Decizia administrației Trump de a-și reduce prezența militară în România, parte a unei strategii mai ample de reconfigurare a angajamentelor externe ale Statelor Unite, marchează un moment de cotitură pentru întreg flancul estic al NATO. Dincolo de dimensiunea militară imediată, retragerea are un profund impact politic și simbolic: ea sugerează o recalibrare a priorităților Washingtonului și o mutare a centrului de greutate al atenției sale strategice spre competiția cu China.
O decizie inevitabilă
Privită din logica politicii externe a celui de-al doilea mandat Trump, retragerea trupelor americane era, în mare măsură, inevitabilă. Președintele american a promis constant reducerea implicării SUA în teatre externe considerate „costisitoare” și „neproductive”, iar Europa – în special Europa de Est – a fost adesea percepută ca o regiune care beneficiază de garanțiile americane fără a contribui proporțional la propria securitate.
Această viziune, ancorată în principiul „America First”, conduce în mod natural la o diminuare a prezenței americane în regiune. România, deși un partener loial și predictibil al Washingtonului, nu poate face excepție dintr-o logică globală ce pune accentul pe competiția cu China și pe recalibrarea alianțelor în funcție de interesele economice americane.
Consecințele pentru flancul estic și pentru România
Pentru Europa și mai ales pentru statele de pe flancul estic al NATO, această decizie reprezintă o problemă strategică serioasă. Prezența militară americană în România a fost nu doar o garanție de securitate, ci și un mesaj politic de descurajare adresat Moscovei. Absența acestei umbrele americane redeschide vechile vulnerabilități ale regiunii, într-un moment în care Rusia continuă să proiecteze putere în proximitatea Mării Negre și în spațiul fost sovietic.
Pentru România, mesajul este limpede: este nevoie de noi ancore de securitate. Dependenta exclusivă de parteneriatul strategic cu Statele Unite devine riscantă într-un context geopolitic fluid. Bucureștiul trebuie să caute echilibre, să consolideze cooperarea europeană în domeniul apărării și să exploreze relații pragmatice cu alte centre de putere.
China, un partener strategic redescoperit
În acest nou context, relansarea relațiilor cu China devine nu doar oportună, ci și necesară. Nu vorbim despre o substituire a garanțiilor occidentale, ci despre diversificarea relațiilor externe într-o manieră care să confere României o mai mare autonomie strategică. Beijingul rămâne un actor economic major, iar o relație pragmatică – bine calibrată și echilibrată – poate aduce beneficii economice și tehnologice semnificative.
Semnalele pentru Moscova
Ceea ce poate fi însă lucrul cel mai problematic este percepția rusă asupra acestei retrageri. La Moscova, gestul va fi interpretat, inevitabil, ca un semn de slăbiciune occidentală și, mai grav, ca o acceptare tacită a unei sfere de influență post-sovietice în schimbul unui front comun americano-rus împotriva Chinei. Este o percepție periculoasă, care riscă să reactiveze reflexele expansioniste ale Kremlinului și să amplifice presiunea asupra statelor vulnerabile din regiune – inclusiv asupra României.
Concluzie: între realism și reziliență
Retragerea trupelor americane nu trebuie privită ca un sfârșit, ci ca un test de maturitate strategică. România este chemată să demonstreze că poate gestiona complexitatea unui sistem internațional multipolar, în care garanțiile externe sunt volatile, iar echilibrul se obține prin diplomație inteligentă, cooperare regională și investiții reale în propria capacitate de apărare.
Într-un moment în care marile puteri își redesenează sferele de influență, România trebuie să devină un actor, nu doar un spațiu de tranzit al deciziilor altora.
Si cred ca ar fi utila o sedintă urgentă a CSAT care să discute implicațiile acestei decizii a Administrației Trump si căile de urmat.
Excelenta, credeti ca actualii decidenti sunt capabili sa analizeze obiectiv decizia SUA si, mai ales, sa stabileasca ce e de facut?
Cartea chineză de securitate e o fantasmagorie. Nu mai suntem pe vremea „independentului național” tov. Ceaușescu. Indiferent de decizia lui Trump (un președinte de care America se va rușina mult mai mult decât de Nixon), suntem în NATO și UE și asta exclude întovărășirea cu China.
Singura soluție pe care poate paria România e înarmarea europeană. Odată cu inevitabila dispariție politică a lui Orban și Fico, cei doi putiniști mascați în „patrioți”, politica de securitate comună europeană poate accelera. Iar Rusia e deja într-un impas militar și economic tot mai grav.
