Laura Maria Greaca

Partener media: Modernism

Parteneri: Uniunea Artiștilor Plastici din România, Asociaţia D’arte da Vinci

Expoziţia poate fi vizitatӑ ȋn perioada: 15 iunie – 9 iulie 2021

Locaţie: Fundaţia Europeanӑ Titulescu, Şoseaua Pavel D. Kiseleff, nr. 47, sector 1, București

Marius Ghilezan, „Cultura ostracizarii trecutului si reintoarcerea lui Marx”

„Studenții de la Oxford au votat că Regina Elisabeta e retrogradă, iar portretul ei din tinerețe trebuie scos de pe pereții principalelor săli de curs. Pare incredibil, nu? Asta după ce noua generație de politicieni i-au ridicat lui Marx statuie.

Gestul incredibil de scoatere a portretului Reginei Elisabeta de pe pereții uneia dintre cele mai prestigioase universități britanice a apărut la scurtă vreme de la decizia sponsorilor celei mai vechi Colegiu britanic, Oriel, de a opri finanțările, dacă nu scot din portic statuia lui Cecil Rhodes, fost prim ministru Cape Colony (1890–96), actualul stat Africa de Sud.

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

“Rhodos a fost un imperialist, om de afaceri și politician care a jucat un rol dominant în Africa de Sud la sfârșitul secolului al XIX-lea, determinând anexarea unor vaste teritorii,” așa îl descrie recent BBC.
––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––-
 
Conducerea Colegiului, culmea, cel mai vechi din Marea Britanie, înființat de Eduard al II-lea, încă din 1326, anul morții lui Osman Întregitorul triburilor otomane, care a luat în sabie tot Bizanțul, a tăcut mâlc. Când noi încă nu ne băteam la Călugăreni cu turcii, englezii aveau primul liceu. 
Portretul Reginei din tinerețe, postat decenii întregi pe holul cel mare de la Magdalen College, o instituție, cu o îndelungată istorie și o legătură strânsă cu membrii familiei regale, a fost coborât.

Comitetul elevilor a votat pentru scoaterea tabloului de pe perete, susținând – potrivit The Telegraph – că reprezintă un simbol neplăcut al „istoriei coloniale recente”. Portretul a fost dus în depozitul colegiului, potrivit președintelui Comitetului de luptă împotriva simbolurilor regale.

Gavin Williamson, secretarul de la educație, a intervenit marți seară condamnând mișcarea „absurdă” a tinerilor de la Oxford.

–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––-

 Tânărul student, liderul acțiunii de coborâre a portretului regal, Matthew Katzman, a declarat presei britanice că de acum înainte instituția de învățământ va fi neutră, pentru ca toți (indiferent de opțiuni politice) să se simtă bineveniți”.

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

Dar cum să dai portretul Reginei jos de pe pereți, pentru că noua cultură, descrisă drept cea a anulării sau anihilării, e într-un război cu istoria?
 

Se poate spune, fără tăgadă, că Regina e ostracizată. Puradeii corectitudinii politice, ideologie sectară cu origini maghiare (despre , György Lukács și Monte Veritas/ Muntele Adevărului am mai vorbit n.a.), născută la sfârșitul primului război mondial, e în plină expansiune azi, când albii sunt puși să pupe cizmele negrilor. 
E o lume cu susul în jos, ați spune. 
 
Se căsătorește robul Antirasist cu roaba Încălzirea globală 
 
Noua elită a lumii se luptă cu statuile imperialiștilor. Asta după ce au biruit lupta cu încălzirea globală, pe care o simțim în nopțile de iunie cu plapuma pe cap.
Renegarea trecutului nu e o acțiune nouă. Provine din străfundurile gândirii lui Marx, ideologul celei mai odioase orânduiri sociale, comunismul. 
Părinții noștri mai știu despre ședințele de demascare ale partidului comunist, în care vechii corifei ai aceleași conjurații contra ființei umane își dădeau în gât liderii defuncți. Dar totuși, niciodată, V.I.Lenin, teroristul ideologiei criminale, n-a fost scos din sarcofagul său din cristal, pus spre îngrozirea oamenilor în Piața Roșie din Moscova, în toată perioada ciumei roșii. Doar post-comunismul ne-a vindecat de criza petelor pe creier, cauzate de regimul despotic al celebrului asasin. 
La orele de filosofie politică, în primii ani ai devenirii generației noastre, am învățat despre obscurantismul dogmatic și despre formarea omului nou, pe care-l vedem azi în toată splendoarea sa.

Citește și: De ce trebuie să urmărim eşecul experimentului Ascona? | OPINIE 
 
Dar de unde vine noua legiune din occident a distrugătorilor istoriei?

