Interviul meu pentru Q Magazine

Link interviu Q Magazine: https://www.qmagazine.ro/despre-europa-cu-lucidiate-si-fara-aure-interviu-exclusiv-cu-adrian-nastase/

 

Adrian Năstase: Ne îndreptăm spre o lume în care jocul presupune doar trei actori

Răzvan Tudor.  

Vreme de şase luni, România este în vârful Europei, gata să conducă frâiele Uniunii, să pună pe masa discuţiilor cele mai fierbinţi subiecte ale momentului. Brexitul, politica imigraţionistă, lupta împotriva terorismului şi alegerile europarlamentare vor face agenda primii jumătăţi a lui 2019. Dincolo de indusa aura de lider a României, care este puterea reală de decizie şi cum va reuşi țara noastră să impună propriile proiecte? Despre preluarea președinției rotative a Consiliului UE, Q Magazine a primit răspunsuri, în exclusivitate, de la fostul premier al României, Adrian Năstase.

De nici o săptămână, România deţine în mod oficial președinția Consiliului, în cadrul unei ceremonii la Ateneul Român. Au stat sub aceeași cupolă oficialii europeni, dar și demnitarii români.

„Aparenţele au fost salvate, pentru că participarea preşedintelui României şi a premierului au dat sentimentul că este posibil un dialog cel puţin pe aceste teme legate de preşedinţia Consiliului UE. Din acest punct de vedere, am depăşit un risc care ar fi putut să ne coste foarte mult. După părerea mea, discursurile rostite au fost echilibrate, a existat şi o dimensiune mai emoţională, mai sentimentală. A fost un program artistic inspirat, un concert care a adus împreună „Rapsodia” lui George Enescu şi „Oda Bucuriei” a lui Beethoven, simbolul naţional şi cel european.

Nu cred că va dura foarte mult această aparenţă. Dedesubt, există contradicţii majore şi vom vedea dacă există o anumită înţelepciune pentru a le depăşi.

Este clar că noi vom avea un rol relativ formal, în care va fi important să nu stricăm, să nu creăm mai multe probleme decât există. Marile capitale europene sunt cele care vor îndruma proiectele pe mai departe, dar vom fi şi noi la masa deciziilor.

Va fi foarte important să avem idei clare în legătură cu cele câteva teme de actualitate, de la bugetul european, Brexit ori migraţie. Noi întotdeauna am încercat să participăm la joc prin reguli de procedură. Şi preluarea preşedinţiei rotative ţine de acest joc democratic care poate să genereze efecte de conţinut sau nu.”, susține Adrian Năstase.

CE ZICE SAU CE FACE POPA…

România are șansa de a face agenda Europei. Subiectele sunt multiple, iar spațiul în care se discută depășește granițele Uniunii. SUA, China și Rusia se luptă pentru supremație, iar Europa pare pusă la marginea acestui joc.

„Îmi aduc aminte de propunerile României, în urmă cu mulţi ani, în cadrul Conferinţei pentru Securitate şi Cooperare în Europa. Una dintre ele a fost preşedinţia rotativă, un principiu democratic al organizaţiilor internaţionale, procedură care s-a şi impus ulterior, precum şi regula consensului.

Cel mai important, atunci când ai dreptul să iei cuvântul este să lansezi idei, proiecte, astfel încât ceilalţi să vină să discute pe propunerile tale, pentru că altfel eşti în apărare tot timpul.

Putem să fim mai agresivi în ceea ce priveşte statutul Mării Neagre, în ceea ce priveşte relaţiile cu spaţiile exterioare Europei, de la Statele Unite care au scăzut nivelul de reprezentare al Ambasadei Uniunii Europene la Washington, relaţiile cu China, cu Rusia, poziţiile în Orientul Mijlociu. Vom avea oare curajul necesar pentru a trata aceste chestiuni?

SUA prin vocea președintelui Trump au reafirmat un anumit principiu al protecționismului, ideea de a aduce acasă fabricile care sunt locate în exterior, dar, de pildă Boeingul a deschis o fabrică pentru avioane 737 în China, în mijlocul acestui război comercial. Până la urmă, noi trebuie să ne aducem aminte de un proverb românesc important: „Să faci ce zice popa, nu ce face popa”. Este un mod de a nu urma fentele pe care le fac cu mingea europeană unele ţări membre.”, a declarat în exclusivitate pentru Q Magazine Adrian Năstase.

La București, săptămâna trecută, președintele Consiliului UE, Donald Tusk, a primit aplauze la scenă deschisă. A avut un discurs rostit în limba română, în care a făcut referire la cultura și valorile României. „Aş vrea să fac un apel la români să apere. Vreau să apere în România fundamentele civilizaţiei noastre politice, libertatea, integritatea, respectarea adevărului în viaţa publică, statul de drept şi Constituţia, să le apere cu aceeaşi hotărâre cu care Helmuth Duckadam a apărat acele patru penalty-uri la Sevilla în finala Cupei Campionilor.”, a susținut Tusk pe scena Ateneului Român.