E momentul ca Occidentul să se concentreze pe schimbarea de regim, fiindcă eșecul lui Putin în Ucraina e deja ireversibil – și va avea consecințe politice la Moscova.
[…] Continuarea, aici. […]
Senatul american a INDEMNAT – in engleza desigur „HAS URGED” – in 1991 august PE SLEAU si FÄRÄ PERDELE dupä esuarea puciului 19-21 august 1991 anti Gorbaciov la Moscova si proclamarea consecutivä a independentei R.Moldova la Chisinau, O UNIRE STATALÄ a „RSS MOLDOVENEASCÄ” CU ROMANIA (post revolutionarä) printr-o celebrä rezolutie. Ce credeti , stimate Dle Profesor Univ., ar accepta oare Trump – ceea ce Putin nu numai cä refuzä,, dar amenintä retoric furibund dacä s-ar produce cäci ar insemna intrarea Basarabiei in NATO pe usa din dos – ar accepta Trump O UNIRE STATALÄ A ROMANIEI CU REPUBLICA MOLDOVA ? multumesc pt. atentie Elisabeta Bucur
Nu-mi aduc aminte, guvernul american a avut aceeasi pozitie in 1992?
Stimate Domnule Prof. Univ. vä transmit aici documentul din iunie 1991 – inceputul lui. Clar este ca ATUNCI NU NE-AM UNIT – INTREBAREA FUNDAMENTAL PATRIOTICA AR FI : PUTEM PUNE ACUM PE TAPETUL ORDINII (NOII ORDINI !!!) INTERNATIONALE TEMA UNIRII INTRU ROMANIA „MARE” : SRES 148 IS
102d CONGRESS
1st Session
S. RES. 148
To express the sense of the Senate that the United States should support
the right to self-determination of the people of the Republic of Moldavia
and northern Bucovina.
IN THE SENATE OF THE UNITED STATES
June 28 (legislative day, JUNE 11), 1991
Mr. PRESSLER (for himself and Mr. HELMS) submitted the following resolution;
which was referred to the Committee on Foreign Relations
RESOLUTION
To express the sense of the Senate that the United States should support
the right to self-determination of the people of the Republic of Moldavia
and northern Bucovina.
Whereas, the Romanian principality of Moldavia emerged as an independent
state in the 14th century;
Whereas, Moldavia was invaded in 1806 by the Russian Army and annexed by the
Russian Empire in 1812 as a result of the Russo-Turkish Treaty of Bucharest;
Whereas, on November 15, 1917, the Soviet Government proclaimed the right of
the peoples of the Russian Empire to self-determination and the establishment
of separate states;
Whereas, on December 2, 1917, the democratically-elected Moldavian constituent
assembly, the Sfatul Tsarii, proclaimed Moldavia an independent republic;
Whereas, on April 9, 1918, the Constituent Assembly voted to unite Moldavia
with the Kingdom of Romania;
Whereas, the United States, France, Italy, Great Britain, Japan and the
other allied states specifically sanctioned and recognized the reunion of
Moldavia with Romania in the Peace Treaty of Paris of October 28, 1920; etc. etc.
Poate vä amintiti acum stimate Domnule Prim Ministru 2000-2004 si actiona – dacä doriti in consecintä ! Multumesc mult pentru räspuns si pentru atentie. A Dvs. admiratoare Elisabeta Bucur .
Repet intrebarea mea: a dat si guvernul american o astfel de declaratie.
? Nu. Era perioada prieteniei cu Gorbaciov.
Doamna Bucur, această informație este greșită, deși circulă mult, mai ales în cercurile basarabene.
Rezoluția S148 nu a fost dezbătută în Senatul american și, implicit, nu a fost votată niciodată,
Vedeți mai jos demersul pe care l-am făcut prin CMR (Consiliul Mondial Român) în 2019:
https://mipopescu.wordpress.com/03-documente-cmr/resolutia-s148/
Normal c-a-ndemnat, că așa se asigurau că România se dezmembrează, cf Tratatelor de la Paris din noiembrie-decembrie 1947, semnate de Stalin, Roosevelt și Gh Tătărăscu… Toate forțele, în 1991, inclusiv Ungaria găsiseră momentul oportun de haos creat de protestele Soroșiste din P.U. și așteptau să ia Transilvania. Dar am avut mare noroc cu dnul Ion Iliescu, președintele României de atunci…Dnul Adrian Năstase poate confirma. DECI în continuare nu putem să ne unim cu R. MOLDOVA și cu N. Bucovinei, Cadrilaterul, etc Dacă în primul rând TRUMP, PUTIN, Bruxelles și vecinii noștri nu ratifică un amendament la Tratatele din 1947. Până una alta, ce să-i faci, semnătura lui STALIN ne asigură unitatea statală.
