Romania este, dupa cum stiti, una din putinele tari din Uniunea Europeana care nu recunoaste statalitatea provinciei Kosovo.
Dupa incheierea Razboiului rece, fosta Iugoslavie a devenit un „poligon de incercare” pentru reimpartirea sferelor de influenta din Europa. Destramarea ei a fost rezultatul acestei batalii.
Kosovo ramasese o provincie cu populatie de sarbi si de albanezi. Cum sa transformi o provincie intr-un stat? Partenerul nostru strategic, sub guvernare democrata, a inventat un popor nou – „poporul kosovar”, in realitate albanezii din Kosovo. Iar acest „popor” avea si el dreptul la auto-determinare pentru a-si forma un stat independent, nu-i asa? Ingenios. Asta e si ratiunea pentru care Bill Clinton are o statuie in centrul capitalei provinciei. Cred ca si Madeleine Albright.
Este vorba insa de un precedent periculos. Pe acest model, orice minoritate majoritara intr-o provincie a unui stat si-ar putea declara statalitatea, printr-un referendum local. Ar fi o pulverizarea a structurii mondiale actuale si a stabilitatii internationale. Acesta este motivul pentru care tari ca Romania, Spania, Slovacia, Grecia s-au impotrivit acestui mecanism care este contrar dreptului international. Si Rusia s-a impotrivit dar ulterior a preluat modelul si l-a folosit in cazul Crimeii, al Abhaziei, al Osetiei de Sud.
Kosovo si-a auto-declarat independenta fata de Serbia in 2008. Pozitia Romaniei, de atunci, a fost, in mod constant, de ne-recunoastere a statalitatii sale. Desi au existat, in permanenta presiuni pentru recunoastere din partea UE ( si a unor puteri occidentale) dar si din partea Washingtonului.
Sigur, in afara relatiilor diplomatice, exista diverse contacte economice sau de tip ne-guvernamental. Inclusiv in domeniul sportului.
Meciul de fotbal Romania-Kosovo ar fi trebuit sa fie, cred, in abordarea „kosovarilor’ o modalitate de a tempera rezervele romanilor privind recunoasterea statalitatii provinciei. Nu s-a intamplat asa. Atitudinea jucatorilor din Kosovo, violenta reactiilor si gesturile provocatoare la adresa suporterilor romani au generat o incrancenare si mai mare in ceea ce priveste sustinerea deciziei oficiale a Romaniei de ne-recunoastere a „statului” Kosovo.
Ca întotdeauna o analiză pertinentă, la obiect! Toată stima, Domnule profesor!
Chiar credeți că lui Bil-iuță (omul care-și folosea(băga) trabuculurile pe unde îl apunca) i-a venit așa,busc și dintr-o dată, amokul(nebunia) după vre-un kosovar sau kosovară? Orbi suntem?
1.Dl FOST(ex-prim ministru) NU explică de ce au constituit natoiștii Kosovo? Qui prodest? Quid prodest?
2. Cum a ”manevrat” conducerea rusă în acest caz? Aveau în mână ”ROYALA” sau cum îi mai zice ”chinta royală” + Jolly Joker-ul dar au renunțat.Cine răspunde pentru morții din conflictele de până acum și pentru cele viitoare? Evident, va fi tras la răspundere vinovatul de serviu,adică NIMENI!!! CA ȘI ÎN UCRAINA,in PALESTINA- nimeni! Negustorii morții își freacă mâinile de bucurie- vin năvală comenzile de arme- ”sunt depășiți”. Doar amărăștenii își plâng morții inutili țărilor lor!!!
3. Dacă vreți să știți de ce a fost necesară crearea Kosovo și cum a devenit realitate vă explic în mesajul următor. Desigur, dl FOST știe mult mai multe,foarte mult mai multe decât mine!
Dar tace! De ce? Curat,murdar coane!
PS Românul cu ”foncție” din slugă se trage,slugă a fost și mereu slugă va rămâne!. Când derbedeul ală de căpitan și ceata lui au declarat că Albania este Kosovo și Kosovo este Abania , cei prezenți dacă aveau ”cohones”ul la purtător, (ca să-l citez pe dl FOST) trebuiau să se ridice și să iasă din sală. Mintenaș! Dar se bosumfla aliatul strategic. Și nu-i bine să-l superi/să produci deranj la aliatul strategic!
