„My party, right or wrong”

In emisiunea de aseara, cu Ion Cristoiu, am spus cateva lucruri bazate pe ceea ce cred despre actuala criza din partid dar si pe conduita mea anterioara.

In esenta, am amintit ca atunci cand, la Hotel Confort, partidul mi-a retras, in 2006, sprijinul politic, a doua zi mi-am anuntat demisia din functia de presedinte al Camerei Deputatilor. Desi am considerat acea decizie nedreapta. De aceea cred ca Sorin Grindeanu trebuia sa-si dea demisia din functia de premier dupa decizia unanima a CEX. Chiar dacă el considera acea decizie nedreapta. Putea sa se bata apoi in interiorul partidului pentru a dovedi ca acuzele sunt nejustificate. Solutia pe care a ales-o este nefericita pentru partid. In definitiv, si el a fost o vreme membru al CEX si a participat la alegerea lui Liviu Dragnea ca presedinte al partidului.

Nici Victor Ponta nu cred ca procedeaza bine. Spre deosebire de Grindeanu, el are mai multă experientă si ar trebui să stie că testul motiunii de cenzură risca sa afecteze unitatea PSD, intr-un moment in care opozitia se strange in jurul noului presedinte al PNL.

Am vorbit vineri si cu Dragnea si cu Ponta pentru a incerca reluarea dialogului. Vizita lui Grindeanu la Timisoara, patima adaugata mesajului, au facut imposibil acest lucru.

Acum, nu există solutii foarte bune. Dar, ca să fie foarte clar, punctul meu de vedere este ca ar fi util pentru PSD ca motiunea de cenzura să fie aprobata. Ar trebui sa fie luate apoi unele masuri.

Iata cateva elemente suplimentare de analiza;

  • Situaţia politică poate fi denumită “criză originală”, deoarece în economie situaţia este încă stabilă iar în societate nu există tensiuni majore. Pare a fi o tragi-comedie ce ne aduce aminte de Italia anilor 1970-80, cu instabilitate politică determinată de conflictele dintre partide sau in interiorul unuia din partide. Abundă teoriile conspiraţioniste, scenariile şi incertitudinea.
  • In democraţiile parlamentare, Cabinetele nu pot exista fără susţinerea Parlamentului. Chiar şi guvernele aşa-numite de „tehnocraţi” nu pot funcţiona fără sprijin politic manifestat în plan parlamentar. Din acest punct de vedere, România intră în etapa de verificare a existenţei unei majorităţi politice, iar rezultatul se va constata în urma moţiunii de cenzură. Suntem într-o situaţie ciudată: PSD+ALDE doresc să arate că deţin majoritatea voturilor iar strategia lui Sorin Grindeanu este aceea de a demonstra nu că are o majoritate care îl susţine, ci că nu există o majoritate împotriva lui. Altfel spus, Sorin Grindeanu doreşte să demonstreze că PSD+ALDE nu au majoritatea voturilor, nu că el are o majoritate stabilă de partea sa.
  • Istoria parlamentară ne arată că, din peste 30 de moţiuni de cenzură din 1992 până în prezent, au trecut doar două, în 2009 (împotriva guvernului Boc) şi în 2012 (împotriva guvernului Ungureanu). Statistica parlamentară arată că parlamentarii sunt mai degrabă ostili faţă de ipoteza intrării într-o spirală ce poate duce la alegeri anticipate, dacă şi Preşedintele Republicii doreşte un asemenea scenariu;
  • Este prima moţiune de cenzură pe care un partid o depune împotriva guvernului pe care el l-a desemnat. De fapt, o motiune impotriva sefului guvernului, in conditiile in care nu exista o procedură pentru „remanierea’ acestuia.

 

  •  Nu cred că este util să gândim în termeni de vinovăţie şi ingenuitate în politică, dar este clar că responsabilităţile sunt multiple, şi nu sunt doar ale unei părţi. Cred că ar trebui să înţelegem mai degrabă mizele conflictului:
    • Aşa cum pare din exterior, miza reală a conflictului o reprezintă gestionarea puterii în PSD. Iar membrii de partid trebuie să analizeze cu seriozitate această chestiune. Sunt probabil si unii, in afara partidului, care vor sa schimbe temele de pe agenda publica.
    • Modul de constituire a Cabinetului a generat nemulţumire, se pare, nu doar pentru că au ajuns miniştri numeroase persoane care nu erau cunoscute în partid şi nici nu puteau prezenta o carte de vizită profesională foarte convingătoare, ci şi pentru că s-a creat un dezechilibru între organizaţiile judeţene. În guvernul meu, au existat reprezentanţi în guvern din Bucureşti/Muntenia, Oltenia, Transilvania/Banat şi Moldova. În guvernul Grindeanu au fost reprezentate cele mai performante organizaţii din Munteania/Oltenia + Dobrogea, dar par a fi subreprezentate Transilvania şi Moldova. Aceste chestiuni vor trebui corectate in viitorul guvern, mai ales tinand seama de sensibilitatile legate de aniversarea Centenarului.
    • O altă chestiune ţine de modul în care s-a desfăşurat relaţia dintre coaliţia de guvernământ şi guvern. Biroul Permanent Naţional al PSD ar trebui să fie structura în care să fie dezbătute, săptămânal, problemele guvernării, iar in felul acesta erorile de guvernare sau ritmul lent ar  putea fi corectate la timp;
    • Evaluarea activităţii guvernamentale printr-un raport unic, la şase luni, nu este poate cea mai buna solutie.  Rapoarte periodice/de etapă şi sectoriale ar putea evidenţia mult mai rapid rămânerile în urmă faţă de programul de guvernare.

