Tratatul de parteneriat romano-german, din 1992

Zilele trecute, ministrii de Externe din Romania si Germania, Teodor Melescanu si Sigmar Gabriel, au facut publica o declaratie comuna cu ocazia
aniversarii a 25 de ani de la semnarea, in 1992, a Tratatului de prietenie intre
cele doua tari:

„La 21 aprilie 1992, exact acum 25 de ani, reprezentanții guvernelor
Republicii Federale Germania și României au semnat, la București,
„Tratatul de cooperare prietenească și parteneriat în Europa“.
Tratatul reprezintă piatra de temelie pentru cooperarea politică,
economică și culturală între țările noastre. Căderea Cortinei de Fier
în Europa a netezit drumul în favoarea realizării, în parteneriat, a
unor pași decisivi pentru depășirea definitivă a divizării
continentului european. Scopul a fost crearea unei ordini pașnice
durabile în toată Europa și edificarea unei Europe unite în jurul unor
valori fundamentale: drepturile omului, democrația și statul de drept.

Relațiile dintre țările noastre sunt variate și strânse, având la bază
patrimoniul cultural comun și, mai ales, legăturile umane apropiate.
Astfel, de-a lungul timpului și, în special, în momentele cheie ale
istoriei, minoritatea germană din România și-a pus amprenta într-un
mod substanțial și a contribuit la aprecierea de care se bucură
România în Germania. Totodată, numeroși cetățeni români care locuiesc
în Germania îmbogățesc relațiile strânse dintre țările noastre.
Această interacțiune cotidiană între români și germani, între oameni
de diferite identități în ambele țări ilustrează, de o manieră
impresionantă, cât de armonioasă și firească poate fi conviețuirea în
Europa.

Prietenia și respectul reciproc sunt elementele definitorii ale
relațiilor noastre politice, economice și societale, care servesc
drept model de urmat de conviețuire și cooperare în Europa. Aceste
relații sunt dovada unei bune cooperări româno-germane atât la nivel
guvernamental, cât și la nivelul administrațiilor de land și
regionale.

Germania a sprijinit îndeaproape parcursul european al României. De la
momentul aderării României la UE, în urmă cu 10 de ani, cele două țări
colaborează strâns pentru consolidarea valorilor care stau la baza UE:
respectarea drepturilor omului, a libertăților fundamentale, a
democrației și a statului de drept. În materie de apărare și
securitate comună, apartenența țărilor noastre la NATO ne demonstrează
că facem parte dintr-o comunitate puternică și solidară.

La 60 de ani de la punerea pietrei de temelie a Tratatelor de la Roma,
UE se confruntă cu diverse provocări care pun în pericol coeziunea
între statele membre.

Reiterăm hotărârea noastră, exprimată în Declarația de la Roma, din 25
martie 2017, de a aborda aceste provocări în spiritul unității
europene. Europa reprezintă viitorul nostru comun și cadrul nostru
indispensabil de acțiune. Uniunea Europeană este garantul securității
și prosperității într-o Europă durabilă și socială, care joacă un rol
esențial în lume și care creează legături din ce în ce mai strânse
între statele și societățile noastre, în baza valorilor noastre
comune.

Ne reafirmăm angajamentul față de proiectul european, un proiect al
păcii și libertății, al democrației și al statului de drept, care a
dus la dezvoltarea celui mai important spațiu economic comun, cu un
nivel de securitate socială fără precedent. Împreună, dorim să
contribuim la păstrarea acestui proiect istoric unic și la orientarea
lui către viitor – o Europă sigură, prosperă, competitivă și
responsabilă social!”

Imi aduc aminte, cu nostalgie, de momentul semnarii acelui tratat. Hans-Dietrich Genscher, o legenda a diplomatiei germane si europene, a fost cel care a semnat cu mine acel document important, intr-un moment esential al transformarilor din Europa. L-am cunoscut in epoca sa de glorie si am avut o stransa legatura. A avut un rol important in reunificarea Germaniei si in reconfigurarea zonelor de influenta in Europa, dupa incheierea Razboiului Rece.

Pentru Romania, semnarea acelui tratat a avut o semnificatie politica deosebita, in conditiile in care crearea Grupului Visegrad parea sa lase tara noastra intr-o zona de no man’s land, intre Occident si fostele republici sovietice.

Imi aduc bine aminte vizita sa la Bucuresti si ceremonia in cadrul careia am semnat, impreuna, acest tratat. Spuneam atunci ca tratatul poarta amprenta atat a noului spirit european, cat si a specificului relatiilor romano-germane, influentate de existenta de peste 850 de ani a unei minoritati germane in Romania. De altfel, la ceremonie a participat si distinsul Paul Filippi, presedintele de atunci al Forumului Democrat al Germanilor din Romania. A mai participat, la ceremonie, si am avut apoi o lunga discutie, si o delegatie a Asociatiei Sasilor si Svabilor din R.F.Germania, originari din Romania.

