La Cornu

Sunt de cateva zile la Cornu. A venit timpul recoltelor de legume din solarii. Si a borcanelor de zacusca pentru la iarna. Incep sa se coaca merele, strugurii si prunele de toamna. E foarte cald si doar dimineata poti umbla in gradina. Cainii sufera si ei de caldura.

Am aflat, astazi, ca s-a stins, la 100 de ani, Constantin Balaceanu-Stolnici, membru onorific al Academiei dar si membru de onoare al Fundatiei Europene Titulescu. O personalitate aristocratica a societatii romanesti. L-am intalnit in multe ocazii, la Fundatie sau cu alte prilejuri. Avea o distinctie deosebita ce impunea respect si autoritate. Dumnezeu sa-l odihneasca!

5 gânduri despre “La Cornu

  1. Incet, incet toamna se arata firav, se coc strugurii, merele, perele si prunele au dat in parg si asa va mai trece inca un an. Am ramas putin mai saraci in personalitati, intelectuali de mare anvergura prin plecarea la cele vesnice a medicului, profesorului, omului de stiinta si membru de onoare a Fundatiei Europene Titulescu, Constantin Balaceanu-Stolnici. Dumnezeu sa-l ierte, sa-l odihneasca-n pace si sincere condoleante familiei indoliate.

  2. S-a stins și ultimul titan al vechilor boieri români, om de știință și medic renumit, profesor asociat al multor universități europene. Ce să facem, dacă plebea lui Pantazi nu a avut vorbe decât cele referitoare la faptul că a fost informator. De fapt , Constantin Balaceanu-Stolnici a rcunoscut acest lucru. Mă întreb, de ce a fost atât de mult omagiat mitingistul de serviciu, cel care a distrus învățământul românesc și care a fost slujitor fidel al Anei Pauker și nimeni nu i-a cerut să spună cum de a ajuns domnia sa în Ministerul de Externe, după ce venise din Franța. Măcar Constantin Balaceanu-Stolnici, a stat după Revoluție în banca lui, văzându-și de cercetările în domeniul neuroștiinței, în timp ce Mihai Șora, cu mult tupeu era aniticomunist și mereu furios pe așa-zișii neocripto comuniști. Dumnezeu să-i ierte pe amândoi și rușine celor care nu știu să prețuiască valorule româneșt!. Pantazi și gașca lui nu au trăit acele vremuri și nu știu de ce au trebuit unii ca profesorul Constantin Balaceanu-Stolnici să fie informatori sau cum de au ajuns alții în funcții înalte, veniti din capitalism în perioada construirii stalinismului în România. Aceste întrebări ar trebui să și le pună alde Pantazi și gașca lor!

  3. Poate ca Balaceanu-Stolnici a dat informari la fosta Securitate. Dar, in acest caz, nu stiu daca asta se califica la eticheta de „politie politica”. De ce ? Pentru ca fapta de a transmite informatii unui serviciu de securitate se numeste „spionaj” , nu „politie politica”. Sunt foarte multi informatori ai tuturor serviciilor in lume si toti desfasoara aceeasi activitate numita „spionaj”. Poate ca nu este mereu legala dar este un instrument larg utilizat de toate serviciile secrete. Dupa parerea mea, adevarat „politie politica” este ceea ce facea Securitatea cu informatiile pe care le primea. Adica faptul ca Securitatea baga la puscarie oameni nevinovati doar pentru convingerile lor politice, sau ii batea sau ii condamna la moarte cu ajutorul unor judecatori si procurori ai sistemului comunist. Adevarata „politie politica” au facut-o securistii care au batut oameni, precum si judecatorii si procurorii care i-au condamnat la temnita, nu informatorii care se fac vinovati de „spionaj” si cam atat. Dupa cum se vede , „politia politica” nu poate fi facuta decat de oameni ai sistemului, adica angajati ai statului comunist, cum ar fi securistii, militienii, judecatorii si procurorii acelui stat comunist. Nu cred ca poate fi acuzat vreodata de „politie politica” cineva care pur si simplu a spionat pentru Securitate in caliate de colaborator. Conceptul de „politie politica” eu cred ca intervine abia dupa ce informatiile trimise de spionii si colaboratorii Securitatii ajungeau la decidenti. Acei decidenti sunt singurii care se fac vinovati de „politie politica” pentru ca au nenorocit oameni nevinovati (i-au batut, i-au maltratat etc.).

Lasă un răspuns