Vor fi eliminate si subventiile pentru partide?

Ce a fost mai usor s-a făcut! S-au eliminat pensiile fostilor parlamentari. Toate partidele (cu exceptia UDMR) au aruncat „lest” peste bord si au dat satisfactie opiniei publice, intrecandu-se cine să bifeze aceasta initiativa mai intai. Miza nici nu era importantă – 780 de „dinozauri”, fosti parlamentari, al căror vot oricum nu mai contează. S-a facut o economie de 10 milioane euro, anual, care va putea fi folosită pentru a rezolva problemele din sănătate si infrastructură.

De fapt, s-a luat in grabă, cu entuziasm revolutionar, o decizie care vizează doar 1% din pensiile speciale. Pentru celelalte se vor face comisii. Va fi complicat. De exemplu, primarii – care sunt vizati si ei – vor mai fi necesari si la alegerile viitoare. La fel, magistratii, cei de la Interne, cei din serviciile de informatii, inclusiv cei de la STS sau SPP. Poate că va fi vizată si indemnizatia de viitor fost presedinte a lui Iohannis – stabilită fără contributivitate, printr-o lege adoptata in 2001, la initiativa guvernului pe care l-am condus.

Cele mai amuzante comentarii mi s-au părut cele ale presedinlelui Plus, europarlamentarul Dacian Ciolos, furibund la adresa pensiilor parlamentarilor romani, care, la Digi 24, spunea că nu stia că EUROPARLAMENTARII, deci si el, au/vor avea pensii speciale de mii de euro!

Sunt in cauză deci nu voi comenta foarte mult. Sunt/erau argumente si contrargumente pentru aceste pensii (indemnizatii). Dar a spus Augustin Zagrean, cu sfătosenia sa obisnuită, de la inăltimea veniturilor/pensiilor sale de 6500 de euro (magistrat, parlamentar, profesor) ca tara e săraca si ca are nevoie de bani. Ceea ce este adevărat.

In mod evident, in conditiile de pauperizare tot mai accentuata, determinată si de pandemie, „apetitul de sange” al populatiei nu va putea fi săturat doar cu cel 10 milioane de euro ai fostilor parlamentari. Ceea ce au initiat reprezentantii AUR este un exemplu foarte clar. Ei au solicitat eliminarea subventiilor pentru partidele parlamentare, care, insumate, reprezintă la nivelul unui an aproximativ 50 de milioane de euro. Argumentul fiind acela că partidele parlamentare pot functiona prin intermediul sediilor si sumelor alocate parlamentarilor lor. Vom vedea.

De aceea, asa cum arăta Andrei Bădin, „cacialmaua pensiilor speciale” s-ar putea sa nu ajute pe termen lung.

In opinia mea, tinand seama de polarizarea tot mai accentuata a populatiei din Romania, solutia ar fi trebuit să fie introducerea impozitării progresive a veniturilor pentru a elimina inclusiv excesele din zona salariilor si pensiilor/indemnizatiilor.

„Dialog neconventional”, la FET, intre Adrian Nastase si H.D. Hartmann

În cadrul seriei de Dialoguri neconvenționale, Fundația Europeană Titulescu vă invită să participați la dezbaterea online cu tema ”Forumul de la Davos – agenda unei resetări globale?”. Ca de obicei, invitatul d-lui prof.univ.dr. Adrian NĂSTASE, președintele FET, este dl. H.D. HARTMANN, analist Defense Romania.

Evenimentul va avea loc miercuri, 17 februarie 2021, începând cu ora 16:30 și va putea fi urmărit live pe site-ul Fundației (titulescu.eu) și pe canalul de YouTube al acesteia (https://www.youtube.com/channel/UCz2YEh_3FBsdVkLB9dyD3NQ/featured). Cei interesați pot adresa comentarii sau întrebări pe pagina de Facebook a FET sau pe cea de pe YouTube, dedicată evenimentului.

Cine e „de vină” pentru crearea postului de city manager?

Răspunsul e la indemană: Guvernul PSD. Chiar asa este. Postul de „administrator public” (city manager) a fost creat prin Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, adoptată deci in urmă cu 20 de ani, la propunerea guvernului pe care l-am condus.

Ideea era de a introduce un management profesionist in conducerea oraselor – un sistem folosit de peste 100 de ani si in SUA si in Europa occidentală. Practic, la nivelul oraselor, municipiilor si judetelor, primarul, respectiv presedintele consiliului judetean poate propune consiliului local sau consiliului judetean infiintarea functiei de conducere de administrator public. Nu intru in amanunte in legatură cu numirea sau cu atributiile sale. Această functie a fost confirmată prin Codul administrativ din 2019, extinzandu-se acest post, ca posibilitate, si la nivelul comunelor.

Crearea acestei functii era expresia unei anumite filozofii in ceea ce priveste administratia publică – separarea POLITICULUI DE EXECUTIV. Am considerat, de asemenea, că este nevoie de profesionalizare in administatia publică dar si de continuitate, dincolo de ciclurile electorale. De aceea, am gandit, intr-un anume fel, profilul functionarului public, am infiintat Institutul National de Administratie (INA), pe modelul celebrei scoli ENA din Franta si am construit functia prefectului non-politic, pe modelul francez.

Observ că actuala putere politizează insă la extrem aceste functii. Efectele le vom vedea, probabil, in viitor.