Un proiect de Tratat de fraternitate si integrare cu Republica Moldova, din 1992

După incheierea Războiului rece si după destrămarea Uniunii Sovietice, in conditiile de re-afirmare a suveranitătii statelor din Europa centrală si de est, au fost semnate zeci de asa numite „tratate politice de bază”, care erau si o formă de recunoastere de statalitate sau a noilor guverne. Si România a incheiat numeroase tratate de acest gen, continuând până pe la inceputul anilor 2000.

Cum trebuia procedat in relatia cu Republica Moldova?

Republica Moldova isi proclamase independenta in 1991iar România a fost prima tară care a recunoscut, printr-o declaratie, desprinderea de URSS si constituirea unei entităti statale.

Chisinăul ar fi dorit ca, in aceste conditii, să incheiem si un tratat bilateral, asemănător cu cele incheiate de noi cu Germania, Italia, etc. Din punctul nostru de vedere, o astfel de solutie nu era convenabilă. De aceea, am propus un proiect de Tratat de fraternitate si integrare, proiect care nu a fost acceptat, atunci, la Chisinău.

Din câte stiu, nici in acest moment, pentru motivele amintite, nu exista un tratat politic „de bază” intre Bucuresti si Chisinău. O decizie corectă.

TRATAT (proiect)

de fraternitate și integrare între România și Republica Moldova

România și Republica Moldova (denumite în continuare părți)

Avînd conștiința trecutului lor istoric comun, precum și a originii, culturii și aspirațiilor lor naționale comune,

Exprimându-și interesul deosebit de a dezvolta relații strînse, care să favorizeze procesul de integrare politică și economică dintre cele două Părți,

Reafirmînd opțiunea lor ireversibilă pentru o societate democratică, pluralistă, pentru consolidarea statului de drept și tranziția la economia de piață,

Reafirmînd hotărîrea lor de a asigura respectarea drepturilor și libertăților omului, în conformitate cu standardele europene și mondiale, așa cum sînt definite în Declarația Universală a Drepturilor Omului, în convențiile internaționale și în documentele adoptate de Conferința pentru Securitate și cooperare în Europa,

Subliniind importanța consolidării structurilor europene de integrare politică și economică și afirmînd dorința poporului român de a se integra în aceste structuri,

Ținînd seama de voința și aspirațiile naționale, firești, ale locuitorilor lor de apropiere și integrare,

Au convenit următoarele:

ARTICOLUL I

România și Republica Moldova își vor întemeia relațiile pornind de la premisa că poporul român este unul și indivizibil și că dezvoltarea lui optimă se poate realiza într-un spațiu comun al etnogenezei sale, în afara oricărei divizări artificiale.

În consecință, ele sînt hotărîte să acționeze în direcția restabilirii unității politice, economice și culturale, în conformitate cu dorința și voința legitimă a cetățenilor celor două state.

ARTICOLUL II

Cele două Părți vor acționa în comun pentru înfăptuirea obiectivelor lor pe plan politic, economic, social și cultural. În acest scop, ele se vor consulta cu regularitate și vor crea mecanismele de colaborare și integrare necesare.

Președinții României și Republicii Moldova vor avea consultări periodice. De asemenea, primii miniștri ai celor două țări vor avea întîlniri regulate.

Cele două Părți vor crea un Consiliu inter-parlamentar, cu atribuții în domeniul armonizării legislației celor două state, pe baza normelor democației și libertății, astfel încît să se ajungă la un spațiu juridic comun, care să permită dezvoltarea colaborării și integrării în toate domeniile și sub toate formele.

Părțile își vor coordona politica externă și vor urmări armonizarea pozițiilor lor la reuniuni internaționale. În acest scop, se creează Consiliul miniștrilor afacerilor externe, care se va reuni lunar, în prezența celor doi miniștri și cu participarea adjuncților acestora și a altor înalți funcționari, după caz. Vor fi convocate grupe de lucru pentru examinarea problemelor curente de politică externă.

De asemenea, Părțile vor avea, de regulă, ambasade comune și vor putea să acrediteze aceiași reprezentanți diplomatici în alte țări, cu respectarea normelor dreptului diplomatic internațional.

ARTICOLUL III

Fiecare Parte va desemna un membru al Guvernului său pentru a asigura urmărirea și promovarea realizării ansamblului acțiunilor prevăzute în prezentul Tratat.

Cei doi miniștri se vor reuni periodic și vor putea invita, la nevoie, și alți membri ai celor două guverne sau reprezentanți ai altor instituții ale celor două Părți, în funcție de problemele examinate.

Vor avea loc, de asemenea, consultări și întâlniri  de lucru regulate, între alte ministere și instituții centrale, ca și între organele locale, în special cele din zonele învecinate.

ARTICOLUL IV

Părțile  se vor consulta în problemele de interes reciproc privind securitatea lor și securitatea europeană, în ansamblu.

În cazul în care va apărea o situație care ar pune în pericol interesele majore de securitate ale unei Părți, vor avea loc, fără întîrziere, consultări între cele două Părți în problema respectivă. 

Părțile vor urmări găsirea unei soluții comune pentru a depăși această situație, acordîndu-și, reciproc, sprijinul politic, diplomatic și orice alt sprijin necesar, îndeosebi pentru respingerea unei agresiuni armate din afară.

