China’s development model is an alternative that shows moderniza- tion does not necessarily mean Westernization, former Romanian prime minister Adrian Nastase said.
Chinese modernization sends a message that „each country should seek its own modernization accord- ing to its own needs”, Nastase told China Daily.
„For countries like mine, modernization meant Westernization,” Nastase said. „But later on, we understood that sometimes it is much more important to have your own line of development, to think about the features of your country, traditions, culture.”
Characterized by features that are unique to the Chinese context, Chi- nese modernization involves a huge population, aims at common pros- perity for all, focuses on both mate- rial and cultural-ethical advancement, underlines harmony between humanity and nature, and pursues peaceful development.
Over the past several decades, China has grown in leaps and bounds through its own pattern of development. The special pattern has been met with not only praise, but also doubt.
Some accuse the world’s second-largest economy of being a „threat” Some even hype the possibility of a „Thucydides trap”, or a clash between pow- ers, lying ahead for China.
Concerned by the claims, Nastase said the media and politicians in the United States and some European people exchanges. countries tend to perceive China as an enemy.
Such a misperception is „very dangerous”, he said. „China, in my opinion, is not interested in a war” Nastase said.
Impressed by China’s growth, including its achievement in pover- ty eradication, Nastase stressed that different civilizations must coexist, and that dialogue is essential for 2003. avoiding a „clash of civilizations”:
His opinion is similar to what China has called for.
Advocating for equality and inclusiveness of civilizations, China has supported mutual learning and exchanges among civilizations to promote common progress, and has opposed a „cookie-cutter” approach to the development of different countries.
China’s values, ideas and traditions need to be better understood in other parts of the world, where many countries have considered modernization the same as Westernization, Nastase said.
Nastase also shared his view on the Belt and Road Initiative. Calling the initiative „the project of the century” that translates globalization into action, Nastase said the BRI’s connection of infrastructures around the world is essential for trade, investment and people-to-people exchanges.
Nastase hopes there will be more BRI cooperation projects carried out in his country, which signed a memorandum of understanding on BRI cooperation with China in 2015.
Nastase served as Romanian prime minister from 2000 to 2004. He made a visit to China at the height of the SARS outbreak in May.
During that trip, Nastase brought some medical equipment with him to show his support for China’s fight against SARS. He also expressed hope for strengthened cooperation between the two countries.
Huge progress has taken place in China since his trip two decades ago, not only in China’s urban land- scape but also in the way its people behave, Nastase said.
„Modernizarea reprezintă, în zilele noastre, un proiect strategic pentru China și pentru întreaga lume, în timp ce modernizarea, pentru multe țări, reprezintă post-modernizarea”, a declarat astăzi, Președintele Fundației Europene Titulescu, fostul premier al României, Adrian Năstase, în cadrul Simpozionului internațional găzduit de Universitatea Renmin din China, sub titlul „Viitorul modernizării chineze și inițiativa O centură, un drum”. Invitat de onoare al evenimentului, domnul Adrian Năstase a subliniat că inițiativa „O centură, un drum” este o temă abordată inclusiv în România, țară în care, în această perioadă, sunt aplicate modelele și tradițiile societății occidentale.
Potrivit acestuia, încă din secolul XIX, au existat dezbateri care continuă și astăzi, privind dezvoltarea și modernizarea societății, însă în timpurile noastre este important să se înțeleagă că valorile, ideile și tradițiile din China trebuie să fie cunoscute mai bine. „De multe ori, în Europa și în România, comparăm procesul de modernizare și în special inițiativa O centură, un drum (B&R) cu Planul Marshall. Pentru că, după Al Doilea Război Mondial, Planul Marshall a fost un proiect important, cu diferite ținte și obiective politice. Diferiți experți susțin că B&R devine un nou Plan Marshall, ceea ce este impresionant”, a arătat președintele Fundației Titulescu. În opinia acestuia, B&R include subsisteme, unul dintre acestea fiind prezent în Europa de Est, România fiind parte din acest sistem. „Cred că este important să ne gândim dacă eventual acest mecanism nu ar trebui să devină o organizație internațională. Este clar acum că devine un proiect extrem de fluid, de mobil”, fiind posibil ca B&R să reprezinte proiectul secolului.
Iată de ce, în opinia domnului Adrian Năstase, lumea poate defini secolul nostru drept secolul chinez, așa cum secolul 18 a fost francez, secolul 19 a fost britanic, secolul 20 a fost american. „Trebuie să vedem dacă putem aduce mai multă prosperitate și dacă acest proiect va continua să genereze creștere economică și prosperitate socială, nu doar în China, ci în cele peste 170 de țări care au aderat la B&R”.
Principal vorbitor al simpozionului, onorat de câteva sute de participanți, domnul Năstase a mai arătat că stabilitatea socială și creșterea economică internațională este legată mai mult sau mai puțin de nivelul exporturilor. În aceste condiții, lumea trebuie să mențină stabilitatea ordinii internaționale, simultan cu stabilitatea pieței globale.