Mi s-a parut premonitorie si extrem de amicala declaratia ministrului federal, la conferinta de presa pe care am organizat-o impreuna: „Speram ca in curand vom putea incepe negocierile privind asocierea la Piata Comuna dar asocierea este doar o prima etapa. Noi vedem tratatul de asociere in perspectiva unei participari ca membru deplin” (n.b. declaratie din 21 aprilie 1992!). As adauga, pe aceasta linie de continuitate, si sprijinul Germaniei pentru aderarea Romaniei la UE, in perioada 2001-2004, in timpul guvernului condus de cancelarul Gerhard Schroeder.

A doua zi dupa semnare, domnul Genscher mi-a trimis o frumoasa scrisoare de multumiri pentru ospitalitate si pentru urarile adresate cu ocazia implinirii varstei de 65 de ani. Cred, de altfel, ca vizita sa in Romania a fost ultima sa vizita externa din lungul sau mandat de 18 ani la „externe”.

Imi amintesc cu placere si faptul ca in 2007, cand a fost sarbatorit, cu mare fast, la Berlin, cu ocazia implinirii varstei de 80 de ani, Hans-Dietrich Genscher m-a invitat sa-i fiu alaturi, impreuna cu alti fosti ministri de externe cu care a colaborat.

 

La Cornu

Timp de o luna, de cand s-a nascut nepotul nostru, nu am mai reusit sa venim la Cornu. Am ajuns ieri. Din pacate, ceea ce parea sa fie un an foarte bun pentru pruni si pentru meri, a fost puternic afectat de frigul din ultimile zile. Florile s-au uscat, polenizarea nu a mai putut avea loc. Au scapat cativa meri care au inflorit mai tarziu. Si multe dintre flori au avut de suferit. Inghetul de peste noapte a afectat si magnolia si liliacul. Avem cativa puieti de kivi, toate frunzele lor s-au uscat dar cred ca-si vor reveni. Vor fi probleme cu fructele si legumele peste tot in tara. Asa cred.

Si o veste buna, totusi. Avem o vitica frumoasa, de trei saptamani.

In ultimul timp, am comentat mai putin despre viata politica interna, inclusiv despre „Noaptea Sfantului Bartolomeu”. Am experientele mele cu „binomul” politica-justitie. Despre gratieri si nevoia unei abordari de ansamblu in ceea ce priveste politica penala, pedepse alternative, reinsertie sociala a celor eliberati, liberare conditionata, „mica reforma” din justitie, participarea procurorilor DNA la faza de executare a pedepselor, despre cele doua compete de cinci judecatori de la ICCJ, am scris, inutil, ani la randul.  Parlamentul nu a flat inca, spre exemplu, ca doar el are dreptul constitutional de a decide gratierile colective. Guvernul doar il poate ajuta sa-si indeplineasca aceasta prerogativa. Dar asa se intamplka cand externalizezi problemele justitiei din guvern – asa cum am avertizat. Era nevoie de amenintarile CEDO pentru ca lucrurile sa inceapa sa mearga. Daca as mai avea simtul umorului pe temele astea, as pune in paralel, spre exemplu, pozitiile lui Basescu despre gratiere in urma cu cinci ani si acum…

Mi s-au parut insa foarte utile emisiunile lui Radu Tudor cu ministrii guvernului Grindeanu si cu primarul general al Capitalei. O parte din slide-uri inseamna deja realizari, altele vor putea insemna, de asemenea, fapte. Oricum, o schimbare in agenda de dezbateri publice.

Cred, in continuare, cu incapatanarea lui Cato cel Batran, ca ar trebui repornita activitatea departamentelor partidului. Pentru a asigura politica de cadre de specialisti pe termen lung dar si pentru a strange idei noi in circumstantele interne si externe de dupa alegerile parlamentare. Si inca un comentariu. Despre programul de guvernare. Sigur, el trebuie respectat. Dar, in acel program, nu era avut in vedere, spre exemplu, inghetul din aprilie. De aceea, e nevoie de creativitate si de capacitatea de adaptare la noile circumstante. Daca este nevoie si prin asumarea, in parlament, a unor ajustari. Nici Biblia nu a ramas nemodificata. Dupa Vechiul Testament, s-a adaugat Noul Testament…

Va promit sa scriu, ceva, in zilele urmatoare, si despre venitul minim garantat.

Concert aniversar Eugen Doga la Ateneu

Aseară a avut loc, la Ateneul român, in organizarea Ambasadei Republicii Moldova la Bucuresti, concertul aniversar Eugen Doga, cu ocazia implinirii a 80 de ani. O personalitate complexă a lumii muzicale – compozitor de muzica simfonică, de muzică de film (coloana sonoră la peste 200 de filme), de valsuri, etc. Numeroase distinctii in Republica Moldova, in România sau Rusia.