Noi am trecut prin același calvar. Englezii experimentează azi, la fel ca americanii, o cultură a distrugerii trecutului, pe care nici comuniștii n-au reușit-o să o ducă la bun sfârșit. 
Vedeți de ce le-am pus trepădușilor cu spray-uri de vopsele ștampila de neomarxiști?

–––––––––––––––––––––––––––––––-

“Regina a ajuns să fie cea mai recentă victimă a culturii ostracizării (culture cancel) după ce studenții de la un colegiu de la Oxford au votat pentru scoaterea portretului ei de pe pereți”, susțin Craig Simpson și Tony Diver de la The Telegraph.

––––––––––––––––––––––––––––––––

desen realizat de Ștefan Popa Popa’S

În urma morții afro-americanului George Floyd, ucis de polițistul american, anul trecut, mii de gangsteri ai corectitudinii politice au ieșit pe străzile orașelor americane cu ciomege, spray-uri și bolovani pentru distrugerea vestigiilor trecutului. 
Părinții fondatori ai SUA au fost agresați în piețe publice, pe motiv că au practicat sclavia. 
Aceste manifestări s-au extins și în Canada, Germania, Italia, Marea Britanie, Belgia și Olanda. Violența protestelor s-a năpustit cel mai adesea asupra statuilor și monumentelor asociate cu rasismul, în special în SUA.

Multe edificii ale memoriei au fost vandalizate, distruse și înlăturate de indignații de propria condiție.

Așa s-au născut celebrele mișcări progresiste ANTIFA și Black Lives Matter. Manifestările de o cruzime feroce s-au răspândit ca o molimă pe întreaga planetă.  Indignarea pe personalități proscrise a căpătat amploare mondială, statui ale unor personalități istorice fiind vandalizate și coborâte de pe socluri, în Belgia și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord.

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

“Generația neomarxistă a schimbat lozinca luptei de clasă, cu cea a luptei de rasă,” este de părere Martin S. Martin de la Republica.ro

–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

Școli și străzi din America, care purtau nume ale unor personalități istorice acuzate de rasism, au fost redenumite.

New Age sau despre renașterea feudalismului întunecat

New age sau despre obscurantismul renașterii feudalismului întunecat, ar fi putut fi titlul comentariului meu de azi.

Le spune cineva de dincoace de Cortina de Fier, imberbilor studenți și studentelor cu năsucuri pudrate și tatuaje pe pulpe, că Antihristul a mai fost pe la noi și deja știm sfârșitul acțiunii de distrugere a trecutului.

citește și: Studenţi români la universităţi neomarxiste

Li s-a urât cu binele am putea spune. Nu sunt de vină ei, ci anii de îndoctrinare forțată a profesorilor cu zoaiele corectitudinii politice.

Dacă n-ar fi existat plictisul generațiilor de antirăzboinici, grupați pe căprării, pe de o parte veganii, pe de alta homosexualii, budiștii și ateii, în altă parte a Muntelui Adevărului din Elveția primului război mondial, n-ar fi luat așa de mare amploare juntele ideologice ale corectitudinii politice.

Originea BLM și ANTIFA

După alungarea guvernului Bella Kun de la Budapesta de către armata regală română, ministrul culturii de atunci, György Lukács, născut György Bernát Löwinger, și-a găsit un cuib de viespi ideologice în odihnita regiune a neutrei Elveții.

Vizitând comunitățile alpo-sexuale, le-a definit culture (CANCEL CULTURE, azi). S-a așezat la masă cu noii săi discipoli și a gândit o strategie de cârmuit lumea prin sub-culturi. Chiar el le-a denumit așa. Pe acolo au trecut și dadaiștii, albii visători ai reintepretării lumii prin avangarda reducerii vieții la absurd.

Ducele de Progres și neuronii uciși

Prinzând un evreu bogat, György Lukács a înființat Școala de la Frankfurt. N-a rezistat în Germania celui de-al doilea Reich, pentru că a fost expulzat de Hitler, citindu-i ideile nepotrivite regimului de teroare impus de el.

Mai are sens să explicăm valențele anticreștine ale mișcărilor de distrugere a trecutului și de ridicare pe soclu a nimicului în rang de Duce de Progres?

–––––––––––––––––––––––––––––––

Dicționarul englez Merriam-Webster traduce “cancel culture” drept “cultura denunțării.”
––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––-

Ce e “cancel culture”?

Fiind o variantă a termenului call-out culture (în traducere literală „cultura denunțării”), noțiunea constituie o formă de boicot, explică Wikipedia pentru căutătorii de pe google.