TRUMAN*, greșeala mea.
[…] de-al doilea mandat Trump, retragerea trupelor americane era, în mare măsură, inevitabilă”, scrie Năstase pe blogul personal. Fostul premier spune că SUA vede flancul estic drept un partener neloial, care beneficiază de […]
[…] de-al doilea mandat Trump, retragerea trupelor americane era, în mare măsură, inevitabilă”, scrie Năstase pe blogul personal. Fostul premier spune că SUA vede flancul estic drept un partener neloial, care beneficiază de […]
Inteleg nevoia autoritatilor sa atenueze efectul anuntului american, cu declaratia Presedintelui. Dar sa nu cadem in ridicol cu faptul ca retragerea nu ar influenta capacitatea Romaniei.
Daca vreti sa vedem pozitiv, putem sa spunem ca este un sut american in posterior care ne va misca inainte. Realist vorbind, am aratat ca suntem prea visatori, comozi in gandire strategica, mai putin uniti, muncitori si patrioti ca altii.
Romania se lauda cu putin timp in urma cu o noua Strategie a SUA la Marea Neagra, care parea ca prinde forma in Congresul SUA si care cerea o prezenta mai mare a SUA militara in Romania. Urmarea actiunilor diplomatice romaneshti il vedem acum. Cit interes mai are SUA in zona Marii Negre, in Romania? SUA are o baza in Turcia la Incirlik. Este aceasta retragere din Romania partiala sau doar un inceput pina la o retragere totala? 1000 militari americani ramasi in Romania pot fi oricind si rapid retrasi ulterior.
In loc sa ne adaptam si sa aducem oameni suveranisti la putere, se continua cu USRizarea puterii cu oameni care au avut pozitii critice fata de dl.Trump si MAGA. Noi totusi nu suntem Spania, sa ne permitem sa dam cu tifla SUA. Spania e departe de razboi si extinderea lui eventuala in Est nu o sa o afecteze la fel ca pe Romania.
Atentie, aceste insuccese vor fi urmate de mai multa reticenta a investitorilor.
Sunt si alte intrebari: suveranistii ne sfatuiesc sa nu ne mai speriem de Rusia. Ok, eu nu sunt convins de ipoteza asta de lucru, dar, daca Rusia nu mai este un pericol pentru Romania, mai extindem baza de la Kogaliniceanu? Romania investeste peste 2 miliarde de EUR in extinderea acestei baze NATO, care ar trebui sa fie cea mai mare din NATO.
Desigur ca nu am eu vreo calitate sa va validez aprecierile legate de iluzia strategica in care ne-am leganat. Imi face doar placere sa mentionez ca imi regasesc propriile ganduri in cele scrise de dv. acum. Doar cu observatia ca este mai usor de zis ca …”România trebuie să devină un actor…” dar mai greu de gasit solutia practca la aceasta dorinta: cum facem?
Liviu Petre, păi, când la conducerea României va exista o coaliție „pro-națională”, adică PENTRU România, nu o coaliție „pro-europeană”, adică pentru …
Completați dumneavoastră.
Corect !
[…] de pe flancul estic al NATO, această decizie reprezintă o problemă strategică serioasă” scrie fostul premier Adrian Năstase despre retrgarea de trupe americane. ”Pentru România, mesajul este limpede: este nevoie de noi […]
Primul-ministru,ministrul de externe și ministrul de interne mîine să-și de-a demisia, după asta putem relua relațiile ci toate statele lumii, pe toate planurile. Asta e diplomația și democrația.
Reiese necesară o diplomație flexibilă,iar România să nu fie doar o țară de tranzit militar ci și țară implicată diplomatic de o mai mare importanță și prezență în siajul produs de decienții cei mai importanți,în securitatea est-europeană și implicit a Romîniei.
Este logic tot ceea ce scrieți! Sunt insa prea mulți de ” trebuie” pentru România! EU nu cred ca România are oameni politici – la butoane, acum- capabili sa rezolve …măcar un ” trebuie” si deci nici capacitatea de a deveni din …obiect, subiect!! Apoi si Dvs priviți totul prin prisma confruntării cu orice preț între marile ( biete) puteri ale Lumii! Vă urmăresc de ceva vreme pe pagina asta si v-as ruga să dați si SOLUTII problemelor analizate corect si cu bună credință de Dvs! Doamne ajută!
