Rezumatul privatizării PETROM. For the record…

Decizia Austriei de vota impotriva intrării României in Spatiul Schengen reprezintă o mare nedreptate si o umilintă pentru tara noastră. Cred insă că ar trebui să reflectăm si la motivele pentru care, după 2011, guvernele noastre nu au reusit să impună o astfel de decizie in Uniunea Europeană.

Pe de altă parte, mi se pare firească dorinta romanilor de a răspunde la această umilire, in diferite moduri, inclusiv prin boicotarea anumitor activităti sau entităti austriece. Una dintre tintele acestor revolte o constituie si OMV Petrom. Pe bună dreptate. Felul in care, după privatizarea din 2004, au fost decise numirile in conducerea companiei, felul in care au fost organizate diferitele licitatii, conditiile in care s-au distribuit (si cui) contractele de publicitate, joburile-sinecuri pentru anumite rude ale unor oameni politici, nivelul redeventelor, toate acestea ar fi trebuit monitorizate cu atentie de statul român, ca partener initial cu 49% din actiuni.

Institutia care ar fi trebuit să urmărescă aceste evolutii post privatizare ar fi trebuit să fie parlamentul, cu atat mai mult cu cât privatizarea Petrom s-a realizat printr-o lege. Doar in 2008, s-au verificat anumite elemente ale privatizarii respective. Probabil că si acum constituirea unei noi comisii de anchetă pentru a investiga, in principal, indeplinirea clauzelor post privatizare ar fi utilă.

Pentru o astfel de dezbatere, ar trebui să tinem seama insă si de următoarele elemente:

