Idiotii fac parte din peisajul in care trăim

M-am obisnuit, de-a lungul anilor, cu existenta idiotilor. Si in politică si in presă. Si in viata de fiecare zi. Poti să le explici, poti sa le fluturi si un tramvai, ei vor continua să pună aceeasi placa.
De data aceasta a fost randul seniorului editor de la Ziare.com, Ioana Ene Dogioiu, să reia teza unei asa-zise initiative pe care as fi avut-o de prelungire, in 2003, a mandatului prezidential de la 4 la 5 ani. Am precizat de zeci de ori ca acea initiativa nu mi-a apartinut, am publicat documentul Comisiei speciale pentru revizuirea Constitutiei. Inutil. Idiotii, pentru ratiuni subiective, au continuat sa o propage. E adevărat, unii doar s-au prefăcut că sunt idioti. Unul dintre ei a fost si presedinte al tării…

Iuteala de mana si nebagarea de seama

de Ioana Ene Dogioiu

„…Combinatia intre mandatul de cinci ani si alegerea intr-un tur face practic primarul in functie sau presedintele de CJ aproape de neinvins, daca nu se intampla ceva cu totul si cu totul exceptional. Dar si sa se intample, in 5 ani e timp sa-ti scoti banii din campanie si sa faci un profit consistent.

Aceasta prelungire a mandatelor nu va face decat sa accentueze feudalizarea Romaniei si va face aproape imposibila schimbarea celor in functie.

Daca e vreo analogie cu mandatul presedintelui, aceea ar trebui sa functioneze in sensul revenirii mandatului prezidential la 4 ani. Eu cred ca prelungirea la 5 ani, pe care Adrian Nastase si-a facut-o cadou la modificarea Constitutiei, fara sa stie ca nu va fi pentru cine se pregatea, a fost o imensa eroare care a stricat intreaga arhitectura constitutionala si a dus la toate crizele fara de sfarsit prin care trecem.”

PS Unul din rationamentele celor care au dorit prelungirea mandatului prezidential la 5 ani a fost dorinta de decuplare a alegerilor prezidentiale de cele parlamentare, impiedicand utilizarea candidatului PSD la prezidentiale ca „locomotivă” pentru parlamentare (vezi exemplul Iliescu din 2000).

Se pare că 75% din PSD sunt de acord cu utilizarea formulei „ciuma rosie”

Ieri, Colegiul director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării  a adoptat 18 hotărâri. Mi-au atras atentia hotărarile 4, 7 si 14. Desi, merită să cititi Comunicatul CNCD in intregime. Are mult haz si multe contradictii intre hotărarile pronuntate.

Mai intai, un comentariu despre hotararile 4 si 7.  Colegiul director a decis că utilizarea formulei  „ciuma rosie”, de catre premierul Ludovic Orban si de către europarlamentarul Rares Bogdan se incadreaza in limitele libertătii de exprimare. Cu această hotărare, CNCD a abdicat, in opinia mea, de la misiunea de construire a unei societăti civilizate, care să aibă ca modele lideri cu tinută democratică. După această decizie, in numele libertătii de exprimare vor fi posibile orice fel de excese de limbaj – de ce nu si „bozgor”, „cioară”, „muie PSD” (chiar dacă formula asta este disciminatorie – de ce numai celor de la PSD?), nazist, etc.

A doua observatie este legata de „resetarea”  PSD. Partidul social democrat are in CNCD patru reprezentanti. Votul a fost de 7-1, ceea ce inseramnă că trei dintre ei au fost de acord cu utilizarea acestei formule. Deci 75%. Nu stiu din ce motive. Poate pentru ca in vară se va pune problema reinnoirii mandatelor?

 

„….4. Afirmațiile domnului Ludovic Orban: „Toată ciuma roșie, toți cei care se băteau cu cărămida în piept că ei fac referendumul pentru familie, arătându-și ca niște farisei credința, dar nu în Dumnezeu, ci în idolul la care nu au voie să se închine, s-au dus și au sărbătorit la nuntă, sfidând pe toți românii care cred în Dumnezeu, care respectă tradiția bisericii și care țin în această perioadă postul Paștelui. Ăștia nici atei nu sunt, ci mai degrabă sunt păgâni și nu mai au voie să conducă România”, se încadrează în limitele libertății de exprimare și este protejată de art. 10 al Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale. 

Hotărâre adoptată cu 7-1 voturi.