Cred că toţi membrii de partid şi simpatizanţii social-democraţi sunt conştienţi de faptul că PSD este acum într-o criză de imagine, iar efectele acesteia nu pot fi estompate rapid şi uşor. Cred că trebuie să plecăm de la realitate:

  • Dacă PSD va fi în postura de a forma un nou guvern – ceea ce sper sa se intample -premierul trebuie să fie o persoană care nu doar că a învăţat programul de guvernare din „scoarţă-n scoarţă”, ci are experienţă politică pentru a putea conduce o echipă guvernamentală; poate participa la activităţi în plan extern, să aibă  bune calităţi de comunicare publică, deoarece PSD va trebui recredibilizat prin activitatea guvernamentală eficientă;
  • În perspectiva alegerilor prezidenţiale, toţi actorii principali ai acestor evenimente se află în poziţie de inferioritate de imagine  faţă de presedintele Johannis. În timp ce acesta transmite un mesaj de seriozitate – din perspectiva agendei întâlnirilor externe – liderii PSD sunt parte a unui conflict greu de înţeles şi acceptat de alegători;
  • Criza actuală nu este doar la nivelul liderilor, ci ea a mers adânc în interiorul organizaţiilor de partid. Pentru a putea continua, PSD trebuie să-şi refacă solidaritatea internă, iar acest lucru ar necesita o reuniune politica amplă, de analiza, la toamnă.
  • Cea mai mare greşeală ar fi continuarea acţiunilor de excludere şi marginalizare a persoanelor/organizaţiilor „proscrise” din diverse motive. Un partid are nevoie de disciplină şi organizare, dar acestea nu trebuie confundate cu o gestiune a puterii bazată pe frică;
  • Activitatea departamentelor trebuie reluată. Dacă ele ar fi funcţionat, conducerea PSD ar fi aflat mult mai rapid care sunt problemele în activitatea guvernamentală;
  • Guvernarea PSD este pe punctul de a încheia prima etapă – cea a redistribuirii în societate a veniturilor, prin legea salarizării. Dar guvernarea nu pare a avea un orizont mai larg, în lipsa unor mari proiecte majore pentru societate: Constituţia, justiţia în favoarea cetăţeanului şi combaterea exceselor statului poliţienesc ş.a.;
  • PSD trebuie reideologizat in spatiul stangii moderne europene, deoarece în partid nu mai au loc dezbateri de idei. Exista riscul ca, in PSD, sa ajungă în poziţii importante persoane atrase doar de avantajele participării la guvernare, fără a avea convingeri social-democrate. Un partid modern nu poate funcţiona doar pe criterii tranzacţioniste, fără o comunitate de valori împărtăşite. În ultimii 7-8 ani PSD nu a mai produs niciun document ideologic, prin care să fie stabilite abordările partidului faţă de transformările din societatea românească şi din lume;
  • PSD trebuie să fie atent si la coagularea opoziţiei. După Congresul PNL, ne vom confrunta cu o opoziţie mult mai viguroasă, cu o contestare mult mai puternică, atât la nivel parlamentar cât şi în spaţiul public.

Sunt convins ca parlamentarii partidului au inteles ca respingerea motiunii ar crea mai multe probleme decat ar rezolva. Pe de alta parte, consider că este necesară o operatiune de „refondare” a partidului.,in etape, pentru o bună guvernare si pentru pregatirea viitoarelor batalii electorale.

 

Despre lipsa de incredere in politica

Imi este greu sa scriu despre ce se intampla acum in PSD si despre efectele asupra guvernarii. Sigur, nu am suficiente informatii despre cauzele subiective. Cred insa ca, ocupati cu mineriada, cu re-evaluarea revolutiei, cu noaptea generalilor, cu dosarele SIPA, nu intelegem ca fundamentul constitutional si cel institutional al Romaniei ar trebui modificate dupa experimentele – multe nereusite – ale perioadei de tranzitie din ultimii 25 de ani. Regulile de numire a candidatului de premier dupa alegeri, stabilirea clara a relatiei dintre presedinte si premier, forma de regim politic, statutul procurorilor, controlul civil al serviciilor (statutul serviciilor departamentale, statutul STS, SPP, etc), legile referitoare la securitatea nationala, revenirea eventuala la sistemul cu prima electorala din perioada interbelica (pentru a evita tentatia formarii de partide „balama”),   etc.

