Istoria Partidului Social Democrat este, indiscutabil, legată de liderii săi şi de reinstituirea statului de drept în România. Alături de Ion Iliescu, cel care a marcat politica românească postrevoluţionară, s-a aflat de la început şi Adrian Năstase. Anii ’90 au fost ani de evoluţii şi schimbări, în care FSN-ul, născut în fervoarea Revoluţiei, a ajuns, după transformări profunde parcurse în mai multe etape (FDSN, PDSR), la statutul de veritabil partid social democrat.
Primii ani ai noului mileniu au însemnat, pentru Adrian Năstase, o provocare şi o imensă responsabilitate, în calitatea de preşedinte al celui mai mare partid din România. Sub mandatul său, început în 2001, PDSR a fuzionat cu PSDR, condus de prof. Alexandru Athanasiu, realizându-se astfel unificarea social-democraţiei româneşti sub sigla PSD. La scurt timp, partidul a dobândit legitimarea internaţională, fiind primit în Internaţionala Socialistă. Preşedintele PSD a dat coerenţă dimensiunii doctrinare a partidului şi a introdus un nou stil de management, bazat pe munca şi comunicarea în echipă. Au fost promovaţi tineri şi s-au început primele acţiuni de reformă în partid.
Adrian Năstase a demarat modernizarea PSD potrivit unor standarde clare de performanţă politică, a introducerii sistemului alegerilor preliminare pentru desemnarea candidaţilor partidului la alegerile parlamentare, prin promovarea tinerilor şi femeilor, prin deschiderea partidului către dezbateri interne şi externe pe marile probleme de interes public.
Au fost ani dificili, cu succese, dar şi cu obstacole, dar direcţia generală pe care Adrian Năstase a imprimat-o PSD în perioada 2000-2004 a fost pozitivă. Dovadă stă chiar faptul că, în premieră pentru un partid post-decembrist aflat la guvernare, PSD a reuşit să obţină la alegerile generale din 2004 mai multe voturi decât în 2000.
În 2005, la congresul PSD, Adrian Năstase a decis să nu mai candideze pentru postul de preşedinte al partidului şi, ulterior, a fost ales preşedinte executiv al PSD. A devenit parte a noii echipe de conducere, din care mai făceau parte Mircea Geoană (preşedinte) şi Miron Mitrea (secretar general). Această echipă avea ca scop atât promovarea discursului de opoziţie, cât şi continuarea acţiunilor de reformă şi de modernizare a partidului.
Pe baza acestui vot, Adrian Năstase a constituit “cabinetul din umbră” al PSD, luând ca bază de plecare modelul britanic al “shadow-cabinet”-ului. Cu o structură de 15 departamente corespunzătoare principalelor portofolii din structura Executivului oficial şi conduse de oameni recunoscuţi pentru valoarea lor profesională, Guvernul din umbră a fost gândită ca o structură politică de monitorizare a activităţii Cabinetului oficial şi de reacţie rapidă pe toate canalele legale pentru apărarea intereselor cetăţenilor şi ale României.
Pe parcursul anului 2005, Adrian Năstase a fost în fruntea activităţii de opoziţie a PSD, opunându-se iniţiativelor nedemocratice ale partidelor de la putere. S-a blocat, printr-un efort de echipă, schimbarea preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, precum şi schimbarea preşedinţilor de consilii judeţene.
În prima parte a anului 2006, Adrian Năstase s-a autosuspendat din funcţia de preşedinte executiv al PSD şi, ulterior, a demisionat din această funcţie. Motivaţia principală a fost aceea de a feri partidul de campania politică îndreptată împotriva sa. Prin această demisie, Adrian Năstase a încercat să arate că preferă să ajute partidul într-un moment greu, chiar dacă aceasta presupunea costuri de imagine personale.
La scrutinul din 28 noiembrie 2004, candidatul PSD la preşedinţia României, Adrian Năstase, a obţinut un număr de 4.278864 voturi (40.94%) în timp ce principalul contracandidat, Traian Băsescu, susţinut de Alianţa D.A. a fost votat de 3.545.236 de alegători (33.92%). La cel de-al doilea scrutin, din 12 decembrie 2004, lucrurile s-au inversat. Traian Băsescu a obţinut 5.126.794 de voturi (51.23%) iar Adrian Năstase a fost votat de 4.881.520 de cetăţeni români cu drept de vot. Ulterior, deşi a obţinut cele mai multe voturi, 37.13%, Uniunea PSD+PUR a pierdut Guvernarea în favorea Alianţei D.A. (31,77%). În acest fel, un program de guvernare coerent, care aducea o relaxare fiscală reală în condiţiile continuării şi chiar a dezvoltării sistemului de protecţie socială, deşi a primit majoritatea voturilor românilor, nu a mai putut fi pus în practică. Acest program, axat pe valori sociale europene, ar fi însemnat continuarea celei mai eficiente guvernări de după 1989.
In anul 2008, Adrian Nastase a revenit la conducerea Consiliului National al PSD, reluand activitatea in cadrul Departamentelor de specialitate ale PSD, in numar de 38 si care au partcipat activ la formularea strategiilor politice ale PSD si a programelor de guvernare ale PSD si USL pana in 2012.
In anul 2010, sub conducerea lui Adrian Nastase, Departamentele PSD au elaborat programul alternativ de guvernare al PSD.