Festivalul international George Enescu

In paralel cu scandalul de la Caracal, si intr-un oarecare anonimat, ediția din acest an a Festivalului Internațional George Enescu  are ca temă centrală „Lumea în armonie”.

În festival vor fi interpretate 32 de lucrări de George Enescu. În total, festivalul va cuprinde 84 de concerte și recitaluri numai în sălile de concert din București, cu  peste 2500 de artiști din cele mai diverse colțuri ale lumii si din peste 50 de tări.

Aseară, spre exemplu, la Sala Mare a Palatului,  în seria Mari Orchestre ale Lumii,  s-a desfăsurat concertul susținut de London Symphony Orchestra, sub bagheta dirijorului Gianandrea Noseda.

Programul a cuprins  „Vox Maris” op. 31 – de George Enescu, ciclul de cântece pentru soprană și orchestră: „The Hidden Place” – de Iain Bell, pasajele „Four Sea Interludes” și ”Passacaglia” din opera „Peter Grimes” – de Benjamin Britten și scena finală din opera „Capriccio” – de Richard Strauss. Soliști au fost celebra soprană germană  Diana Damrau și tenorul Cosmin Ifrim.

Festivalul, un eveniment cultural cu mare anvergură internatională, desfăsurat sub patronajul guvernului român si cu o substantială sustinere financiară din partea sa, ar merita mai multă atentie. Rolul muzelor in evitarea războaielor este bine cunoscut. Poate ii vom vedea impreună, la unul din concerte, in loja oficială, pe Klaus Iohannis si Viorica Dăncilă!

 

Serviciile de mentenanță

Una din „ingineriile” folosite in ultimii ani pentru câstiguri importante o reprezintă căpusarea unor institutii publice prin asa zisele servicii de mentenanță. In loc să se facă investitii care să inlocuiască unele instalatii ce trebuiau casate de multă vreme, se recurge la costisitoare servicii de „mentenantă”.

Un exemplu este reprezentat de linia de transport bagaje de la Aeroportul Otopeni sau de benzile rulante. Acestea trebuiau inlocuite de multi ani. Costul lor ar fi fost de 3-4 milioane de euro. In loc să se facă această investitie, se folosesc echipe numeroase pentru „mentenanta” unor echipamente ce trebuiau scoase din uz de mult timp.

Aceeasi filozofie se intâlneste si la constructia de drumuri, firmele fiind interesate să fie chemate periodic pentru reparatii. Pentru „mentenanță”.

Concluzia nu poate fi trasă decăt de către autorităti…Până acum nu au avut curaj.

Săptămâna semnelor de intrebare

In ultima vreme, in perspectiva alegerilor prezidentiale, scena politică s-a fărâmitat. Si pe zona de dreapta dar, mai ales, pe zona de stânga. Sunt posibile viitoare coagulări? Eu sper că da.

Sesiunea parlamentară, care se deschide astăzi, va muta, in mod substantial, atentia mass media – si deci ale opiniei publice – de la temele obsesive ale vacantei la subiecte politice. Inclusiv la cele externe, in măsura in care Brexitul poate genera efecte negative pentru românii plecati in Marea Britanie.

Parlamentul, cu geometria sa variabilă, va da răspunsuri privind stabilitatea guvernamentală dar si in legătură cu derapajele institutionale care au permis abuzuri si crime de genul Caracal.

Pentru PSD, sabia motiunii de cenzură a devenit periculoasă. Solutia, in opinia mea -părăsirea  politicii ezitărilor, a nehotărârii. Sunt necesare decizii chirurgicale, adoptarea unor politici clare,  numirea unor oameni competenti in posturi importante, la partid si la guvern. In felul acesta, PSD poate redeveni un „magnet” care să atragă  „fragmente” dizidente, grupuri care si-au anuntat candidati „independenti”, etc.

Amintirea lui Vasile Parizescu

A murit, la varsta de 94 de ani, Vasile Parizescu, un mare erudit si  un mare  artist. Cu formatie de militar, Vasile Parizescu a indragit, de tanar, pictura iar ulterior a fondat si a condus Societatea colectionarilor de arta.

A publicat numeroase cărți de ştiință  dar şi de artă. În 2008, i-a apărut cartea,  „Viața ca o pasiune” cu întâmplări adevărate din viața colecționarilor de artă, iar între 2012 şi 2018 i-au apărut 7 volume din seria de memorii-roman „Aşa a fost. Aşa am făcut. Înjurați-mă”.  Urmau sa fie, in total, zece volume.

Ne-am intalnit de multe ori, cu diferite ocazii. Vorbeam des la telefon. Desi se deplasa mai greu, a facut gestul de prietenie de a veni si de a vorbi, anul trecut, la lansarea cartii mele, „Sub zodia momentului”.

Ramane in urma amintirea unui om si a unui artist minunat. Si, lucru mai rar in zilele noastre, a unui mare patriot.

 

 

 

„(pictura) fost o viață întreagă o mare pasiune, o mare dragoste și este încă, și marile iubiri nu se clamează, nu se împărtășesc întregii lumi; ele se șoptesc în spațiul spiritual atunci când sunt singur, eu și natura.”