„Preşedintele Donald Tusk care are o poziţie relativ formală, în calitate de preşedinte al Consiliului European, a învăţat un lucru care este esenţial. Este ceea ce se numeşte captatio benevolentiae. Altfel spus, să obţii o captare a publicului, simpatia celor cărora te adresezi. Ori cel mai bun lucru pe care îl poţi face este să intri în cultura, în valorile, în elementele de bază ale audienţei şi, eventual, să rosteşti întregul discurs în limba lor. Este ceea ce preşedintele Tusk a făcut şi va mai face. Este o chestiune care nu face decât să-i atragă simpatie, dar el nu are niciun fel sarcina de a decide lucrurile delicate.

Discursul a fost unul extrem de reuşit şi îl felicit pe cel care i l-a scris, deşi înţeleg că multe dintre elemente au fost adăugate chiar de către domnul Tusk. Probabil că a dorit să marcheze  faptul că un preşedinte polonez înţelege mai bine elementele ţărilor din Europa de Răsărit, iar Polonia adesea s-a prezentat ca un lider al noii Europe. În fond, n-a zis mare lucru, ci să ne ţinem de vecini şi să respectăm principiile şi valorile europene, solidaritatea, adevărul, statul de drept. Asta în timp ce ceilalţi îşi văd de interesele lor economice, iar noi privim la valorile europene., susține Adrian Năstase.

SUA, CHINA ŞI RUSIA. UE, LA MARGINE

Donald Tusk a mai vorbit și despre prima mașină a familiei sale, o Dacia 1300 deținută de socrul său. Este și un soi de metaforă pentru a ne găndi la vitezele cu care merg Europa și chiar România.

„Viteza României? Cred că noi în momentul de față patinăm, nu știm în ce direcție să mergem. De altfel, nici Europa nu știe prea bine. Sunt proiecte pentru mai multe direcții. Problema nu este legată doar de România, problema este legată de proiectul european în ansamblu, care în momentul de față este atacat din diferite direcții.

Brexitul, organizat sau mai dezordonat, va crea probleme serioase. Remarcăm o anumită dezangajare a SUA care ar dori spargerea acestei organizări europene și care va crea disponibilități pentru alte țări să devină mai active în spațiul european și mă refer la Rusia.

În a doua parte a secolului al XIX-lea, Victor Hugo vorbea despre cum vede lumea în viitor: două mari complexe de țări, pe cele două maluri ale Atlanticului, Statele Unite într-o parte și în cealaltă, Statele Unite ale Europei. În viziunea lui, cele două își dădeau mâna pentru o civilizație avansată. Dar, acum, proiectul european începe să se destrame, se văd fisurile pe imaginea Europei.

Discutam în urmă cu 20 de ani despre Europa unită, întreagă și liberă. Lucrurile încep să se complice. În primul rând, proiectele de extindere a UE bat pasul pe loc. Bruxeles-ul nu a reușit să digere toate valurile de extindere și de aici mari probleme, mai ales în zona occidentală. Relațiile cu statele adiacente, cu cei care ar fi putut să devină membri, mă refer la Turcia în mod special, lucrurile sunt foarte complicate. Uniunea Europeană ar vrea să ia din coșul cu probleme legate de Turcia numai fructele care sunt favorabile și sănătoase.

Ne îndreptăm spre o lume în care jocul va presupune doar trei actori: SUA, China şi Rusia. Dacă ne gândim la orizontul anilor 2040-2050, probabil China va avea rolul dominant, iar SUA vor trebui să găsească o relaţie mai strânsă cu Rusia pentru a izola o aumite dezvoltare a Chinei spre alte spaţii, inclusiv cele europene.

Deocamdată ne jucăm în acest bazin limitat al UE, iar Uniunea, din păcate, nu mai are forţa necesară pentru a deveni un actor global. Este o zonă cu interese economice, o uniune vamală şi va devine un poligon de încercare pentru marile puteri în următoarele decenii. UE a devenit o maşinărie atât de grea, încât motorul ei nu poate să mai avanseze cu o viteză convenabilă şi de aici decurg o serie de nemulţumiri din partea statelor membre., este de părere fostul premier Adrian Năstase.

ANUL ALEGERILOR

2019 se anunță un an cu multe încercări pentru România. Pe lângă președinția Consiliului Uniunii Europene, lupta politică e în toi. Se discută aprig despre justiție și economie, iar cele două mari teme s-au transformat de mult în subiecte de campanie pentru alegerile prezidențiale.

„România nu arată foarte bine pentru că nu există o strategie post aderare. Noi am fost eficienţi până la aderare. Am avut un proiect care a fost susţinut de toate partidele politice şi, până în 2007, am avut acest proiect care a menţinut o anumită coeziune politică internă. După 2007, am intrat într-o altă logică, a bătăliilor interne, iar regimul Băsescu a reuşit să distrugă o parte din această disponibilitate de a privi spre viitor.

Iată că acum suntem extrem de divizaţi, cu formule de rezistenţă civică care nu se aglutinează, în care nemulţumirile şi frustrările individuale nu pot să ducă la clarificarea direcţiei în care vom merge. De aceea, vom rămâne în formula de patinoar, în care ne mişcăm pe o gheaţă cu teren limitat.