„Aici nu este vorba doar despre China, ci este vorba mai ales despre capacitatea altor țări de a absorbi ceea ce China produce la un nivel calitativ tot mai ridicat, în această ecuație fiind cuprinse foarte multe aspecte. Dar, trebuie văzut că foarte multe predicții care au vizat economia și dezvoltarea Chinei s-au dovedit greșite. Iată de ce, China are toate șansele să devină prima economie a lumii prin cooperare globală, utilizând bineînțeles de toate condițiile interne: economice, demografice, educaționale. China a demonstrat în ultimele decade că știe să utilizeze toate aceste condiții în mod eficient”.
Nu în ultimul rând, domnul Adrian Năstase a subliniat că inițiativa B&R proiectează China la nivel global, fiind capabilă să intre pe piața globală, făcând față protecționismului și izolării inițiate de Occident, generând o schimbare de paradigmă.
La rândul său, Zhang Donggang – Președinte al Consiliului Universitar, Universității Remin din China, a declarat că B&R face parte din procesul de modernizare al Chinei, însă este o inițiativă de cooperare globală „care nu impune condiții politice. Este o propunere de cooperare pașnică, lipsită de presiuni, total diferită de modelul occidental. Altfel spus, este o cooperare necondiționată, care nu impune sau obligă la adoptarea modelelor de dezvoltare valabile în China”.
Zhang Jiming, Vicepreședinte al Institutului Poporului Chinez pentru Afaceri Externe (CPIFA), a subliniat diferențele dintre modelele de dezvoltare occidentale și cele promovate de China, cele din urmă privind dezvoltarea pașnică prin cooperare, B&R fiind un proiect care pleacă din China propunând lumii construcția unui drum de pace din interior, spre exterior.
În mesajul său, Wang Wen, Decan executiv al Institutului Chaoyang pentru Studii Financiare din cadrul Universității Remin din China (RDCY), a subliniat că, în secolul 21, nu există un vârf de dezvoltare pentru China, atât timp cât autoritățile susțin o permanentă abordare a provocărilor și obstacolelor, pentru a asigura creșterea economică. „Vom continua să ne dezvoltăm, pentru că nu știm când este timpul potrivit pentru ca economia Chinei să devină cea mai mare a lumii, cum nu avem o dată stabilită pentru acest moment”.
Li Dingxing, cercetător în cadrul Centrului Chinei pentru Studii Mondiale Contemporane (CCCWS), Departamentul Internațional al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez (IDCPC), a afirmat că modernizarea Chinei și integrarea în cadrul economiei mondiale vizează două aspecte esențiale. Primul este aceea că B&R este un parteneriat care include mobilitatea și dialogul, fiind o inițiativă care cuprinde o uriașă piață și o uriașă economie. Al doilea aspect vizează investițiile în domeniul științei.
„În ultimii ani, sancțiunile impuse Chinei, inclusiv în privința cipurilor și înaltelor tehnologii, la care se adaugă eforturile de decuplare economică pe zona înaltelor tehnologii, sunt doar fundalul uriașelor presiuni cu care se confruntă economia chineză. Noi ne propunem ținte înalte, dar nu acumulând și construind castele de nisip. Cred că este important să se înțeleagă ce ne propunem să facem, să ajungem de la 1 la 10, de la 10 la 100, incluzând aici invenții de la zero la unu. Iată de ce, vedem tot mai mult dezvoltarea viitorului în cadrul atragerii de tot mai mulți parteneri, pentru a lucra și coopera împreună. Aceasta este una dintre marile diferențe dintre gândirea economică a Chinei și cea a SUA”, a susținut Li Dingxing.
Vijay Parashad (India), Director al Transcontinental – Institut de Cercetări Sociale, Senior Fellow al RDCY, a afirmat că există o anxietate, în special în Statele Unite ale Americii, cu privire la modalitățile în care să fie blocată China, cu privire la modalitățile prin care China să fie readusă la nivelul din secolul 19, să fie încetinită. „Această anxietate este vizibilă în numeroasele acțiuni prin care se încearcă reducerea vitezei de creștere a economiei chineze. Dar, dacă privim cu atenție proiectele și propunerile Chinei, observăm că acestea nu caută să își pună amprenta asupra partenerilor, să impună, așa cum procedează SUA, ci vin să propună o cooperare cu câștig reciproc în parteneriatele bilaterale și multilaterale. Mai mult, China propune ca secolul 21 să fie un secol al umanității”.
Ou Xiaoli, fost Director al Departamentului pentru Dezvoltare Socială – Comitetul Național pentru Dezvoltare și Reformă (CNDR), a declarat că B&R este o provocare globală, dar nu o amenințare, așa cum este prezentată în presa occidentală, care susține că China este o provocare pentru ordinea mondială. „Trebuie să se cunoască faptul că economia Chinei nu amenință pe nimeni, cum nu amenință ordinea internațională. Trebuie să privim adevărul și să spunem că privim mereu realitatea în față, că abordăm provocările cu seriozitate, permanent. Ne confruntăm cu dificultăți în procesul de dezvoltare, dar asta nu înseamnă că ne vom opri din eforturile de a merge înainte”.