In plus, cred ca nu intelegem cu ce viteza se modifica peisajul international. Am fost recent in China, la Shanghai. Dupa 13 ani, am avut surpriza de a descoperi o Lume Noua. China a devenit a doua putere economica a lumii si este in curs de a ‘coloniza’ spatii largi pe alte continente. SUA au devenit o imensa companie transnationala, cu regulile specifice cautarii de profit ( vanzarea de armament catre Arabia Saudita va crea locuri de munca in America dar vom plati cu totii noua cursa a inarmarilor la nivel global). Rusia nu mai are complexe in relatiile internationale si isi exercita statutul de mare putere, inclusiv in vecinatatile sale geografice. Uniunea Europeana este in tensiune, cautand o reasezare a intereselor sale in conditiile slabirii relatiilor cu Marea Britanie si cu SUA.

Am spus adeseori, este mai usor sa intri intr-o criza dar este mai greu sa iesi din ea. Recunosc, fiind rac prefer reformele, nu revolutiile. Reformele se pot realiza si prin dialog, negociere, persuasiune. Revolutiile pot avea efecte perverse, pot genera jihaduri pentru noile credinte sau in numele acestora. Unii vor spune ca in anumite situatii revolutiile sunt inevitabile. Probabil. Ma uit insa cu stupoare sa vad cum revolutia la noi isi devoreaza copiii. Ce creste in loc? Care este valoarea noilor lideri politici? Nu vreau sa dau eu raspunsuri.

Si nu dau niciodata sfaturi. Oricum, nu mi le-a cerut nimeni dar imi aduc aminte de anecdota cu sotii Ceausescu. In apropierea anului 2000, cand se vorbea despre sfarsitul lumii iar marii conducatori mondiali propuneau diverse formule de salvare, Elena ii spune sotului sau sa nu se impacienteze: „Nicule, nu stii, noi suntem cu 500 de ani in urma”.

Romania actuala nu mai poate trai izolata de ceea ce se intampla in lume. Iar „reteta” mea, atat in plan intern cat si extern, a fost aceea ca dialogul este preferabil razboiului. Razboiul produce pierderi pentru ambele parti. E adevarat, uneori, al treilea castiga. Dar nici asta nu e sigur.

Eveniment editorial de exceptie: 120 de harti ale Basarabiei in cinci secole de cartografie

Comunicat de presă                                                                                     7 iunie 2017

Lansare atlas Descriptio Bessarabiae

Institutul Cultural Român organizează miercuri, 14 iunie 2017, începând cu ora 18.00, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare ,,Carol I“, lansarea volumul cartografic Descriptio Bessarabiae.

Atlasul Descriptio Bessarabiae, realizat în două versiuni, română şi engleză, valorifică un număr de 120 de hărți, într-o concepție vizuală de excepție, piese rare aflate în patrimoniul Muzeului Național al Hărților și Cărții Vechi, unul dintre puținele muzee de gen din lume, și în colecțiile private ale autorilor. Prezentarea hărților în structura albumului respectă evoluția istorică a realizărilor cartografice referitoare la spațiul basarabean în aproape cinci secole de cartografie.

,,Basarabia nu este un mit. Este o realitate. Apărută pe hartă printr-un joc al istoriei, ea a dispărut printr-un concurs de împrejurări la fel de neașteptat. Dar precum astronomii știu să vadă cometele numai de ei cunoscute, știu să comenteze și să calculeze precis traiectorii numai de ei bănuite, așa și istoricii ar trebui să însușească măiestria de a pune preț pe cele mai insesizabile adevăruri. Raportate la astronomie (dacă doriți, le putem raporta la Timp), hărțile nu sunt decât niște grafice obișnuite pe care mâini nesigure de suverani ai clipei își trec propriile ambiții. Și e de datoria noastră să nu le luăm drept adevăruri absolute, chiar dacă ei au semnat cu nume de împărați creștini ca Alexandru I sau cu nume de tirani comuniști ca Iosif Stalin… Axioma existenței acestui pământ sunt chiar oamenii care au trecut fulgerător prin clepsidra timpului, dar n-au dorit să aibă un destin asemănător cu cel al firelor de nisip. Scopul lor a fost să lase o urmă. Argumentul suprem al existenței lor este urma. Citind urmele generațiilor care s-au perindat în istoria noastră, afirmăm cu profundă convingere: Basarabia nu este un mit. Este o realitate.“ (din prefaţa „Basarabia. Miza geostrategică“)

Evenimentul se va desfășura în prezența președintelui Institutului Cultural Român și îi va avea ca invitați pe domnul Victor Spinei, vicepreședinte al Academiei Române, domnul Răzvan Theodorescu, academician, și domnul prof. univ. dr. Emil Dragnev, istoric la Universitatea de Stat din Moldova. În cadrul lansării vor lua cuvântul și autorii: E.S. domnul Mihai Gribincea, Ambasador al Republicii Moldova în România, domnul Ovidiu Dumitru și domnul prof. univ. dr. Adrian Năstase, coordonatorul volumului.

Alături de organizatori și de invitații speciali, la eveniment vor participa oficiali români, oameni de cultură din țară și din străinătate, precum și reprezentanți ai corpului diplomatic acreditat la București.