“Jurnalul” lui Grigore Gafencu reprezinta cea mai interesanta lectura despre perioada premergatoare intrarii Romaniei in razboi impotriva Uniunii Sovietice. Gafencu (1892-1957) a fost un mare diplomat, ocupand si functia de ministru de externe intre 1938 si vara lui 1940. Ulterior, a mers, ca reprezentant al Romaniei, la ambasada noastra, la Moscova, unde a ramas pana la inceperea razboiului (22 iunie 1941). Pleaca apoi in Elvetia, unde se stabileste si unde finalizeaza doua lucrari fundamentale despre Al doilea razboi mondial.
In perioada in care am fost ministru de externe, s-au implinit 100 de ani de la nasterea lui si, de atunci, sala principala a ministerului a capatat numele sau.
“Jurnalul” (partea publicata pana acum) acopera perioada 1940-1943 (volumul I) si 1943-1944 (volumul II).
El a fost tiparit sub egida Institutului National pentru Memoria Exilului Romanesc, institut pe care l-am creat in ianuarie 2004, pentru a valorifica diverse documente apartinand unor personalitati romanesti din exil, documente care erau aruncate, distruse, adeseori pentru ca urmasii nu mai erau interesati de ele (sau nu existau). Aceste documente puteau clarifica anumite aspecte/episoade controversate ale perioadei inter-belice sau din timpul Razboiului rece.
In mod evident, dupa 2004, in mandatul lui Basescu, Institutul a fost “imbratisat” de un alt institut, ce se ocupa cu “crimele comunismului”, devenind o struto-camila – Institutul de investigare a crimelor comunismului si memoria exilului romanesc. Inca imi este neclara legatura dintre ele.
In postarea viitoare cateva dintre comentariile lui Gafencu despre discutiile sale cu sovieticii din perioada 1940-1941.