In amintirea jurnalistului Ion Marin

Ieri, a avut loc a XV-a ediție a Galei Laureaților Fundației „România 2000”.
Fundaţia „România 2000” şi ziarul „Ultima oră” au organizat  la Hotel Mari Vila Best Western Plus, o noua  Gala a Laureaților, în cadrul căreia au fost distinse cu Diploma de Excelenţă şi Trofeul „România 2000” personalităţi marcante ale vieţii publice din țara noastră – politice, culturale, din mass-media şi din mediul de afaceri – pentru realizări de excepţie.

In acest an, Gala s-a organizat în memoria unuia dintre cei mai reputați jurnaliști și profesori universitari, ION MARIN, director al ziarului „Ultima oră” și al Fundației „România 2000”, decan al Facultății de Jurnalism din cadrul Universității „Hyperion”. Printre laureații acestei ediții s-au numărat Nicolae Văcăroiu, președintele Curții de Conturi,  acad. Răzvan Theodorescu, Anca Vlad, președinte „Fildas Trading”, ing. Ștefan Manea, președinte „Hofigal S.A.”, prof. univ. dr. Irinel Popescu, Doru Dinu Glăvan, președintele Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, Dumitru Pelican, director AMOFM, Dan Matei Agathon, jurnalistul Florian Bichir.

Am fost onorat să primesc si eu această distinctie. L-am evocat, in cuvântul meu, pe Ion Marin, o personalitate deosebită a presei din România, cu care am avut o relatie deosebită după 1990.

În cadrul evenimentului a avut loc și o dublă lansare de carte: volumul de evocări „Povestea unui jurnalist: Ion Marin”, de Eveline Păuna, și lucrarea „Social Media – o nouă dimensiune a raporturilor dintre securitatea societală și mass-media”. Autoarea, dr. Teodora Marin, soția distinsului jurnalist, a dedicat memoriei acestuia munca de cercetare într-un domeniu care devine din ce în ce mai important pentru universul media al zilelor noastre.

În cei 15 ani, în cadrul Galei laureaților Fundației „România 2000” și ziarului „Ultima oră” au fost premiate personalităţi de excepţie, printre care preşedintele României, Ion Iliescu, acad. Constantin Bălăceanu-Stolnici, guvernatorul BNR Mugur Isărescu, mari scriitori şi artişti, precum Florin Piersic, Ştefan Iordache, Radu Beligan, Fănuş Neagu, Adrian Păunescu, Constantin Piliuţă sau soprana Felicia Filip, academicieni ca Ionel Haiduc, preşedintele Academiei Române, acad. Eugen Simion, un mare număr de ambasadori acreditați la București, precum și sportivi de renume ca Ivan Patzaichin, Elisabeta Lipă, Gabriela Szabo și mulți alții.

 

