Ne merităm soarta – Cazul Malaxa

În anul 1941, inspecția Băncii Naționale a României (BNR) a făcut un control la S.C. Malaxa, având ca obiectiv identificarea cauzelor acumulării de credite nerambursate băncii centrale. Echipa de control a constatat următoarele:

  • Structura pasivului bilanțier, la finele anului 1940, arăta că întreprinderea dispune de capitaluri în proporție de 29% și credite de 71% → raport datorii pe capitaluri de 2,4.
  • La aceeași dată, datoriile către BNR însumau 2,9 mld. lei, respectiv 84% din întreaga finanțare din împrumuturi de la diverși creditori.
  • Datoriile firmelor lui Malaxa beneficiau de un regim special de rambursare, respectiv se achitau către BNR numai în măsura în care statul român, prin Ministerul Apărării Naționale (MAN) și CFR achitau către Malaxa mărfurile livrate de acesta. În cazul în care statul român nu-și plătea angajamentele contractuale, creditele de la BNR se prelungeau automat. Se cunoaște lipsa de transparență și mecanismul imoral și ilegal prin care Malaxa primea comenzile de la stat, respectiv: la serile de poker petrecute în compania Regelui Carol al II-lea și, după caz, a Elenei Lupescu, a lui Max Auschnitt, a lui Ernest Urdăreanu (șeful administrației regale). Malaxa, în schimbul pierderii unor sume importante la poker și al altor favoruri bănești, primea de la acesta comenzi către MAN și CFR, controlorii constatând că structura clientelei firmei era alcătuită în proporție de 98% de statul român, din care 66% MAN pentru comenzi de armament și 32% CFR pentru locomotive, automotoare etc. Numai 2% din clientelă era reprezentată de particulari.
  • Prin compararea costurilor de producție cu valoarea facturată, rezultă că Malaxa suprafactura producția, astfel: la locomotive de 2,4 ori, la automotoare și remorci de 3 ori, la arcuri de 11 ori, la frâne de 9 ori, la armament de 9 ori.
  • Totodată, organele de inspecție au identificat că societatea lui Malaxa avea, în august 1940, disponibilități în valută depuse la Chase National Bank din New York sumele de: 1,44 mil. dolari, 300 mii mărci, 26 mii lire sterline. De asemenea, societatea avea numeroase acțiuni și obligațiuni la diferite societăți în valoare de 900 mii lei, cu toate acestea, unitatea nerambursând creditele datorate BNR.
  • Inspectorii bancari au mai constatat că societatea Malaxa conduce o dublă contabilitate, multe dintre operațiunile firmei fiind mascate prin înregistrări contabile nereale, ceea ce nu permitea identificarea adevăratelor tranzacții efectuate de firmă. Inspectorii arată că funcționarii Malaxa au exercitat o vădită și persistentă împiedicare a executării controlului, nefurnizând informațiile solicitate de inspector, îndeosebi privind costurile și veniturile.

Ținând cont de deficiențele constatate, echipa de control propune:

  • Cedarea de către Malaxa a devizelor pe care le are în străinătate către BNR, aceasta plătind contravaloarea în lei.
  • În eventualele noi acordări de credite de către BNR să nu se mai aprobe clauza de prelungire automată a împrumuturilor și să se asigure acoperiri reale.
  • Să se continue cercetările pentru a se stabili mijloacele prin care s-au construit Fabrica din Tohanul Vechi, precum și Fabrica de Tuburi și Oțelării București, iar dacă se dovedește că acestea au fost construite prin beneficii realizate prin suprafacturarea comenzilor către stat să se pună problema etatizării lor.
  • La jumătatea anului 1947, societatea Malaxa avea datorii la Banca Națională de 47 mld lei, pe care se angaja să le achite până la începutul anului 1950. Naționalizarea fabricii la 11 iunie 1948 a condus la anularea acestora. Ulterior, după anul 1989, în baza legislației aprobate în anul 2006 privind restitutio in integrum, rudele lui Nicolae Malaxa au solicitat și primit de la statul român, în septembrie 2006, despăgubiri în sumă de 310 mil. dolari (ZF, 8 septembrie 2011).

NB Nu credeti că era normal ca eu să pierd alegerile in 2004 si Băsescu să le câstige? Dragi rezisti, astept, in continuare, intrebări in legătura cu Mătusa Tamara...

Alina Mungiu-Pippidi, „Oferta liberală pentru România pe înțelesul tuturor”

„Premierul Florin Cîțu a ajuns șeful PNL – mai exact, un fel de majordom care reprezintă pe stăpânul casei la liberali. Ce oferă liberalii sub Iohannis-Cîțu României?