Am urmarit „ostilitatile” din fotoliul de acasa. Din pacate n-am simtit „pulsul” stadionului si nu stiu cu adevarat cosovarii sau sustinatorii din tribune, care dintre ei au „scos sabiile”. Tind sa cred ca „seful” kosovarilor de pe teren, căpitanul kosovar Rrahmani, cu totii, au premeditat gestul abandonarii jocului.
Domnule Adrian Năstase,
Este corect punctul dumneavoastră de vedere față de nerecunoașterea internațională a unor state artificial constituite prin „dreptul” la autodeterminare al unor noi popoare apărute peste noapte.
Cum rămâne cu recunoașterea Republicii Moldova, „patria” poporului moldovenesc.
Însăși guvernul dumneavoastră a încurajat acest stat artificial, iar astăzi la Chișinău prinde promovarea NAȚIONALISMULUI MOLDOVENESC.
Să amintesc faptul că Grecia, spre deosebire de Romania, a avut curajul să se opună recunoașterii Republicii Macedonia, care a fost obligată să-și schimbe numele?
Urmează articolul „Naționalismul moldovenesc” apărut și în „Cotidianul” (https://www.cotidianul.ro/nationalismul-moldovenesc/).
În plus, zilele acestea a izbucnit și puroiul din buba creată de naționalismul ucrainean care a dat publicității motivația interzicerii intrării în Ucraina a *spionului rus, George Simion „, care brusc nu mai este spion ci promotor periculos al „ideologiei unioniste”.
Idee preluată în mod rușinos și de Chișinău pentru a decapita mișcarea unionistă în Basarabia.
Și Bucureștiul a tăcut din nou în mod penibil și laș.
Iar peste câteva zile „patrioții politici” se vor felicita se serbând cu mare pompă Ziua Națională a României, simbol al României Întregite.
Naționalism moldovenesc
Tot mai mulți basarabeni abdică de la crezul național al Reîntregirii optând pentru dezvoltarea independentă a minusculului teritoriu românesc de peste Prut.
Pretextele politicienilor și altor formatori de opinie afiliați acestora, merg de la „integrarea europeană independentă a Republicii Moldova”, până la „lupta societății împotriva corupției”.
În mod intenționat, subiectul Reunificării țării este considerat tabu pentru dezbaterea politică și, ca urmare, este deturnat până la interzicere din dezbaterea publică.
Chișinăul consideră că acțiunile unioniste constituie extremism menit să dezmembreze Republica Moldova.
Dar, de departe, cea mai interesată în împiedicarea reunificării, este Moscova.
Motivul principal îl constituie faptul că întoarcerea Basarabiei la România ar însemna eliminarea definitivă a șanselor Rusiei de a reveni în teritoriul dintre Prut și Nistru pe care-l consideră un potențial cap de pod militar avansat spre Europa, trupele din Transnistria constituind deja pionul avansat al unei viitoare armate rusești în regiune.
Ori, Unirea cu România ar însemna instalarea automată a alianței NATO pe Nistru, fapt care ar duce la stoparea avansului militar rusesc.
De aceea, Rusia acționează cu ajutorul diverselor cozi de topor pentru pregătirea și desfășurarea de acțiuni profesionist orchestrate împotriva tendințelor unioniste.
În acest context, nu este de mirare că activitățile pentru Reîntregirea țării au încetat brusc odată cu interzicerea de către autoritățile de la Chișinău a intrării în Basarabia a liderului mișcării unioniste de largă aderență populară, „Acțiunea 2012”, George Simion.
Acest gest inamical la adresa unui cetățean român, care a fost continuat și amplificat tocmai de guvernarea anti-unionistă sau, dacă vreți, statalistă a Maiei Sandu, a însemnat DECAPITAREA, mișcării unioniste din Basarabia, practic din întreg spațiul de conviețuire românească.
Poate de aceea, forțele politice de la Chișinău și cele de la București și-au arătat satisfacția condamnând ipocrit și interesat „extremismul de tendință rusească” a lui Simion.
În aceste condiții, spre satisfacția sa deplină, Rusia și-a pregătit terenul fiind la un pas de a-și instala marioneta pe post de președinte la Chișinău.