Câteva note economice pregătite pentru dezbaterea de la Antena 3

  1. default.jpg       Situația economică actuală
  • Echilibrele macroeconomice se află într-o situație bună
    • Creștere economică de 4,8% în anul 2016, în accelerare față de anul 2015 (3,8%);
    • Deficit de cont curent de 2,5% din PIB, în limite rezonabile (peste 4% din PIB este îngrijorător), după ce în anul 2015 a fost de 1,2% din PIB;
    • Deficit bugetar (calculat după metoda națională – cash) de 2,4% din PIB, după ce în anul 2015 a fost de 1,35% din PIB, în condițiile în care veniturile fiscale realizate de România, exprimate ca pondere în PIB, sunt de numai 28%, iar cele înregistrate la nivelul UE sunt de circa 40%;
    • Prețurile de consum au fost relativ constante (rata inflației a fost de -0,5%);
  • Totuși, la nivel microeconomic se constată o serie de tensiuni, în condițiile în care:
    • Majoritatea prețurilor la bunurile de consum pe piața românească se situează la 70-80% față de prețurile practicate în Uniunea Europeană , în timp ce veniturile (salarii, pensii etc.) sunt, față de media UE, la un nivel mult mai redus; venitul net anual al unei familii cu doi copii, în care ambii soți muncesc, este de 000 euro la nivelul UE, în timp ce în România nivelul este de 5 ori mai mic (10.000 euro), în condițiile în care productivitatea muncii este la jumătate din media europeană; acest decalaj față de media UE se înregistrează, în principal, din cauza repartiției valorii nou create în mod defavorabil muncii în raport cu capitalul; în timp ce media cheltuielilor cu salariile s-a menținut, în ultimii 10 ani, în UE, la circa 47% din PIB, în România ponderea acestui indicator a scăzut de la 39,3% în 2008 la 32,2% în 2015, ceea ce demonstrează faptul că, în final, costurile crizei au fost suportate, în cea mai mare parte, de salariați;
    • Discrepanța veniturilor dintre ultimele 20% gospodării (cu cele mai mari venituri) și primele 20% gospodării (cu cele mai mici venituri) a crescut, în România, de la 7 ori în 2008 la 8,2 ori în 2015, în timp ce la nivelul UE aceasta s-a menținut la nivelul de circa 5 ori;
    • La fiecare două firme, una este neprofitabilă, iar pierderile totale erodează jumătate din rezultatul celor performante; un număr de 219 mii firme (36% din cele care au depus bilanțul) au înregistrat pierderi de 8,2 mld. Euro (fenomen persistent, cu un nivel relativ constant în ultimii 8 ani); 75% dintre acestea înregistrează un capital propriu inferior celui stabilit de lege, iar din acestea 98% înregistrează capital negativ, având datoriile mai mari decât activele; alte 84 mii firme (14% din cele care au depus bilanțul) au raportat un rezultat financiar nul;

 

  1. Posibile soluții
  • Pentru a diminua tensiunile microeconomice este necesar să ne apropiem de media UE și în ceea ce privesc veniturile gospodăriilor (atât ca nivel, cât și ca distribuție) și productivitatea muncii; prin programul de guvernare s-a urmărit realizarea acestor obiective, în principal prin:
    • majorarea salariului minim de la 500 lei în 2008 la 700 lei în 2012 (+40%), la 1250 (+78%) în 2016, la 1450 (+15%) în 2017, pentru ca în 2020 să fie stabilit ca obiectiv la 1750 lei (+20%); această măsură poate fi susținută atât prin creșterea procesului investițional în economie (Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții, Fondul Național de Dezvoltare, Bancă de Dezvoltare), reducerea fiscalității pentru antreprenori, de natură a stimula creșterea productivității și revenirea remunerării muncii la nivelul din 2008 (40% din PIB);
    • creșterea salariilor în sectorul bugetar asigură atât atragerea resursei umane cu calificare ridicată care să pună în aplicare programul de guvernare, stabilitatea forței de muncă din sectorul bugetar,descurajarea corupției, cât și sprijinirea celor cu venituri reduse; de asemenea, majorarea pensiilor și asistenței sociale îi sprijină pe cei cu venituri modeste;
  • în scopul asigurării resurselor bugetare pentru acoperirea acestor acțiuni sunt necesare si alte măsuri:
    • instaurarea unei discipline ferme la nivelul firmelor care nu respectă normele financiare și, prin aceasta, afectează buna activitate a agenților economici care se supun disciplinei de piață, a bugetului, băncilor și altor creditori;
    • întărirea substanțială a colectării veniturilor fiscale prin utilizarea eficientă a resurselor umane specializate și orientarea controalelor către agenții economici cu risc fiscal ridicat; în timp ce în economiile dezvoltate, preponderente sunt veniturile fiscale provenite de la marii contribuabili (65% în Germania și 70% în Marea Britanie), în România numai 48% din veniturile fiscale sunt încasate de la acești contribuabili (comparativ cu doar 37% în 2008); ca urmare, în România, contribuabilii mici și mijlocii generează 52% din veniturile fiscale (față de 63% în 2008), cu 2/3 mai mult decât în țările dezvoltate menționate mai sus; această situație reflectă disfuncții structurale majore la nivelul sistemului instituțional de administrare fiscală din România, care, deși a înregistrat unele progrese în eficiența colectării începând cu anul 2007 (cu mențiunea că pentru perioada anterioară nu există date disponibile privind aceste evoluții, prezintă, încă, substanțiale rezerve de îmbunătățire a colectării; datele prezentate arată că selectarea agenților economici verificați din punct de vedere fiscal nu se efectuează după criterii profesionale obiective, ci, în cele mai multe cazuri, pe baza unor rațiuni subiective; aceasta a cauzat și încă determină utilizarea cu eficiență scăzută a resurselor umane specializate în acest domeniu, care în loc să fie orientate către contribuabilii mari, cu risc fiscal ridicat (cauzat de utilizarea transferului prin preț și a unor optimizări fiscale la limita legii), sunt parțial irosite prin practicarea de controale repetate la micii contribuabili, la care riscul fiscal este mult mai scăzut și a căror activitate este, astfel, descurajată.
    • Așa cum este prevăzut în programul de guvernare (pg. 27), se impune a fi început dialogul public pentru prezentarea concepției fiscale privind introducerea impozitului diferențiat pe venitul global al persoanelor fizice, cu acordarea de deduceri pentru:
      • activități de economisire (participare la scheme de pensii private, de sănătate etc.);
      • construirea de locuințe de către cei cu venituri reduse;
      • sprijinirea activităților sociale (învățământ, sănătate, cultură, sport etc.).

