Consiliul pentru pace (Board of Peace) este lansat de Donald Trump in contextul in care spunea că nu mai are nevoie de drept international. Si totusi, iată, el semnează, impreună cu mai multi sefi de dtat sau de guvern, un document constitutiv (un tratat) al unei organizatii internationale (vezi articolele finale ale Chartei).

E adevarat, așa cum vom vedea, e vorba de o caricatură de tratat.

Carta este prezentată ca un document de bază pentru crearea unei organizații internaționale  care să aibă ca obiectiv promovarea stabilității și organizarea unor acțiuni de peace building “în acord cu dreptul internațional”.


Configurația acestui consiliu este determinată, „democratic”, prin invitațiile făcute de președintele său (in cazul nostru, Donald Trump). Pare cumva că acest consiliu este mai curând un fel de fundație Donald Trump care să se ocupe de probleme internaționale.

Conform acestei Charte, un stat devine membru pentru o perioadă de trei ani. După aceea, fie mandatul său este reînnoit de către președinte, fie plătește, din primul an, o contribuție de 1 miliard $ și atunci calitatea sa de membru devine permanentă (dacă nu este dat afară de președinte!).

Președintele poate decide, „democratic”, excluderea oricărui membru.

Procedura de vot este și ea „democratică”. Membrii consiliului pot vota diverse chestiuni dar data, locația sau agenda ședințelor vor fi aprobate de președinte.

Deciziile sunt luate de majoritatea statelor membre prezente și votante (pe baza principiului egalității – un stat, un vot), sub rezerva insă a aprobării de către președinte care, în plus, poate să voteze și în calitatea sa de președinte în situațiile de balotaj.

Deci Donald Trump va avea pentru început două voturi (dacă este nevoie) și în calitate de reprezentant al Statelor unite dar și în calitate de președinte al Consiliului. El poate accepta ca șefii de stat sau de guvern să fie înlocuiți de oficiali de rang înalt la unele ședințe si tot el este cel care poate transmite invitații de participare unor organizații economice regionale.

Conform Chartei, Donald Trump va fi președintele inițial al Consiliului și el va fi, de asemenea, și reprezentantul inițial al SUA.

Președintele  Consiliului va avea autoritate exclusivă de a crea, modifica sau dizolva entități subsidiare pentru realizarea misiunilor Consiliului și tot el este cel care poate stabili sub-comitete și va selecta membri ai Boardului executiv constând din lideri cu statură globală. Aceștia vor avea un mandat de doi ani care poate fi reînnoit sau încheiat pe baza deciziei președintelui. Boardul executiv va fi condus de un Șef executiv, nominalizat de președinte și confirmat cu majoritatea voturilor din Consiliul executiv. Deciziile Consiliului executiv luate cu majoritate sunt supuse vetoului președintelui la orice moment. Consiliul va avea personalitate juridică internațională si va avea dreptul, intre altele, să dobândească și să dispună de bunuri mobile și imobile, să deschidă conturi la bănci, să angajeze funcționari, etc..

Eventualele conflicte urmează a fi rezolvate prin cooperare amicală și, în acest scop, președintele este autoritatea finală privind sensul, interpretarea și aplicarea Chartei. El este și cel care trebuie să confirme eventualele amendamente la Chartă și este autorizat să adopte rezoluții sau alte directive pentru punerea în aplicare a misiunilor Consiliului.

Este posibilă aplicarea provizorie a Chartei pentru statele care au nevoie de proceduri interne de ratificare a acestui document. Interesant că nu pot fi făcute rezerve la aceast document  (conform art.12).

Sper că nu aveți emoții, si sigiliul Consiliului trebuie să fie aprobat de către președinte.

Concluzia este clară. Organizația inițiată de Donald Trump este mai democratică și mai puțin birocratică decât ONU (se bazează pe un singur veto, nu pe cinci precum ONU!).

Teoretic, Consiliul ar trebui să vizeze situatia post-conflict din Gaza dar el are potențialul de a se ocupa de toate conflictele din lume. Iar banii dați pot fi folositi si pentru a cumpăra eventuale proprietăți turistice care vor fi construite in Gaza (viitoarea „Rivieră a Orientului Mijlociu”) sau in alte părți ale lumii.

Vă rog sa observati cum dreptul international ii poate ajuta chiar si pe cei care nu-i recunosc importanța!

Trimis de pe iPhone‑ul meu