…7. Folosirea apelativului de „ciumă roșie” de către domnul Rareș Bogdan nu reprezintă faptă de discriminare, se încadrează în limita libertății de exprimare și este protejată de art. 10 al Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale.  

Hotărâre adoptată cu 7-1 voturi.”

Genial, nu? In definitiv, si nazistii foloseau formula asta…

Al doilea comentariu este legat de sanctionarea lui Klaus Iohannis.

„…14. Afirmația domnului Klaus Werner Iohannis: „Jó napot kívánok, PSD! (Vă doresc o zi bună, PSD).Este incredibil, dragi români, ce se întâmplă în Parlamentul României. PSD a ajutat UDMR să treacă prin Camera Deputaților o lege prin care dă autonomie largă Ținutului Secuiesc. Este incredibil unde s-a ajuns cu acest PSD! Este incredibil ce înțelegeri se fac în Parlamentul României! În timp ce noi, eu, guvernul, celelalte autorități ne luptăm pentru viețile românilor, ne luptăm ca să scăpăm de această pandemie, PSD, marele PSD, se luptă în birourile secrete din Parlament, ca sa dea Ardealul Ungurilor. Jó napot, Ciolacu! (Bună ziua, Ciolacu) Oare ce v-a promis liderul de la Budapesta, Viktor Orban, în schimbul acestei înțelegeri? Vedeţi, dragi români, asta înseamnă o majoritate toxică, majoritatea toxică pesedistă. De aceea, dragii mei, se înțelege acum poate mai bine de ce am vrut alegeri anticipate. Eu nu mai vreau ca problemele importante ale națiunii să fie hotărâte de PSD. Eu nu mai vreau ca această majoritate toxică pesedistă să hotărască împotriva României și împotriva românilor. Este inadmisibil așa ceva și, până când sunt eu Preşedintele României, o astfel de lege nu va exista. Vă mulţumesc!” reprezintă faptă de discriminare și încalcă dreptul la demnitate pe criteriul de apartenență etnică/națională, conform art. 2 alin. (1) și art. 15 din O.G. 137/2000, republicată. 

S-a aplicat sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 5.000 lei față de Klaus Werner Iohannis. Constatarea a fost 6-1, amendă 5-1.”

Dupa anuntarea sanctionarii lui Iohannis, premierul Orban,  a acuzat ca PSD are majoritatea in CNCD. Anterior, Iohannis  ceruse recuzarea  Mariei Lazar pe motiv ca aceasta este secretar general al organizatiei de femei PSD,  situatie fata de care aceasta s-a abtinut. Titular de dosar a fost  Asztalos Csaba, presedintele CNCD – cel care a propus amenda de 5000 lei. Alaturi de acesta au fost reprezentanta PNL, Claudia Popa, precum si reprezentantii minoritati (Ilie Dinca) si ai societatii civile (Istvan Haler).  Deci nu reprezentantii PSD au avut majoritatea si nu ei au impus sanctionarea. Cred ca e clar cine si de ce…

Nu ar fi cazul ca premierul sa-si ceara scuze – tot public – pentru aceste afirmatii mincinoase?

Reincepe lupta cu „daunătorii”…

Ca in fiecare primăvară, incep să vină graurii. Ciresii din grădină sunt in pericol. Cum incep să se inrosească, stolurile de grauri reapar. Culoarea rosie atrage – se pare – dăunătorii.

Din acest motiv, in timp ce ascult, la ora 5, discursul televizat al „Dăunătorului national”, am inceput să pregătesc armele de apărare – cd-uri, legate cate două, pe care le voi atarna in copaci. La orice adiere de vant, ar trebui să sperie graurii.

Poate că unii, dintre cei care se mai ocupă cu politica, ar trebui să agate unele si in copacii de la Cotroceni…

Qmagazine – Despre CEDO

Juriștii francezi atrag atenția asupra NEIMPARȚIALITĂȚII CEDO din cauza legăturilor cu ONGuri. Iulia Motoc, nominalizată

Conflictul de interese al membrilor CEDO a fost analizat pe larg într-un raport al Eurpean Center for Law & Justice(ECLJ) care a prezentat legăturile dintre judecătorii Curții și mai multe organizații neguvernamentale.