Această modalitate de impozitare a veniturilor, concomitent cu declarația de patrimoniu, va permite cunoașterea modului de așezare, după 27 de ani de democrație și economie de piață, a veniturilor și averii în societate; în raport cu aceste informații, autoritățile vor putea așeza mai bine sarcina fiscală pe diferite grupuri sociale și vor putea acorda mai eficient ajutoarele sociale celor aflați în dificultate; față de cotele prevăzute în programul de guvernare de 0% până la venitul mediu și 10% peste acesta, consider că se justifică, din motive economico-sociale, introducerea unei a treia cote, de încă 10 puncte procentuale (20%), cu titlul de taxă de solidaritate, cum se procedează în Cehia și Slovacia, de la un nivel al venitului global, spre exemplu de circa 12000 lei lunar.

Acest impozit a fost introdus în statele dezvoltate (vest europene, SUA), precum și în America Latină, încă din anul 1913 și păstrat și astăzi. În afară de virtuțile economice arătate, acest tip de impozitare are multiple valențe de ordin social (solidaritatea umană), fiind, totodată, și o pârghie eficientă de luptă împotriva evaziunii fiscale și corupției. Consider că acest sistem modern și echilibrat de impozitare ar constitui un instrument esențial pentru menținerea deficitului bugetar sub 3% din PIB, și asigurarea condițiilor realizării măsurilor din programul de guvernare.

Marti, lansare de carte la Fundatia Titulescu

Fundația Europeană Titulescu organizează marți, 14 martie 2017, începând cu ora 16:00 lansarea volumului „La un pas de Styx. Primul și ultimul diplomat român în republica fiică a războiului din Vietnam”

Autor: Ion BUZATU

Cu alocuțiuni din partea:

E.S. Dl. Tran Thanh CONG – Ambasadorul Republicii Socialiste Vietnam în România
Dl. Tudor VALERIU – Ambasador
Ing. Stefan DULU – Directorul Editurii Semne
Dr. Liviu ȚĂRANU
Dr. Ion BUZATU

Moderator: Prof. univ. dr. Adrian NĂSTASE

Evenimentul este organizat cu sprijinul BIOFARM S.A. și va avea loc la Casa Titulescu,

Șos. Kiseleff, nr.47, sector 1, Bucu