Nu cred ca trădează Rusia! E greu sa se modifice configurația celor mari. Dacă eram noi în locul lor, odată întorceam armele!
Din pacate sunteti extrem de departe de realitate. Relatia cu China nu poate fi decat toxica. Un stat totalitarist si parsiv asemeni conducatorilor actuali nu poate face bine Romaniei. Moscova … un colos cu piciuoare de lut ce nu poate inainta decat cativa km pe zi si care isi epuizeaza resursele si infometeaza poporul. Mamaliga nu face dar Vodca de la gura rusului …va face explozie…mai devreme sau mai tarziu. Ma buneste rasul … va citez „România trebuie să devină un actor…” cu cine cu Cretin Corgescu ? cu HAUR sau cu un PSD nereformat si chior? Restul …ori cum nu prea conteaza.
Am mai spus-o și o repet. Lumea multipolară era o certitudine din 1994. Trebuie să vedem ce s-a întâmplat în 1994 pe plan mondial și de ce a apărut această replică a multipolarității, vizavi de aceea a unui „singur jandarm mondial”. Acest fapt a fost luat în discuție doar la vârful unui singur partid din România acelor timpuri, PSM. Eu am ascultat dizertația direct, în Comitetul Executiv al PSM, în 1995, de la fostul adjunct de ministru al externelor, Gh.Pele, cu documentele făcute rost de el. De atunci trebuia făcută pregătirea! Specialiștii aceia, „răii comuniști” etc nu erau luați în seamă nici când PSM s-a vărsat începând cu 1999 în PDSR. Știu bine problema. S-a mers numai pe ideea unipolarității reprezentate de occident, tăind inutil relațiile cu restul lumii. Ba, mai mult am jignit și jignim în continuare restul lumii/„sălbaticii”, „barbarii” și tot ce le-a venit și încă le vine la gură unora pe care centrul-stânga i-a ținut alături, le-a dat sprijin la guvernări etc. S-a făcut tot posibilul ca politicienii cu echilibru, suveraniști, să rămână mici și anonimi. Iată, azi, și personalitățile care cât de cât au întreținut centrul-stânga sunt ținute la marginea politicii. Încet-încet datorită presiunii asupra lor, dar și a slăbirii propriilor convingeri au fost aduși în stadiul de „fără putere” de acțiune. Nu mai insist, am mai pus întrebarea acum un an dacă România este pregătită pentru a-și juca minimul rol în lumea nouă multipolară. Nu mă așteptam însă ca să intuiesc răspunsul pe care l-aș putea primi: S-o întrebăm pe doamna Țoiu! Cu cine să facem treabă? Din extern nu se întrevede nimic acum. Nu e nimeni neliniștit în somn de grija noastră. PNL, PDL, USR n-au fost niciodată și nu sunt partide. Cu un PSD al cărui electorat dezamăgit s-a săturat de el și s-a deplasat spre AUR? PSD când n-a mai fost partid în ultimii cinsprezece ani, a continuat totuși curentul mulțimii sale. De fapt, și când a fost Geoană președinte, PSD era mai mult curent decât partid. Azi e pe cale de ducă și curentul.
La felul în care este condusă tara, diplomația țării, nu avem vreo șansă de a deveni importanți în politică timpului!
CSAT cu Moucouchoir, Toiu si Mosteanu? La ce bun?
[…] de pe flancul estic al NATO, această decizie reprezintă o problemă strategică serioasă” scrie fostul premier Adrian Năstase despre retrgarea de trupe americane. ”Pentru România, mesajul este limpede: este nevoie de noi […]
Domnule Presedinte, putin cam dezamagit de cateva comentarii cel putin deplasate si partinitoare. Retinem totusi ca SUA isi “redimensioneaza” efectivele militare din Romania. Raman la ideea fixa ca nu stiu ce cauta PSD in aceasta coalitie “bolnava”, de sorginte sorosista, atat timp cat la alegeri a fost formatiunea politica castigatoare in toata aceasta coalitie si nu pre-mi pare sa aiba o voce in actuala guvernare. O gluma nu prea vesela: “Francezii de la Carrefour pleaca, soldatii americani pleaca, rusii de la LukOil pleca. Noi cat mai stam ? “
Dl. Fritz amuza romanii afirmind ceva legat de situatia de „rahat”, probabil neintelegind ca nu vorbeste de rahat cu fistic turcesc. Dar mi se pare de bun augur ca un USRist progresist s-a „aclimatizat verbal” in Romania. Cu timpul, prevad ca dl Fritz va trece si el de buna voie si nesilit de nimeni la suveranisti.
