Intrarea suporterilor pro-Trump in cladirea Senatului a fost spectaculoasa dar ea va genera numeroase efecte politice in SUA si numeroase comentarii in afara.

In Romania, fara indoiala, multi se vor fi gandit la patrunderea minerilor in cladirea de pe Dealul Patriarhiei dar si la intelepciunea lui Ion Ratiu care a stiut sa le tina piept.

Mai cred ca acum Roberta Anastase, din nou parlamentar, va cere din nou daramarea zidului din jurul Palatului Parlamentului, pe modelul din tarile cu democratie consolidata.

Dincolo de gravitatea evenimentelor de pe Capitoliu, consecintele politice in SUA si in lume vor fi dramatice. „Cele doua Americi” vor continua sa se infrunte, generand un posibil vid de putere in echilibrul mondial.

Nu vreau sa comentez eu foarte mult. Astept comentariile ambasadorului Adrian Zuckerman despre functionarea statului de drept in America.

„Adrian Năstase (70 de ani) este primul invitat din 2021 la “40 de întrebări cu Denise Rifai”, emisiune difuzată marți, de la ora 22:30, la Kanal D! Daca albinele ar dispare. Fost premier al României, fost președinte al Partidului Social Democrat, Adrian Năstase a trecut și printr-un episod extrem de dramatic, în 2012, cel al tentativei de sinucidere, dar și prin experiența detenției…”

Alături de colegii mei dinFundația Europeană Titulescu am aflat, cu profund regret, trecerea în neființă a doamnei ambasador dr. Paraschiva Bădescu, membră a Consiliului FET.

Absolventă a Facultăţii de Filologie, d-na Bădescu a intrat în MAE în 1961, instituţie căreia i-a rămas fidelă timp de aproape 50 de ani. Numele său  a fost  asociat indiscutabil de participarea la activităţile OSCE. În 1992, in perioada in care conduceam Ministerul Afacerilor externe, doamna Bădescu a fost numită adjunctă a şefului Departamentului CSCE (Conferinţa pentru Securitate şi Cooperare în Europa) şi alte instituţii euro-atlantice din cadrul MAE, iar în 1993 şi-a început activitatea în cadrul Misiunii Permanente a României pe lângă organizaţiile internaţionale de la Viena, îndeplinind şi funcţia de însărcinat cu afaceri a.i..

A fost ambasador al OSCE în Turkmenistan (2000 -2004), apoi adjuncta şefului misiunii OSCE în Serbia şi Muntenegru (2005-2006) şi ambasadoare a aceleiaşi organizaţii în Muntenegru (2006-2010). Cunoscătoare a patru limbi: rusă, engleză, franceză şi sârbă, d-na Bădescu a fost prima, şi pentru o lungă perioadă de timp, singura femeie desemnată în calitate de şef de misiune OSCE.

Participantă la procesul CSCE/OSCE de la Helsinki, d-na ambasador declara, într-un interviu acordat Qvorum:

”Securitatea europeană a constituit un obiectiv de importanță strategică majoră pentru România, pentru atingerea căruia un rol esențial i-a revenit diplomației. Procesul CSCE i-a oferit României cadrul de a-și afirma propria viziune privind securitatea europeană, ca un concept care să se bazeze pe angajamente ferme ale statelor participante, însoțite de măsuri care să facă efectivă renunțarea la forță în relațiile dintre ele. Procesul CSCE – anii 1972-1977-  a constituit etapa în care diplomația română și-a adus o contribuție de substanță la redactarea Actului Final (…). Era o perioadă în care URSS își aroga dreptul de a dicta celorlalte țări socialiste atitudinea pe care aceștia urmau s-o adopte, era epoca așa-numitei „doctrine Brejnev” de suveranitate limitată. Adoptarea Actului Final de la Helsinki, la 1 august 1975, a fost un triumf istoric al cooperării între Est și Vest  într-o epocă a Războiului Rece, devenind un document emblematic în istoria modernă a securității europene.

 De la semnarea Actului Final de la Helsinki în urmă cu peste 40 de ani, procesul CSCE, transformat în Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE),  supusă unor schimbări dramatice, sistemice, a rămas  un forum de  dialog permanent și acțiuni comune, bazate pe un cadru larg de principii și norme. Evoluția OSCE a răspuns, înainte de toate, necesității de a face față noilor riscuri, provocări și nevoi, fără a avea ambiții strategice. Drept urmare, OSCE nu este o alianță  militară sau o uniune economică, ci, mai degrabă, o asociație de state și popoare care împărtășesc aceleași valori și sunt animate de dorința de a edifica un continent democratic și integrat, fără conflicte și războaie, în care popoarele să trăiască în libertate, prosperitate și securitate. Continuând să fie un canal și o  cale de comunicare între marile puteri și state mai mici pe picior de egalitate, organizația trebuie să se concentreze asupra depășirii divergențelor, noilor provocări și combaterii amenințărilor transnaționale cu care se confruntă.”

La 20 decembrie 2012, d-na Bădescu a primit Medalia OSCE în semn de recunoaştere a serviciilor deosebite şi profesionalismului activităţii în slujba acestei organizaţii, în calitate de şef al misiunilor OSCE în Turkmenistan şi Muntenegru.

Doamna ambasador Bădescu a avut o activitate îndelungată în cadrul FET, manifestând întotdeauna profesionalism și competență în cadrul evenimentelor la care a participat. 

Transmit, pe această cale, sincere condoleanțe familiei îndoliate.