Între acestea se numără A.I.R.E. Center (Advice on Individual Rights in Europe), Amnesty International, the International Commission of Jurists (ICJ), the Helsinki committees and foundations network, Human Rights Watch (HRW), Interights (International Center for the Judicial Protection of Human Rights), and the Open Society Foundation (OSF) și diferite branșe ale acesteia, în special the Open Society Justice Initiative (OSJI).

Raportul o nominalizează și pe Iulia Motoc, judecătorul român la CEDO, care a judecat cauzele unei ONG din care a făcut parte anterior.



„Apel la comunitatea juridică pentru independența și imparțialitatea CEDO

În calitate de avocați, profesioniști din domeniul juridic, academicieni și magistrați, ne exprimăm surprinderea și îngrijorarea cu privire la situațiile de conflict de interese generate de relația dintre judecătorii care se află la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) și ONG-urile implicate în procese preluate de Curte, așa cum apar în raportul „ONG-urile și judecătorii CEDO: 2009 – 2019” (ECLJ, februarie 2020).

Acest raport arată că 22 din cei 100 de judecători care au fost numiți în 2009 sunt foști angajați sau directori ai 7 ONG-uri interconectate care au fost prezente în cazuri judecate de CEDO.

Raportul dovedește că 18 dintre aceștia au judecat, de 88 de ori în această perioadă, în cazuri care implicau organizația cu care au lucrat. Cercetările efectuate pentru a stabili aceste fapte, care, până în prezent, nu au fost contestate de Curte, stabilesc că acțiunile ONG-urilor în fața Curții nu au fost suficient de transparente.

Contrar principiilor eticii judiciare, astfel de fapte ridică întrebări legate de independența și imparțialitatea CEDO.

Având în vedere importanța jurisprudenței CEDO în cadrul sistemului de protecție a drepturilor omului, solicităm Curții să ia măsurile necesare pentru remedierea acestei situații, atât pentru a clarifica trecutul, cât și pentru a pregăti viitorul.

În ceea ce privește jurisprudența existentă, solicităm Curții să accepte, în principiu, orice cerere de revizuire a unei hotărâri în care un judecător a fost implicat și, deși se afla potențial în conflict de interese, nu a declarat (recunoscut) legăturile cu ONG-urile implicate și nu s-a retras (din caz).

În ceea ce privește viitorul, cerem Curții să se asigure că respectă regulile pe care le prescrie instanțelor naționale în ceea ce privește drepturile la un proces echitabil.

În acest scop, ar trebui, în mod special să:

– solicite judecătorilor să publice declarații de interes;

– stabilească proceduri eficiente de retragere și descalificare;

– informeze părțile în prealabil referitor la componența Camerei;

– impună judecătorilor obligația, nu doar posibilitatea de a informa președintele în caz de îndoieli cu privire la independența sau imparțialitatea obiectivă a acestora;

– creeze un formular de solicitare pentru intervenția terților care să prezinte posibile legături cu părțile implicate (în proces);

– introducă în formularul de aplicare o secțiune în care solicitanții să declare dacă solicitarea lor este depusă cu colaborare cu ONG-uri și, în caz afirmativ, cu care.

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, care este responsabilă pentru alegerea judecătorilor, ar trebui să solicite în plus candidaților pentru această funcție să declare legăturile lor cu orice organizație implicată în procesele CEDO și să evite alegerea activiștilor în funcția de judecător.

În calitate de avocați atenți la respectarea drepturilor, considerăm că adoptarea rapidă a unor astfel de măsuri este indispensabilă pentru buna administrare a justiției și necesară pentru a restabili încrederea cetățenilor europeni și a părților aflate în litigiu în activitatea CEDO.”

Apel publicat în Valeurs Actuelles, 7 mai 2020.

Semnatari:

– Anne-Marie Ackermann-Le Quere, avocat honoraire

– Ivan Aubert, juriste

– Capucine Augustin, avocat à la Cour de Paris

– Antoine Bard, ancien Vice-Président du Tribunal de Grande Instance de Lyon

– Tanguy Barthouil, avocat

– Michel Bastit, professeur émérite de l’Université de Dijon

– Nicolas Bauer, doctorant en droit, chargé d’enseignement à l’Université

– Grégoire Belmont, avocat au barreau de Paris, président du cercle de philosophie du droit Affectio Societatis

– Marie-Josèphe Beraudo, président de Chambre honoraire à la Cour d’appel de Chambéry