  • Pentru a se aproba a doua transă de imprumut cu Banca Mondială, in anul 2000, Guvernul Isărescu si fostul ministru Băsescu au convenit cu Banca Mondială să ofere un pachet de cel putin 51% din actiunile SNP Petrom pentru privatizare. Lista societătilor convenite pentru privatizare cuprindea numeroase entităti bancare,etc.;
  • Doar in perioada 1998-2000 datoriile Petrom ajunseseră la 10.303 miliarde lei iar guvernul le-a sters si le-a trecut la datoria publică. Până in 2004, datoriile societătii atinseseră din nou o valoare foarte mare – aproximativ 30.000 miliarde lei;
  • Romania a inceput negocierile pentru capitolul XIV pentru energie cu UE, in 2002 si l-a inchis in iunie  2004, odată cu incheierea formalitătilor  pentru privatizarea Petrom;
  • Comisia de privatizare a Petrom a fost aprobată de parlament;
  • La acel moment, România nu avea confirmat de către UE statutul de economie de piată functională, statut conditionat de intelegerile cu Banca Mondială, FMI si UE. In “TO DO LIST-ul din iulie 2004, măsura 33 prevedea obligatiile legate de privatizarea Petrom, cu termene precise;
  • Privatizarea SNP Petrom avea ca obiect vânzarea a 33,34% actiuni cu 669 mil euro si o mărire          de capital de 831 mil. euro. In total OMV a plătit 1,5 miliarde euro pentru 51% din capitalul social al Petrom;
  • In 2004, statul român avea 49% din actiuni. Acum, statul român mai are doar 20% iar diverse persoane fizice sau juridice au 28%. Această scădere s-a datorat faptului că statul a cedat gratuit Fondului Proprietatea 20% din actiunile detinute de stat. Fondul Prorietatea a vandut apoi pe bursă aproape toate actiunile pe care le dobandise. Rezultatul, evident, a fost reducerea semnificativă a dividendelor cuvenite statului!
  • In 2004, Petrom avea 50000 de salariati dar OMV avea o capacitate de rafinare mai mare decât Petrom, cu doar 6000 de salariati. Petrom, din păcate, functiona cu o parte din salariati intr-o formulă de somaj deghizat, cu salarii reduse;
  • In ceea ce priveste companiile care s-au prezentat la licitatie, la inceput au fost vreo 18, apoi au ramas cele din Rusia, Ungaria, Austria si Halliburton. Era in 2003. Vă mai aduceti aminte ce s-a intâmplat atunci? Bănuiesc că nu. A pornit razboiul din Irak. Ca să fac povestea scurtă, Hulliburton a pornit la actiune si a căstigat câteva licitatii de zeci de miliarde de dolari, inclusiv in industria petrolieră, unde petrolul il extrăgeai de la suprafată, cu aspiratorul. De ce să foreze la 2000 de metri, in conditiile in care in urma cu 100 de ani mai venisera prin România cu sondele. Chiar nu ne aducem aminte de Anglo-americana, etc. Apoi au mai trecut si nemtii dar si sovieticii prin terenurile petroliere. Am incercat cu British Petroleum, am mers la Londra să vorbesc cu Tony Blair. Mi-a spus că ei sunt interesti sa cumpere doar statiile de benzină. I-am explicat că nu ne interesează. Vă mai aduceti aminte de jocul cu vanzarea si apoi cumpararea de benzinării de către baronii locali de la noi?
  • Contractul de privatizare a fost aprobat prin legea 555/2 decembrie 2004, in contextul in care ne propusesem inchiderea tuturor capitolelor de negociere cu UE  in decembrie 2004, inainte de schimbarea componentei Comisiei europene pentru a evita amânarea aderării noastre pentru următorul grup de extindere ( nu intru in amănunte). Rezultatul votului a fost 173 voturi pentru, 20 impotrivă si 1 abtinere. Un papagal mitoman povestea zilele astea la televizor si la radio cum a stat el o noapte intreagă cu Băsescu pentru a-l convinge ca parlamentarii PD să se abtină de la vot! Pe bune? Oare PD avea un singur parlamentar si acela s-a abtinut? Imi pare rău să constat credulitatea unor jurnalisti  cunoscuti care inghit aceste povesti mincinoase;
  • In 2006, Senatul a hotărât infiintarea unei Comisii de anchetă având drept scop investigarea conditiilor de legalitate privind privatizarea Petrom. Raportul Comisiei a fost prezentat in 19 iunie 2008. Concluzia a fost că, “din punctul de vedere al legalitătii, procesul de privatizare al SNP Petrom este legal, conform cu legislatia in vigoare”. De asemenea, s-a verificat, prin patru metode de evaluare, pretul obtinut. Voi reveni cu recomandările Comisiei care, din păcate, nu au fost urmate;
  • Am remarcat o anumită isterie in legătură cu DESECRETIZAREA contractului. DESECRETIZAREA s-a făcut pentru membrii Comisiei care au putut consulta contractul de sute de pagini in perioada 2006-2008. Acelasi lucru se poare repeta dacă se va constitui o nouă comisie parlamentară care să examineze alte aspecte ale activitătii OMV Petrom, inclusiv indeplinirea clauzelor post privatizare. Contractul prevede clauze de confidentialitate care nu permit publicarea lui pentru ratiuni privind competitia comercială. Sau cineva să-si asume plata unor daune financiare importante;
  • Până in prezent OMV Petrom a contribuit la bugetul României cu 35 miliarde euro , in perioada 2005-2021 si a făcut investitii de 17 miliarde de euro, având in prezent 8000 de salariati. In ceea ce priveste profiturile pe primele luni ale anului, verificati cât au fost taxele plătite la stat in aceeasi perioadă;
  • Acum in legătură cu petrolul. Unii vor să-l ia inapoi. Nu e nevoie. Petrolul face parte din resursele naturale care rămân ale statului (art 135-136 din Constitutie), Zăcămintele de petrol pot fi doar concesionate pe diferite perioade. In legea 555/2004, se arată cu claritate (art 15 din lege) că perioada de concesionare este de 10 ani si că redeventele (chiria) nu pot fi modificate in acest interval. De fapt pentru toate concesiunile de petrol, nu doar pentru OMV;
  • Incepand cu acel an (2008), am repetat de nenumărate ori că se poate mări redeventa sau chiar, fortând valoarea ei, se poate ajunge la rezilierea contractului. Dacă se dorea. Nu s-a dorit.Oricum, nu e nevoie “să ne luăm tot Petrom-ul inapoi”, ci doar 51% din el pentru că mai avem 20% din el dar alte 20 % din actiuni i le-am făcut cadou ambasadorului Gitenstein de la Fondul Proprietatea. Nu cred că putem să-l rugăm să ni le dea inapoi pentru că, oricum, le-a vândut deja.
  • Poate că ar fi fost util ca guvernantii de ieri si de azi sau jurnalistii de azi sa fi citit recomandările Comisiei din 2008:  1. Guvernul trebuie să verifice respectarea de către Petrom-OMV a programului asumat de investitii, etc, 2. Guvernul trebuie să solicite CA Petrom o informare privind furnizorii, subcontractorii, licitatii, tinând seama de configuratia actionarilor, 3. Guvernul trebuie să verifice cum s-au achitat de datoria lor reprezentantii institutiilor statului român, membri in CA (valorificarea “actiunii de aur”), 4. Guvernul trebuie să activeze clauza din contract care prevede ca in situatii de criza , membrii CA vor lua in considerare  si interesele consumatorilor precum si interesul national al României…urmând a se constitui un Fond de solidaritate…” 