Concertul, cu piese diverse, a fost sustinut de Orchestra de operă si balet din Chisinău si de numerosi interpreti, deosebit de talentati.

Inregistrarea video a simpozionului româno-rus de la Fundatia Titulescu

Dragi prieteni, puteti urmări acum inregistrarea video a lucrărilor simpozionului international româno-rus, de la Bucuresti, organizat de Fundatia Europeană Titulescu si de Ambasada Federatiei Ruse, cu participarea  unor experti români si rusi in probleme de relatii internationale. .

Filmul desfăsurării Simpozionului poate fi accesat pe site-ul Fundatiei:

Vă reamintesc textul comunicatului pe care l-am difuzat deja:

„Fundația Europeană Titulescu, împreună cu Ambasada Federației Ruse în România, au organizat, marți, 11 aprilie 2017, la Casa Titulescu, din Șos. Kiseleff, nr.47, simpozionul internațional: „Securitate Europeană și Regională: contribuția României și a Rusiei la consolidarea unui climat de încredere în zona Mării Negre”.

La simpozion au fost prezente personalități din lumea academică, economică si diplomatică, reprezentanți ai unor instituții academice de prestigiu din România și din Rusia.

Simpozionul a fost moderat de Președintele Fundației Europene Titulescu – Dl. Adrian NĂSTASE împreună cu Dl. Valery KUZMIN, Ambasadorul Federației Ruse în România.

Au fost analizate, supuse atenției participanților și dezbătute următoarele teme:

  • Pavel A. Tsygankov, profesor la Universitatea de Stat din Moscova ”Mikhail Lomonosov” – Securitatea Europeana în teoriile relațiilor internaționale;
  • Mihail Ionescu, Directorul Institutului pentru Studii Politice de Apărare și Istorie Militară – Relația România – Rusia: percepțiile și atitudinile României in trecut. Evoluția după Războiul Rece;
  • Ioan Scurtu, Președinte al Societății Oamenilor de Știință din România – Statutul strâmtorilor Mării Negre conform Convenției de la Montreux (1936);
  • Sergey Zabelin, Cercetător științific principal în cadrul Academiei Oamenilor de Știință din Rusia – Evaluarea situației actuale din regiunea Mării Negre;
  • Constantin Corneanu, membru fondator și Președintele Consiliului Director al Asociației Europene de Studii Geopolitice și Strategice „Gheorghe I. Brătianu” – Interesele strategice ale României și Federației Ruse în regiunea Mării Negre;
  • Un cuvânt de salutare din partea doamnei Veronika Krasheninnikova, Director General al Institutului pentru Studii și Inițiative Internaționale citit de dl. Andrey Kashtanov, atașat al Ambasadei Federației Ruse în România;
  • Nicolae Dolghin, Expert-Asociat al Asociației Europene de Studii Geopolitice și Strategice „Gheorghe I. Brătianu”, – Viitorul relațiilor dintre România și Rusia conform documentelor oficiale de planificare strategică;
  • Oleg Barabanov, Director Adjunct pentru cercetare științifică al Institutului de Studii Europene din cadrul Institutului de Relații Internaționale de Stat din Moscova de pe lângă MAE al Rusiei – Securitatea europeană în noua strategie de politică externă a Rusiei;
  • Titus Corlățean, Senator – Poziții convergente și divergente – Diferite modalități de gestionare a relațiilor bilaterale dintre România și Rusia în viitor;
  • Alexander Sergunin, Profesor la Universitatea de Stat din Saint Petersburg – Sinergia Mării Negre și Parteneriatul Estic ai UE: platforme de cooperare sau linii noi de diviziune? (Perspectivă rusă);
  • Vasile Rotaru, Manager de proiect în cadrul Facultății Naționale de Studii Politice și Administrative București – Perspectiva românească a Parteneriatului Estic;
  • Florin Luca, Secretar General al Fundației Europene Titulescu – România – o posibilă punte de parteneriate economice între Rusia și Lumea Occidentala.

La sfârșitul simpozionului, Dl. Adrian NĂSTASE, Președintele Fundației Europene Titulescu și Dl. Valery KUZMIN, Ambasadorul Federației Ruse în România, și-au arătat satisfacția pentru conținutul și modul de desfășurare a dezbaterilor. A fost o buna ocazie pentru înțelegerea criteriilor de analiză și a punctelor de vedere referitoare la istoria recentă și la situația actuală a relațiilor dintre România și Rusia. Pe de altă parte, s-a considerat deosebit de importantă ameliorarea cooperării bilaterale în viitor, plecându-se de la principiul că numai o abordare pozitivă a viitorului va putea da naștere unor soluții viabile și pentru problemele trecutului.”