Recent, unul dintre formatorii de opinie basarabean, care refuză să divulge dacă posedă cetățenia română, considera că basarabenii care își declară deschis crezul unionist, sunt „talibani”.
În schimb, pledează pentru schimbări ale actualei guvernări pro-europene, începând cu președinta Maia Sandu, cetățean român dar FĂRĂ CONVINGERI UNIONISTE, lăsând să se înțeleagă necesitatea unei administrări independente a Republicii Moldova care să țină seama de poziția geo-strategică a țării.
Cu alte cuvinte, de influența Rusiei.
Și tot la Chișinău, încearcă să se ridice la suprafață un așa numit Partid Național Moldovenesc care afirmă, nici mai mult, nici mai puțin decât că dorește Unirea.
Dar promovând un partid separatist al „națiunii moldovenești”, basarabenii își pregătesc platforma politică a renunțării la Reunificare.
Despre care NAȚIUNE moldovenească este vorba?
Pretenția de „partid național” sugerează că intenția ascunsă a acestuia este unirea celor două Moldove pentru înfăptuirea Moldovei Mari cu Prutul la mijloc, așa cum sugera și Dodon.
Existența unui partid MOLDOVENESC și încă NAȚIONAL, într-o zonă secesionistă, cum este Republica Moldova, nu poate fi decât o diversiune.
Mai lipsește să se înființeze și un Partid Național Transilvănean și gata cu integritatea României.
Deoarece încercările de înființare a unor partide „naționale” de tipul recentului partid MOLDOVENESC, constituie încercări externe de destabilizare până la dezmembrarea României, este indicată izolarea și boicotarea lor.
Exemplul de afirmare politică a „naționalismului moldovenesc” pornit din Basarabia, spațiu profund influențat de Moscova, este un semnal de alarmă, care trebuie luat în serios, iar promotorii acestuia trebuie și ei izolați și boicotați de români.
Interesant cum asistam indiferenti si acceptam nasterea unui tip de „nationalism molodovenesc” opus „nationalismului romanesc”.
Cred ca o posibila explicatie este ca nationalismul rusesc este mult mai puternic decit cel romanesc. „Puternic” in sensul ca se manifesta brutal si barbar. Rusii insisi declara ca ei sunt „duri” („joskii”) oricind considera ca interele lor nationale sunt afecate de alte nationalisme.
Putin a afirmat fara sa clipeasca ca „Rusia nu are granite stabilite”. Nationalismul rusesc intotdeauna s-a manifestat agresiv, imperialist, si a fost in esenta anti-romanesc (si anti orice alta natiune europeana) in toata istoria noastra de „coabitare” cu acest neam razboinic, asiatic. Pentru rusi, Europa istoric vorbind e un agresor, de la Napoleon incoace, trecind prin Germania nazista, si azi prin tot ce numesc „Occidentul colectiv”. Asa le place lor, cu „colectivul”.
Lasind la o parte subiectul „Simion”, Romania e mult prea tacuta, indiferenta si practic incapabila sa articuleze coerent si sustenabil politici de reunificare. Cred ca nici nu isi doreste. Asta lasa Ucrainei aceiasi poarta libera, fara portar la echipa Romaniei. Am luat multe goluri de la rusi astfel, vom lua si de la ucraenieni. Problema de idenititate nationala, romaneasca, este o noua „moldovenizare” in context european, in acelasi spirit pervers si nerostit, anti-romanesc.
[…] sferelor de influență din Europa. Destrămarea ei a fost rezultatul acestei bătălii” a scris pe blogul propriu fostul premier și ministru de Externe Adrian Năstase, după scandalul produs la meciul […]
Cu tot respectul dle Prof,Univ. : de ce dacä Kosovo-ul este locuit majoritar peste 80-90% de albanezi (si eu care am fost acolo scurt timp cred acestor recensäminte) : de ce nu se unesc statal cu Albania care e recunoscutä unanim international ONU NATO etc. ! Vasile Alecsandri : Unde’s DOI, PUTEREA CRESTE ! Pe model german RFG RDG mutatis mutandis cäci Germania le recunoaste independenta! Mai mult din 1.4.2009 Albania este membru NATO deci si securitatea militarä a „regiunii” Kosovo fatza de o agresiune din afarä ar fi teoretic acoperitä de art. 5 NATO ? E o intrebare pe care o pun cu maxim respect pentru eruditia politicä a Domniei Voastre conform motto-ului acestui blog : „pune intrebarea si impreunä vom gäsi räspunsul”!!! Elisabeta Bucur, PS Evident nu existä nici un popor kosovar dar nici „popor sovietic” nu a existat in ciuda strofei a 2-a a vechiului nostru imn national din anii 50-60 (inceputul): „infrätit fi-va vesnic al nostru popor cu POPORUL SOVIETIC (??????) ELIBERATOR !