*. Texul de mai sus cu Fondul de solidaritate este din 2008 si figurează in contract.

Scriu aceste rânduri cu o oarecare tristete. Un esec penibil legat de neacceptarea noastră in Spatiul Schengen (vă aduceti aminte cine a rezolvat prima fază a intrării in Spatiul Schengen, prin eliminarea vizelor pentru romăni, incepând cu 1 ianuarie 2002?) se translatează spre o componentă importantă a negocierilor noastre pentru aderarea la Uniunea europeană, aderare care ne-a adus importante beneficii directe si indirecte, inclusiv financiare. 

In ceea ce priveste Omv Petrom, unele din greseli sau anumite corecturi generate de schimbarea conditiilor fundamentale puteau fi făcute incă in 2008 sau oricând de atunci incoace. Am asistat insă, zilele acestea, la comentarii isterice, incompetentă si lipsă de documentare, pe această temă. Sigur, m-am obisnuit cu lucrurile astea. Si stiu, câinii vor continua să latre.

17 gânduri despre “Rezumatul privatizării PETROM. For the record…

  1. Îmi surâde ideea înlocuirii OMV cu British Petroleum sau Equinor, dar nu și privatizarea. Pe anul financiar 2021, OMV Petrom a plătit statului redevențe și supraimpozit la gaze în valoare de 2 miliarde lei, impozit pe profit de 500 milioane lei și dividende de 400 milioane lei. (Și nu am luat în calcul TVA și accize) Pentru aceeași perioadă, compania românească a plătit OMV dividende în valoare de 1 miliard de lei. Dacă raportul e 3 la 1 pentru statul român, ce ne trebuie nouă privatizare?

    Apreciază

  2. „…i le-am făcut cadou ambasadorului Gitenstein de la Fondul Proprietatea”… cine ? la ce pret si in ce temei? Ce vina are poporul asta sa i se reproseze lui mereu?? Da, Vrem Petromul , bancile , campurile…. tot , le vrem inapoi. Sunt ale parintilor, bunicilor si strabunicilor nostrii pentru copii, nepotii si stranepotii nostrii. Toata lume bantuie cu vorbe pe ecrane , solutii doar cativa. Sustin orice tip de boicot , eu ca persoana fizica deja am facut asta . Nu -mi trebuie shenghen, nu ma afecteaza aceasta izolare , doar asa de sanchi.

    Apreciază

  3. Romania, in Spatiul Schengen minus unu (Austria)

    Austria s-ar putea afla la originea spargerii unitatii europene prin votul sau negativ, nemotivat si neprovocat, cu privire la Decizia de aderare a României la Spaţiul Schengen.