Pentru că au cîștigat președinția (că asta e tot ce au cîștigat) și au serviciile secrete, ei oferă următoarele:

  1. O guvernare fără majoritate transparentă pe timp de pandemie și criză, pe bază de acoperiți și de dosare, tehnic un guvern minoritar, care nu se teme de alegeri, pentru că manipulează ce rezultă din orice alegeri, și de asta nu mai caută politicieni cu charismă sau performanți.
  2. O guvernare militarizată, cu alegerile, vaccinarea, controlul fondurilor europene, integritatea și multe altele scoase de sub control civil, cînd în țările civilizate din Europa sunt miniștri femei și la Apărare, ca să semnalizeze că europenii vor pace, nu război, și numai instituțiile civile se ocupă de cele de mai sus.
  3. O guvernare misogină, cu femeile din partid puse la ”Grupuri Vulnerabile” și ”Români de pretutindeni”, sau la Muncă. Orice părere ați avea despre Gorghiu, Anisie și Turcan, a le considera inferioare cumva lui Bode și compania e cu totul deplasat, iar la armata de vreo 30 de vicepreședinți a avea doar 3 femei (10%) și pe zonele astea de nivelul Congo.
  4. O guvernare parohială, cu Robert Sighiartău (who is he?) la Externe, ca să fie clar că PNL nici nu concurează cu urmașii lui Adrian Năstase și ADIRI din zona de Externe ca Bogdan Aurescu sau Leonard Orban cu care președintele se simte așa de bine (l-a pierdut pe Mihalache doar), și se mulțumește doar să mai bage niște pile pe la consulate sau  ambasade fără a avea pretenții să influențeze și ce politică facem, deși în vremurile astea numai standard nu ar trebui să fie politica externă.
  5. O guvernare monopolistă, în controlul complet al fondurilor de rezervă și PNRR, rețeta corupției, care se ține prin împărțeala de pomeni la UDMR și primarii opoziției.
  6. O guvernare care a relativizat statul de drept, cu împiedicarea votării moțiunii de cenzură, infiltrarea conducerii principalului partid de opoziție cu oameni de la SRI, presiuni asupra Curții Constituționale și Avocatului Poporului, și evident continuarea intervenției în justiție, acolo unde PSD încerca să intervină legal, schimbînd (cel mai adesea) necuvenit legile, PNL nici nu își bate capul, că nu e nevoie să schimbi legea ca prostul în văzul lumii, e destul să o ocolești.
  7. O guvernare la fel de meritocratică precum partidul, cu oamenii pe care opinia publică independentă îi voia în frunte (Bolojan, Motreanu) trași pe linie moartă tocmai pentru că sunt buni și mai autonomi ca alții (să ne înțelegem, anchete se pot face oricui, Motreanu și are, așa că e ipocrit din partea presei să îi întrebe pe ăștia de ce nu se luptă pe față cu Iohannis și serviciile. Nu au cum, de aia. În schimb Sorin Câmpeanu, mutat direct din guvernările PSD, e model de succes național și internațional.
  8. O contraperformanță economică, cu o creștere economică bazată pe consum (mall-uri deschise indiferent de incidența COVID) și mărirea deficitului de cont curent, o economie de nunți, botezuri și festivaluri.
  9. O contraperformanță sanitară, cu cei mai mulți morți de Corona din Europa zilele astea și sub 30% vaccinați, cu comunele de centură din București iarăși închise și secțiile de ATI din toate orașele mari fără un loc.
  10. O guvernare propagandistică, dovedită că a mințit în legătură cu numărul de morți de COVID și că dezinformează cu bună știință cînd, în loc să vedem zilnic procentul de supraviețuitori de la ATI și cîte din cazurile care ajung acolo sunt de nevaccinați ne comunică ce procent din teste a fost pozitiv și alte lucruri irelevante. Tot managementul pandemiei sub Florin Cîțu a fost cinic și criminal, și e anchetat doar că a achiziționat prea multe vaccinuri, ceea ce e irelevant, în loc să fie anchetat pentru abuzul în serviciu de a fi intervenit frecvent peste epidemiologi și a fi lăsat Bucureștiul în afara scenariului roșu peste limita legală, că avea el un congres de cîștigat.

În condițiile astea, felicit pe cei care au susținut mereu că nu există stat paralel iar zilele astea prin presa SPP analiștii lor pretind că ei au fost primii care l-au descoperit (da, măi băieți, statul paralel sunt alte servicii, mai ales cînd cîștigă ele) și pe societatea civilă care a fost așa chioară la demonstrațiile Rezist! că a crezut că ea singură umple piețele alea prin mușchii proprii, iar azi trebuie să angajeze hamali să ajute la cărat megaciolanul la congresul PNL, că e greu de dus în patru oameni cît le-au mai rămas.”

Ce bafta a avut Sarkozy ca nu l-a judecat Livia Stanciu!

Nikolas Sarkozy a fost acuzat ca a cheltuit o suma dubla, fata de cota legala, pentru campania electorala din 2012 (22,3 milioane de euro) si a fost condamnat la un an de inchisoare dar sentinta va fi executata sub un regim de supraveghere cu bratara electronica. Deci, de fapt, nu va ajunge la inchisoare.

M-am gandit ca fostul presedinte al Frantei a avut un mare noroc ca nu a fost judecat in Romania de completul condus de Livia Stanciu. Ar fi fost condamnat mult mai dur pe baza unor „rationamente logico-juridice” si fara probe directe.

Eu am fost mai putin „norocos” si am fost condamnat (in 2012!) in dosarul „afiselor electorale” la doi ani cu executare si la doi ani suplimentari de interzicere a drepturilor politice.

Concluzie: Statul de drept este mai riguros la noi in tara!