Ne uităm în jur, Marea Neagră nu mai e cel mai bun vecin al nostru, Rusia intervine în mod evident în spaţiul european. Faptul că vom avea câteva Corvete sau câteva avioane este de bun augur, dar mult mai important este să ştim să ne batem în avanposturi la Bruxelles, la Washington, la Paris şi în alte zone., declară în exclusivitate pentru Q Magazine Adrian Năstase.

Pentru alegerile prezidențiale, avem primii doi candidați bătuți în cuie: Klaus Iohannis şi Dacian Cioloş. Din partea alianţei PSD-ALDE, numele candidatului este deocamdată necunoscut. Liviu Dragnea, Călin Popescu Tăriceanu sau un nume surpriză?

„În urmă cu un an spuneam că Congresul PSD ar fi trebuit să gândească o strategie pentru alegerile prezidenţiale. S-a pierdut momentul pentru a demara o evaluare în legătură cu profilul unui candidat, cu analiza alegătorilor. În mod evident, s-a schimbat profilul alegătorilor, tinerii privesc altfel viaţa publică şi cea politică. Care sunt mesajele pentru ei? Care sunt liderii politici din zona partidului care să se adreseze acestui segment de electorat?

Alianța PSD-ALDE va lua o decizie pe grabă la un moment dat și riscurile vor fi pe măsură. Vom vedea care este trendul la alegerile europarlamentare. PSD-ul, dar și ALDE vor concura cu listele unor partide a căror conducere va încerca să plece în exil la Bruxelles și liderii acestor formațiuni parcă vor toți să emigreze.

În țările occidentale, listele sunt formate de obicei din oameni politici care și-au terminat cariera internă sau din tineri care vor să se perfecționeze. Dar, cei mai importanți lideri politici nu pleacă la Bruxelles. Lucrurile se întâmplă aiurea și se vede o deprofesionalizare generală, se vede în administrație o scădere a competențelor și de aici apar blocaje în activitatea internă.

O campanie interesantă ar putea fi lansată în jurul ideii de a-i aduce înapoi pe cei care au plecat în străinătate. Ar fi importantă câștigarea încrederii în interior, în viața politică, în redarea speranței pentru foarte mulți. În aceste condiții, de ce să aducem în țară migranți din Siria, când am putea aduce o parte din cei 4 milioane de români care au plecat în exterior? De ce să aducem vietnamezi la muncă, când putem să regăsim forța necesară, resursele pentru a lansa proiecte de investiții importante și la nivelul statului și la nivel privat?

Foarte mulți vorbesc zilele acestea despre poeziile lui Eminescu. Eu recitesc adesea articolele lui de publicistică și mi-a rămas în minte unul din textele lui: Patriotismul, cu toate acestea, nu este iubirea tărânii, ci iubirea trecutului. Fără cultul trecutului nu există iubire de ţară., conchide pentru Q Magazine Adrian Năstase.

„Viitorul României” – programul national de conferinte al MLNR

Ieri, s-a deschis la Bucuresti Programul national de conferinte initiat de Marea Lojă natională din România, intitulat „Viitorul României”. Deschiderea acestui ciclu de conferinte a avut loc in ziua in care sărbătorim Ziua culturii nationale dar si ziua de nastere a lui Mihai Eminescu. Tot ieri, la Strasbourg, Prim-ministrul României a anuntat obiectivele Presedintiei rotative – bazată pe patru piloni importanti (coeziune, sigurantă, actiune globală, valori comune). Seara, la Londra, votul asupra „Brexit-ului” premierului britanic a marcat o noua sincopă in proiectul european.

In acest context, am fost invitat să tin o prelegere in deschiderea acestui ciclu de conferinte ale MLNR deschise publicului, pe tema aderării la Uniunea Europeană. In panelul de aseară au mai fost prezenti Radu Bălănescu, Marele Maestru al MLNR, Ramona Mănescu, euro-parlamentar, Iulian Fota, fost consilier prezidential si Mirel Palada, sociolog. Au participat aproximativ 900 de persoane.

4 - 15.01.2019 - Dezbatere Viitorul României 2.JPG

1 - 15.01.2019 - Dezbatere Viitorul României.JPG

 

Eminescu

15 ianuarie reprezintă, in fiecare an, ocazia de a ni-l reaminti pe Mihai Eminescu si de a iesi din dezbaterile politice cotidiene. Frumusetea versurilor lui ne-a insotit la scoală si in adolescentă. Mai târziu, am inceput să-i citim si publicistica. Recunosc, este si cazul meu. Aproape că imi imaginez cum ar fi scris despre chestiunea migrantilor.

Adaug un fragment dintr-un articol intitulat „Reactiunea” ( in „Culegere de articole d’ale lui M. Eminescu – articole apărute in Timpul in anii 1880 si 1881”, Bucuresti, 1891, p.70):

IMG_8384.jpg

Din fericire, acum lucrurile s-au schimbat…

PS Adaug un portret al lui Eminescu, semnat de Camil Ressu, dintr-un volum al lui Aron Cotrus („Eminescu. Poem”, 1939).