Acesta a comparat china cu o pasăre care se așează pe ramura unui copac, fără să fie îngrijorată dacă ramura se va rupe. „Asta pentru că pasărea nu se încrede în ramură, ci în propriile aripi. Cu alte cuvinte, trebuie să învățăm bine lecțiile trecutului și la fel de important este ca fiecare să își fac datoria cu responsabilitate, inclusiv în relația cu ceilalți”.
John Ross (Marea Britanie), fost Director al Școlii de Politicii Economice și de Afaceri din Londra, Senior Fellow al RDCY, a subliniat că pentru a înțelege modul și nivelul de dezvoltare a Chinei trebuie să fie înțeles că China este diferită, că economia chineză este diferită, că se dezvoltă rapid, că nivelul politicilor economice sunt strălucitoare, iar îmbunătățirea condițiilor de mediu este evident mai bună. „China este diferită, iar asta este o problemă pentru Occidentul care spune: încetinește, fii cum sunt ceilalți! Pentru toți este evident că modernizarea chineză este un proces de mare succes. Asta fascinează. Este evident că nici Europa, nici SUA, nu sunt fericite să vadă un proiect de succes așa cum este B&R”.
Ross a mai arătat că modernizarea Chinei este o lecție despre viitor, nu despre trecut, așa cum este economia occidentală. De ce? „Pentru că, pentru o perioadă de 500 de ani, Europa a dominat lumea, apoi a venit rândul SUA. 500 de ani este o perioadă scurtă la scara istoriei, dacă privim cei 5.000 de ani de civilizație umană. Dacă privim în urmă cu 5.000 de ani, observăm că umanitatea exista în cea mai mare parte în Asia, în China, în India, în Asia de Vest. Asta înseamnă că lumea se întoarce la rădăcinile propriei istorii. Și este evident că lumea noastră modernă nu înseamnă mare lucru, privind cei 500 de ani de dominație occidentală. Concluzia logică este aceea că trebuie să observăm că dezvoltarea Chinei este cea mai rapidă din lume, iar lumea trebuie să devină tot mai mult la fel cum este China. Nu copiind mecanic ce este în China. Asta ar fi ridicol! Dar trebuie să observăm și să înțelegem de ce China este cea mai mare și de succes economie din lume. În acest context, inițiativa B&R trebuie abordată ca parte a evoluției globale”.
Simpozionului Internațional cu titlul „Viitorul modernizării chineze și inițiativa O centură, un drum”, găzduit de Universitatea Renmin din China și Institutul pentru Afaceri Externe al Poporului Chinez, a fost organizat de Chaoyang pentru Studii Financiare din cadrul Universității Remin din China (RDCY) în co-organizare cu Centrul pentru Cercetare a Guvernanței Globale din cadrul Universității Renmin.
Am scris, zilele trecute, un articol pentru Ziarul financiar. Articolul poate fi citit mai jos.
„Adrian Năstase: Suntem pe cale să irosim această şansă istorică”.
În campania pentru alegerile prezidenţiale din 2004, am susţinut un proiect politic de anvergură care mi se părea esenţial pentru modernizarea accelerată a ţării noastre: „România europeană”. Au trecut 12 ani de atunci şi aproape zece de la momentul aderării României la Uniunea Europeană. Se poate trage o concluzie după trecerea acestui deceniu? Cred că suntem pe cale să irosim şi această şansă istorică. Aşa cum au făcut generaţia de după 1848, cea de după Primul Război Mondial, cea de după al Doilea Război Mondial sau cea de după încheierea Războiului Rece – nereuşind să înscrie societatea românească pe o dinamică de dezvoltare rapidă.
Sigur, s-au întâmplat şi lucruri pozitive. Dar este evident că nu am reuşit să accesăm toate sumele de bani ce ne erau rezervate – astfel încât unele sacrificii pe care le-am făcut au rămas necompensate. Nu am reuşit să pregătim şi să utilizăm, în administraţia de la Bruxelles şi în cea din România, specialiştii care puteau influenţa deciziile în favoarea noastră. Chiar şi banii pe care i-am accesat au fost folosiţi pentru proiecte ce nu au ajutat la dezvoltarea economiei sau la înfiintarea de locuri de muncă. Eventual au creat parcuri sau terenuri de joacă.
În esenţă, nu am reuşit, decât parţial, să trecem de la aderare la integrare. Spre exemplu, am adoptat în 2003 o Constituţie a aderării. Acum ar fi trebuit să avem deja o Constituţie a integrării, cu instituţii modernizate. În structurile de conducere ale UE, avem, în continuare o conduită pasivă, ce urmează poziţia majorităţii. Nu ştim să spunem, în anumite cazuri, NU, pentru a putea negocia după aceea.
Negocierile au fost foarte dure. Baroneasa Nicholson ne-a complicat, în câteva rânduri, viaţa. Şi, desigur, miniştrii ţărilor membre, cu care negociam, în parte, închiderea capitolelor. Suntem însă prea aproape pentru a da detalii. Poate într-o carte de memorii …
Oricum, să sperăm că următorul deceniu va fi mai bun.
Adrian Năstase a fost premierul în mandatul căruia s-au încheiat negocierile de aderare la UE