Expresia furiei unei generații nu trebuie confundată cu existența paranoiei culturii. Agenții schimbării, acești noi revoluționari de profesie, simplii nimeni, luptă împotriva propriilor lor identități.

A te închina în fața cuiva e un ritual de supunere! Englezii au destule păcate pe cap. Pot să o facă. Dar nu trebuie să extindă practica la nivel planetar.

Credincioșii l-au însoțit ieri pe Isus, Fiul Domnului, în timpul procesiunii de urcare la cer. În același timp, necredincioșii s-au gândit cum să rânduie minunata lume nouă, fără Regina, atât de venerată și de iubită de pe pereți.

Cratima dintre ființă și neființă face roșu în gât

Un acord în dezacord al existenței umane și o cratimă comportamentală între ființă și neființă.

Cabotinii spectacolului măreț de dărâmare a lumii vechi au spectatori, spre groaza celor care au citit mai multă istorie decât se cuvenea unui muritor.

Mișcarea denunțătorilor istoriei are adepți. Asta reprezintă un motiv de înfricoșare.

Omul nou așteaptă după colt

Neomarxiștii pot coborî oricând pe planetă hidoasa figură a Omului Nou, atât de râvnit de mișcările totalitare, de la fascism la comunism.

Schimbările radicale ale istoriei lumii au adus o nouă paradigmă, îndeosebi aceea a omului mutilat de legăturile cu istoria. Un revoluționar. Unii au murit eroic fără dinți, fără a ocupa vreun spațiu în panoplia reformelor. Cuvântul acesta mă obsedează demult.

Nimic nou sub soare, am putea spune

Homo Novus, gândit de Cicero, desemna omul fără trecut, fără arbore genealogic. Mai târziu, sub influența gânditorilor iluminismului francez, reapare proiectata lume nouă, din dorința de reorganizare a societății, Despre faptul că Revoluția Franceză și-a devorat fii, agenții progresului, nu mai are rost să ne reamintim.

Revoluțiile şi răscoalele de-a lungul istoriei, de asemenea, au ridicat din anonimat „oameni noi”. Iluștrii Nimeni în lume au ajuns personaje. Dar niciodată Regi sau Regine.

De ce nu-s neofasciști demolatorii de statui?

Cât despre demolatorii de statui, i-aș putea încadra în categoria neofasciști. Numai că algoritmii Noii Ordini Mondiale te stigmatizează cât ai clipi sau cât ai apăsa pe o tastă.

Războinicii corectitudinii politice cred că odată cu ei se reinventează lumea. Noi, beneficiarii vieții din post-comunism, putem depune oricând mărturie, în orice tribunal ad-hoc, că fapta a mai fost comisă.

A existat în istoria României cel puțin o generație obligată să-și denunțe părinții. Altfel nu puteau supraviețui. Experimentul Pitești, unic în lume, ar putea fi component al hărții terorii din clasele de produs noii revoluționari.

Să mai zică cineva că nu există o rescriere a istoriei! Învingătorii au mereu buni desenatori. Dar și hoarde de aplaudaci.

Mai știe cineva de unde au fost scoase frumoasele fete care aplaudau venirea Armatei Roșii Salvatoare în București? Există și în publicistică o anumită pudoare.

Sesiunea omagială NICOLAE TITULESCU

Sub egida Academiei Române şi a Ministerului Afacerilor Externe, miercuri 16 iunie 2021, începând cu ora 11.00, va avea loc Sesiunea omagială NICOLAE TITULESCU – 80 DE ANI DE LA TRECEREA SA ÎN VEŞNICIE. 30 DE ANI DE LA CREAREA FUNDAŢIEI EUROPENE TITULESCU.

Evenimentul se va desfășura în Aula Academiei Române, cu participarea unor distinse personalităţi ale vieții publice, academice, diplomatice şi culturale româneşti.

Fundaţia Europeană Titulescu şi-a stabilit de la început obiective de interes naţional şi a dezvoltat de-a lungul timpului, cu responsabilitate şi consecvență, un amplu şi divers program de lucru, în cadrul căruia obiectivul principal este omagierea personalității şi operei lui Nicolae Titulescu, valorificarea bogatei sale moșteniri politico-diplomatice şi juridice.

Comunicările prezentate cu acest prilej vor evidenția contribuţia marelui Bărbat de Stat şi Diplomat, simbol de devenire românească, de gândire europeană, un inițiator al construcției unui sistem de securitate şi cooperare, pe continent şi în lume, o flacără vie a umanismului mileniului III.

Participarea se va face pe bază de invitație.