Europa nu a scapat inca de progresism, si e inca atasata conceptului de „drepturi pozitive” pentru „minoritati”.
In ultimul sau raport, Comisia Europeană împotriva Rasismului și Intoleranței (ECRI) critica Romania, alaturi de Slovenia si Spania pentru ca nu facut „progrese” in ce priveste LGBTisti si romii.
Romania are o lege ce condamna „antitiganismul” promulgata de Iohannis. Totusi, exista si o lege care sa condamne „anti-romanismul” si care sa detalieze ce inseamna asta?
Sunt adeptul perceptelor crestine, sa nu furi, sa nu minti, sa nu judeci, sa nu insulti pe nimeni, si sa duci o viata crestina, morala si demna prin respectarea legilor tarii unde traiesti. Intrebarea este: impartasesc romii aceste valori, sau au doar „traditii” pe care vor sa le impuna prin separarea lor de scola si justitia din Romania? Sunt acesti romi crestini? Pentru ca daca sunt, putem sa aducem si Biserica in discutie.
Interferenta UE nu cred ca e utila in acest moment intr-un complex de probleme ale relatiei stat-minoritate, care tin de priorititule de Guvernare.
Statul roman are destule probleme nerezolvate in relatia cu majoritatea romaneasca, asa ca Diaspora si minoritatile sunt pe locul doi, daca ele nu se bat pentru atentie. Speranta pentru moment ramine efortul din interiorul minoritatilor, sa isi gaseasca solutii adecvate traiului impreuna cu majoritatea. Diapora si ea trebuie sa faca eforturi sa capteze interesul autoritatilor romane. Drumuri cu dublu sens.
https://www.mediafax.ro/social/comisia-anti-rasism-a-ce-romania-repetenta-la-hartuirea-in-scoli-discriminarea-lgbti-si-a-romilor-23634062
@IPB: „Diapora si ea trebuie sa faca eforturi sa capteze interesul autoritatilor romane.”
1. Captează ea, captează și încă cum … la votare.
2. Mai captează prin banii injectați în țară.
3. Și mai captează dacă nu se mai întoarce înapoi ca să îngroașe rândul celor care cer ajutor de șomaj și ajutoare sociale.
4. În rest, diaspora nu are instrumentele care să trezească interesul autorităților române.
5. Ba, socotindu-i diasporă și pe cei din zonele limitrofe Basarabia, Bucovina, Bugeac, Serbia, etc, aceștia dau bătăi de cap.
Ba niște școli închise, ba niscaiva încălcări ale drepturilor minorității române pe la vecini.
Nu de alta, dar putem să ajungem la scărpinatul în cap: ”Ce ne facem, intrăm în conflict cu ucrainenii pe care trebuie să-i înarmăm ca să-i trimită pe românii minoritari la război? Dar cu bietul Zelinski care bate cu pumnul în masă pentru mai mult și tot mai mult pentru efortul de apărare al Europei?”
Sau cu biata noastă soră, Maia Sandu, aia cu ”națiunea civică moldovenească”? Că doar n-o s-o lăsăm să fie bătută la cap cu problema Unirii pe care o tot ridică ”dușmanii statalității statului moldav suveran și independent”?
Așa că, România progresistă și exclusiv ”pro-europeană” n-are nevoie de diasporă și de românii din vecinătate, adică de abordarea unei probleme de interes național.
Este mai bună diversitatea așa cum ne arată farul călăuzitor care luminează de la Bruxelles și în fața căruia guvernanții de la București dau cu fruntea de pământ stând cu fundul în sus.
Din pacate „diaspora” romaneasca ramane o masa de manevra pentru majoritatea guvernantilor de la Bucuresti. Banii, banii trimisi in tara sunt cei mai ravniti pentru fripturistii de la varful Romaniei, nu au nevoie de ei in tara. Pentru o revenire reala a acestora in tara, politicul romanesc va trebui sa asigure tuturor celor intorsi acasa, mai ales locuri de munca, fabrici si intreprinderi, ca numai din agricultura nu ne vom sustine si progresa.