    „S-ar putea”, dar inca este posibila o soluţie constructiva de deblocare a situaţiei si de a face dreptate românilor, care sunt îndreptăţiţi pe deplin să beneficieze de drepturile apartenenţei la Spaţiul Schengen. Solutia de a ne admite in Schengen este clar politica, aceasta apartine institutiilor europene, abilitate si implicate in acest dosar geopolitic. Pana atunci, masurile Romaniei de boicotare a intereselor Austriei in tara noastra, cat si a oricarui interes austriac care tine de consensul comunitar, trebuie extinse si intensificate. Austria isi poate ridica veto-ul boicot in orice secunda, totul depinde de Viena in a ne respecta interesele, nu poate pretinde ca in acest caz reciprocitatea nu este legitima.

    Exista insa si o alta cale de a raspunde comunitar la acest veto austriac ciudat, respectand in acelasi timp pozitia de justificare a Austriei, exprimata în Consiliul JAI din 8 decembrie 2022. Daca Austria nu-i vrea pe romani sa circule liber pe teritoriul austriac, dar toate celelalte tari Schengen le accepta circulatia fara controale la frontierele lor, exista o solutie politica si de bun simt, care nu deposedeaza Austria de veto-ul la care are dreptul, dar care o priveste exclusiv.

    Aceasta solutie consta in intrarea Romaniei in Spatiul Schengen minus unu. Ce inseamna? Cetatenii romani sa devina cetateni „schengen”, adica sa circule liber ca toti ceilalti europeni-schengen, dar ocolind Austria, fara a intra pe teritoriul austriac. Circulatia libera a cetatenilor romani, in Spatiul Schengen, spre vestul european, sa se faca pe cele doua rute alternative, prin Slovacia si prin Slovenia.

    Fara indoiala ca Ungaria nu vrea si nu are niciun interes ca frontiera sa cu Romania sa ramana o bariera Schengen, impiedicand circulatia libera a romanilor si a ungarilor in ambele sensuri. Viena vrea de fapt o frontiera Schengen dura la granita de est a Ungariei, ca un fel de Linie Siegfried sau Linie Maginot, ceea ce o pune in conflict politic si cu Budapesta. Solutia „Romania, in Spatiul Schengen minus unu (Austria)” este necesara, temporara si de tranzitie, pana cand Viena nu va mai avea obiectii si va ridica benevol veto-ul. 

    Apreciază

  4. Poate nu ati incercat sa ne explicați mai demult această privatizare fiindcă nu ati gasit o platformă. Acuzatiile adversarilor politici erau atât de virulente, si erau atât de mulți rivali, încât valul de ură creat a întunecat judecata multora dintre noi. Gasesc logic tot ce spuneti si apreciez ca o faceti oarecum detașat. Fără ranchiună.

    Apreciază

  5. Prea multa agitatie pentru nimic, as zice, nu se va intampla nimic, oarece agitatie cu ocazia „cazului Schengen”. Mamaliga nu exploadeaza din senin. Presedintele ne-a spus, Premierul s-a infoiat, seful Camerei Deputatilor s-a „ingulgutat”, opozitia agitata si singulara a zis insa, Romania va ramane (in continuare cu paguba incomensurabila economic) alaturi de Bulgaria la periferia Europei. Piata Victoriei a fost extrem de goala in aceste zile, tefelistii, actorii, „actorasii”, intelectualii si „sefii” … de banci alaturi de toti „revolutionarii” anilor trecuti sunt inexistenti.
    Mai nou, dupa spusele jurnalistilor, Romania isi inchide de graba capacitatile energetice pe carbune (prin OUG, noaptea ca hotii, cf. jurnalistilor). Imi pun o intrebare. Unde au fost in toti acesti ani (peste 20 de ani) toate serviciile de S.N. ale Romaniei care au jurat sa apere natiunea romana ?

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.