Initial, in Kosovo, sarbii erau majoritari. Din cauza razboiului, sarbii au plecat (cei mai multi) in Serbia iar albanezii au devenit o majoritate. La nivelul Serbiei, albanezii erau in continuare o minoritate. In Europa, sunt multe situatii in care, in afara frontierelor unui stat, sunt zone cu etnici ai acestuia. Daca s-ar accepta acest principiu, am avea batalii pentru Albania mare, Bulgaria mare, Grecia mare, Polonia mare, Germania mare, asa cum avem acum pentru Rusia mare.
Corect stimate Domnule Mircea Popescu, dar ceea ce ati postat dvs. „Stalin si poporul rus ” era doar o lozincä proletcultistä, de tristä amintire INSÄ IMNUL NOSTRU ERA ATUNCI MUZICA SI TEXTUL O F I C I A L inclusiv textul cu „poporul sovietic eliberator „. Multumesc pentru comentariu oricum ! Elisabeta Bucur
Dar și:
„Stalin și poporul rus
Libertatea ne-au adus”.
Nu poti face dintr-un sat un stat. De acord cu pozitia Romaniei de a nu recunoaste Kosovo ca stat. Sa il recunostem ca sat. Nu vad de ce nu am avea relatii bune cu ei, desi am inteles ca sunt majoritari islamici (cu mix de crestini sarbi si altii). Allah cu ei, Dumnezeu cu noi!
E foarte greu insa sa ai doar o opinie cind discutia este atit de complexa despre trecut, cu dezmembrarea Yogoslaviei, un fel de mini URSS, dar cu un comunism mult mai liberal, unde, totusi, sarbii erau sefi, la fel ca rusii in URSS. De retinut ca Yugoslavia nu a fost parte a CAER (decit ca observator) si nu era parte a Tratatului de la Varsovia, organizatia militara a sovieticilor si satelitilor sai estici, unde inclusiv Romania facea acolo formal parte. Chiar si aliati cu tovarashii rusi (si ucraenieni, bielorusi) si esticii, Romania se temea de o invazie a rusilor sovietici, dupa evenimentele de la Budapesta si invazia Cehoslovaciei. Se teme Romania azi ca o ocupa militar SUA? A mai fost vreun stat NATO ocupat militar de SUA? Nici macar in Ungaria SUA nu a schimbat regimul Orban pe vremea lui Biden fosolosind tancurile. Dependentele sunt mentinute cu metode mult mai fine in Occident fata de cum luau boncanci ruseshti pe la spate oricine nu era cu Lenin si Stalin. Vedeti si azi cum se tradeaza rusii intre ei, si ajung prin Gulaguri pentru ca un vecin, un prieten i-a turnat la FSB ca au insultat Armata Rosie. Eu il critic pe Trudeau si puterea lui, dar totusi, nu ma aresteaza nimeni. Plus ca Trudeau se lauda ca a vandut Romaniei doua reactoare nucleare pe unde se plimba, asa ca, stringe relatiile cu Romania. Deci nu pot sa il critic prea tare…
Ca au fost niste suporteri romani care au scandat „Serbia” sau mai stiu eu ce, nu e motiv sa parasesti terenul. E o tampenie sa asociezi ce striga niste fani pe stadion cu echipa adversa. Inca un motiv sa nu ii recunoastem ca stat. Cind s-or civiliza, ne-om mai gandi.
Foarte. bine prezentat statutul provinciei Kosovo.Se vede diplomatul Nastase
orice minoritate majoritara intr-o provincie a unui stat si-ar putea declara statalitatea, printr-un referendum local… si noi aveam atatea „exemple” care ar urma acest „model”… din pacate…
[…] Continuarea, aici. […]