ARTICOLUL V

Părțile au hotărît să creeze, treptat, o comunitate economică de natură să asigure libera circulație, pe teritoriul lor, a mărfurilor, serviciilor forței de muncă și a capitalurilor.

În acest scop, Părâile decid că, începînd din ziua intrării în vigoare a prezentului Tratat, teritoriul lor constituie o singură zonă a liberului schimb de mărfuri și servicii.

Într-o a doua etapă, pe măsura realizării integrării economice, ele vor forma o uniune vamală, desființînd taxele vamale între cele două Părți, armonizînd sistemul lor vamal față de terți și asigurînd   un control vamal unic.

Ele vor desfășura acțiuni coordonate în raporturile cu Piața Comună, Asociația Economică a Liberului Schimb și alte organisme economice și financiare internaționale.

ARTICOLUL VI

Părțile vor proceda la armonizarea politicilor lor economice și financiare și a legislației economice. 

Acordînd prioritate satisfacerii nevoilor comune de bunuri și servicii, Părțile vor dezvolta o strînsă colaborare economică, în toate domeniile, îndeosebi prin formele tehnico-științifice. Ele vor încuraja formarea de întreprinderi comune, vor impulsiona livrările reciproce și acțiunile de cooperare și schimburi cu parteneri străini, inclusiv deschiderea de filiale ale unor societăți de acest gen și vor sprijini stabilirea de raporturi directe între agenții economici interesați.

În acest scop, Părțile vor trece, de îndată, la armonizarea standardelor și a normelor de calitate, pe baza standardelor europene și vor participa, în comun, la tîrguri și expoziții. 

De asemenea, ele vor încuraja investițiile reciproce și garantarea investițiilor de capital și vor favoriza formarea unui sistem comun de transporturi (feroviar, aerian și vamal) și de comunicații, ținînd seama și de cerințele integrării acestuia în sistemul de transporturi și comunicații intereuropene.

Părțile vor colabora strîns pentru ocrotirea mediului înconjurător și folosirea echitabilă și rațională a resurselor naturale, elaborînd și aplicînd, în acest scop, strategii și programe de acțiuni comune.

ARTICOLUL VII

Părțile vor acționa, treptat, pe măsura realizării integrării lor economice, pentru a înfăptui, împreună, convertibilitatea deplină și a trece la folosirea monedei unice.

În acest scop ele se vor sprijini, reciproc, în susținerea pe plan internațional a valutelor lor și vor armoniza cursurile lor valutare.

De asemenea, cele două Părți vor favoriza schimburile monetare, vor crea o bancă de emisie comună, bănci comerciale comune și filiale ale acestora, societăți comune de asigurări și alte instituții bancare și financiare.

ARTICOLUL VIII

Părțile vor acționa pentru dezvoltarea spațiului cultural unic, bazat pe comunitatea de limbă, civilizație și trecut istoric.

Ele vor încuraja extinderea colaborării și integrarea în domeniile culturii,  științei, învățămîntului, sportului și turismului. 

Părțile vor acționa pentru integrarea învățămîntului general pe baza asigurării treptate a unor programe școlare și manuale comune și a recunoașterii diplomelor școlare.

Vor fi formate consilii comune pentru învățămînt, cultură, știință, sport și turism.

ARTICOLUL IX

Părțile vor încuraja stabilirea și realizarea de programe și activități comune ale instituțiilor de cercetări și studii în toate domeniile, schimbul de cercetători, de publicații științifice și rezulate ale cercetării.

Ele vor organiza, pe baza unui program comun, expoziții, simpozioane și alte manifestări comune, inclusiv în terțe țări.

ARTICOLUL X

Părțile vor elabora reglementări comune, referitoare la ocrotirea sănătății, protecția mediului, sanitar-veterinare și fito-sanitare și vor integra, treptat, serviciile lor publice în aceste domenii.

ARTICOLUL XI

Părțile vor asigura trecerea frontierei de către cetățenii lor, fără nici un fel de formalități și soluționarea problemelor privind persoanele care își au domiciliul pe teritoriul lor, în condiți de deplină egalitate.

Ele vor acționa pentru armonizarea legislației privind statutul juridic personal. 

Ele au convenit să reglementeze în cel mai scurt timp posibil, printr-un acord, problemele cetățeniei, ținînd seama de comunicarea de origine etnică, de limbă, cultură și istorie națională a locuitorilor.

ARTICOLUL XII

Părțile vor adopta măsuri comune de protecție împotriva terorismului, a traficului ilegal de droguri și opere de artă, a crimei organizate, în conformitate cu reglementările internaționale în acest domeniu.

ARTICOLUL XIII

Prezentul Tratat nu este îndreptat împotriva intereselor altor state.

ARTICOLUL XIV

Tratatul este supus ratificării parlamentelor Romîniei și Republicii Moldova și va intra în vigoare în ziua ratificării de către ambele parlamente.

Părțile vor examina, anual, stadiul aplicării prezentului Tratat. După trei ani de la intrarea în vigoare, Părțile vor decide asupra continuării aplicării lui sau vor conveni alte măsuri vizînd realizarea scopurilor acestui Tratat.

Întocmit în două exemplare, originale, ambele în limba romînă.

PENTRU                  PENTRU 

ROMÂNIA   REPUBLICA MOLDOVA