– Christophe Bertagnolio, avocat du barreau de Metz

– Françoise Besson, avocat au barreau de Paris

– Pierre Blanchard, avocat honoraire au barreau de Paris

– André Bonnet, ancien président des tribunaux et Cours administratives d’appel

– Christophe Bourdel, avocat

– D.B. L., juriste

– René Boustany, avocat à la Cour, cofondateur du Cercle Droit & Liberté

– Hubert Bouteiller

– Christophe Boutin, professeur agrégé de droit public à l’Université Caen Normandie

– Pierre Bregeault, avocat au barreau de Versailles

– Mireille Breton, juge honoraire

– Norbert Calderaro, président honoraire de tribunal administratif

– Stéphane Caporal-Greco, professeur de droit public

– Maria Carrière -Schmidt, avocat

– Père Jean-Denis Chalufour, ancien Chancelier du diocèse d’Evreux, membre de l’Officialité de la Province de Rouen.

– Hubert Chancerelle, avocat honoraire

– Ambroise Chartier, notaire

– François Chomard, avocat

– Dominique Commaret, avocat général honoraire à la Cour de cassation

– Jean-Luc Coronel de Boissezon, agrégé des facultés de droit, historien du droit et des institutions

– Patrice Couëtoux du Tertre, avocat honoraire et ancien bâtonnier de l’Ordre des avocats CA de Rennes

– Aymeric de Bézenac, avocat

– Diane de Castelet, notaire

– Guy de Foresta, avocat au barreau de Lyon

– Patrick de Goustine, maître de conférences de droit privé à la retraite

– Benoît de Lapasse, avocat au barreau de Paris

– Amaury de Saint Amand, avocat à la Cour

– Geoffroy de Vries, avocat à la Cour

– Pierre B Delicata, avocat à la Cour

– Cécile Derains, avocat au barreau de Paris

– Eric Dhorne, Avocat, Ancien Bâtonnier

– Emmanuel Didier, avocat, docteur d’État en droit

– Joël-Benoît d’Onorio, professeur des Universités, directeur de l’Institut Portalis de la Faculté de Droit d’Aix-Marseille

– Cyrille Dounot, professeur d’Histoire du droit Université Clermont Auvergne

– Chanoine Stéphane Drillon, Vice- Official, Chancelier du Diocèse de Nice

– Matthieu Dubertret, avocat à la Cour, maître de conférences à l’Université de Paris 2 – Panthéon -Assas

– Philippe Dubuis, avocat

– Lucile Dulauroy, juriste pour le mouvement des Focolari

– Florent Durieu, juriste

– Cyrille Dutheil de La Rochère, avocat à la Cour

– C. E.D., haut magistrat

– Elisabeth Faure, juriste, notaire-assistant honoraire

– Jean-Christophe Galloux, professeur agrégé à l’Université Panthéon Assas

– Emmanuel Garde, notaire

– Didier Julien Garofalo, juriste

– Jean-Paul Garraud, député européen, président de l’association professionnelle des magistrats

– Isabelle Geerssen, conseiller honoraire à la Cour de cassation

–  Jean-Baptiste Geffroy, Professeur émérite de droit public à l’Université de Poitiers

– Carl Gendreau, avocat à la Cour

– Gilles William Goldnadel, avocat, président d’Avocats Sans Frontières

– Pierre Grenier, avocat au barreau de Paris

– Hervé Grihangne, avocat omis au barreau de Toulon

– Paola Grimaldi, avocat au barreau de Toulouse

– Guy Grosse, notaire

– Joël Hautebert, professeur d’histoire du droit, Université d’Angers

– Laurent Hay, avocat au barreau de Paris

– Blandine Hervouët, maître de conférences en Histoire du droit à l’Université de Caen

– Claire de La Hougue, Docteur en droit

– Jean-Marc Hourse, avocat

– Baudouin Hubeaux, avocat honoraire au barreau de Namur

– Guillaume Jeanson, avocat au Barreau de Paris, porte-parole de l’Institut pour la Justice

– Jean-Pierre Joseph, avocat

– Henri – Charles Lambert, avocat au barreau de Nice

– B Lassale, avocat honoraire

– Sabine Le Conte, avocate omise au Barreau de Paris

– Bruno Le Griel, avocat au Conseil d’Etat et à la Cour de cassation

– Ghislain Le Guen, juriste

– Jean-Tugdual Le Roux, notaire

– Gilles Lebreton, député européen, professeur de droit public à l’Université du Havre, doyen honoraire de la Faculté des Affaires internationales

– Loïc Lerate, avocat au barreau de Paris

– Francis Ley, ancien président de l’Ordre régional des médecins d’Alsace

– Gaëlle Lionel- Marie, avocat au barreau de Paris

– Bertrand Lionel-Marie, avocat

– François-Xavier Lucas, professeur à l’Ecole de droit de La Sorbonne Université de Paris 1

– Hélène Maisonnier, présidente de Chambre honoraire à la Cour d’appel de Dijon

– Anne-Marie Malsch, avocat au barreau de Lyon

– Philippe Marion, avocat à la Cour

– Olivier Martin, juriste d’entreprise

– Catherine Massaut, Vice-président du Tribunal de grande instance de Dijon

– Alain Mathieu, juriste

– Eric Maulin, professeur de droit public Université de Strasbourg

– Béatrice Maurer, maître de conférences de Droit public de la faculté de droit de Montpellier

– Thibault Mercier, avocat au barreau de Paris, président du Cercle Droit & Liberté

– Jean – Philippe Meschin, avocat à la Cour

– Aude Mirkovic, maître de conférences en droit privé

– Pascale Morand -Monteil, avocat à la Cour

– Vincent Morati, notaire

– Michel Moreau, Agrégé des facultés de droit, ancien conseiller d’Etat en service extraordinaire, ancien recteur d’académie

– Anne Morineaux de Martel, avocat honoraire au barreau de Créteil

– Etienne Muller, juriste

– Santiago Muzio de Place, avocat aux barreaux de Lyon et de Buenos-Aires

– Benoît Nicolardot, avocat au barreau de Lyon

– Eric Noual, avocat à la Cour

– Jean Paillot, avocat au barreau de Strasbourg

– Xavier Panchaud, avocat au barreau valaisan

– Marie-Eve Pancrazi, Professeur de Droit privé à l’Université d’Aix-Marseille

– Claude Paschoud, professeur honoraire

– Bertrand Pauvert, maître de conférences en droit public (HDR) à l’Université de Haute-Alsace

– Elvira Pavez

– Karel Phlips, docteur en droit KUL

– Frédéric Pichon, avocat

– Philippe Pichot-Bravard, Maître de conférences HDR en histoire du droit

– Philippe Prigent, avocat au barreau de Paris

– Thierry Profit, avocat honoraire du Barreau de Lille

– Grégor Puppinck, juriste, directeur de l’ECLJ

– Gerbert Rambaud, avocat à la Cour d’appel de Lyon

– Bartolome Ribas-Ozonas, académicien à l’Institut d’Espagne

– Jean-Claude Ricci, Agrégé des facultés de droit, Professeur émérite à l’université d’Aix-Marseille

– Catherine Rieux-Sassi, avocate

– Yohann Rimokh, avocat à la Cour

– Bernard Rineau, Avocat

– Béatrice Rochet, juriste déontologue honoraire

– Marie-Christine Sallez-Berné, juriste et canoniste

– Sybille Salmon-Legagneur, avocat à la Cour

– Olivia Sarton, juriste

– François Schmitt, juriste

– Christine Seghers, avocat honoraire du barreau de Douai

– Jérôme Soibinet, chargé de cours en Droit de l’Union européenne à l’Institut catholique de Vendée

– Matthias Storme, professeur en droit, KU Leuven, avocat.

– Lydie Tarneaud, juriste d’entreprise

-Henri Temple, professeur honoraire de droit économique, ancien membre du conseil de l’Ordre, expert international

– Jean-Luc Thiver-Joly, juriste, docteur en droit privé et sciences criminelles

– Isabelle Tribou, magistrat honoraire, ancien Vice-Président du Tribunal d’instance de Martigues

– Jérôme Triomphe, avocat au Barreau de Paris

– Jean-Baptiste de Varax, avocat, Secrétaire de la Conférence du barreau des Hauts-de-Seine

– Hubert Veauvy, Avocat

– Patrice Vermeulen, maître en administration économique et sociale

– Mical Vuataz Staquet, avocat

– Eric Vuylsteke, avocat honoraire au barreau de Bruxelles

– X., magistrat délégué

– X., référendaire à la Cour de justice de l’Union européenne

– Paul Yon, avocat à la Cour

– Boštjan M. Zupančič, ancien juge à la CEDH

Raportul în limba engleză poate fi citit aici.