Rezultatul alegerilor prezidentiale din Franta nu este o supriza pentru observatorii atenti ai dinamicii europene. Nu numai ca Francois Hollande a fost cotat drept favorit pe aproape intreaga durata a campaniei prezidentiale, dupa victoria in alegerile primare ale Partidului Socialist in 2011, dar este evident ca semnalul transmis de victoria socialistilor in alegerile din Franta reprezinta si o schimbare importanta la nivelul opiniei publice europene. Hollande a obtinut 28% din voturile exprimate duminica de catre alegatorii francezi, devenind astfel primul candidat din istoria alegerilor prezidentiale ale celei de A Cincea Republici care surclaseaza in primul tur de scrutin presedintele in exercitiu.
Hollande a castigat primul tur al alegerilor prezidentiale si ramane in continuare favorit pentru turul secund de scrutin in primul rand datorita criticii sale inteligente aduse programelor de austeritate promovate de catre marea majoritate a conducatorilor europeni drept panaceu in fata efectelor crizei economice si financiare globale. Mai mult, in conditiile in care sistemele publice precum educatia si sanatatea au fost primele tinte ale reducerilor de cheltuieli, programul lui Hollande care cere nu numai suplimentarea cheltuielilor publice, ci si crearea de noi locuri de munca in aceste doua domenii reprezinta unul dintre imperativele publice moderne. Victoria lui Francois Hollande in alegerile din Franta poate reprezenta semnalul revirimentului continental al stangii, dupa o perioada mai dificila, catre un discurs si un set de politici economice si sociale mult mai asertive si mult mai curajoase. Victoria lui Hollande arata ca stanga europeana nu este lipsita nici de viziune si nici de curaj.
Din perspectiva Romaniei, schimbarea titularului de la Palatul Elysee, poate fi semnalul unei reapropieri intre cele doua tari legate de o lunga relatie de prietenie si colaborare, relatie tulburata in ultimii ani in primul rand din cauza manierei categorice si nediplomatice cu care sefii ambelor state au stiut sa interactioneze. Ma astept ca dupa o eventuala victorie a lui Hollande violenta limbajului public din Hexagon la adresa cetatenilor romani sa fie temperata, iar victoria stangii in aceste alegeri sa devina un exemplu din care PSD va invata, fara indoiala.
[…] this link: O noua victorie pentru stanga europeana: Hollande castiga primul tur al alegerilor prezidentiale din… This entry was posted in Uncategorized and tagged a-fie-temperata, a-mai-dificila, […]
@ Adrian Năstase
😀
Dl. Hollande mai promite una sau alta… dar domnul Dan Diaconescu promite salarii de 2500 de euro pentru mineri. Nu numai asta, dar salariile de 2500 de euro pentru mineri salvează creşterea economică, asta pentru că mineri vor începe să trăiască în lux. M-a face şi eu miner cu 2500 de euro. Aş da 500 de euro la un miner să lucreze în locul meu şi aş rămâne cu un profit de 2000 de euro.
*minerii
*m-aş
Până la a mă face miner, cred că trebuie să investesc într-o tastatură… că asta nu mai bate toate literele. 😀
Mult prea multe voturi s-au dus catre candidata din partea extremei drepte, Marine Le Pen… In turul II de scrutin e de presupus ca aceste voturi se vor indrepta catre Sarkozy… In orice caz este ingrijoratoare ascensiunea extremei drepte in Franta.
Sper ca victoria lui Hollande sa fie semnalul unei reapropieri intre Romania si Franta si limbajul public din Hexagon la adresa cetatenilor romani sa se tempereze… Sa speram ca nu vom ramane numai cu speranta…
Domnule Nastase,
in alta ordine de idei, daca va castiga Hollande, care va fi pozitia Frantei fata de Rusia? Va intra in contradictie cu pozitia SUA fata de Rusia? Si ma gandesc la faptul ca si la Casa Alba s-ar putea sa avem o schimbare si viitoarea Administratie sa fie una republicana. Ne va avantaja? Ce credeti, care e parerea Dvs?
@Dle Nastase,
Postul dvs. este un text „politic” si atat-care insa nu reflecta what it is really at stake.
Nu este o „victorie pentru stanga europeana” si nici pentru (centru) stanga franceza -care este la fel de lipsita de solutii si de viziune cum a fost centru-dreapta din ultimii 5 ani.
Stiti care sunt probleme Frantei, si pe care NICI UN candidat, Holande y compris, nu le-a abordat serios?
-crestere anemica
-scadere in competitivitate
-declin in comertul international
-balanta comerciala deficitara (volumul importurilor mai mare-mult-decat cel al exporturilor)
-putere de cumparare in continua scadere
-rata a somajului in continua crestere (in randul tinerilor, aproape un sfert, cifrele variaza intre 23-24 la suta)
PLUS
-atitudine schzofrenica-elitele (politice &sociale) cosnidera ca Franta inca este o mare putere: WRONG: Franta e o middle-power la momentul de fata in toate domeniile, inclusiv cel cultural (alta schizofrenie) si viitorul nu suna bine deloc.
Pana la sfaristul anului Franta trebuie sa IMPRUMUTE aproximativ 240 de miliarde, necesare pt finantarea bugetului de stat: sunt sigura ca Hollande, in cazul in care va fi ales presedinte, se va trezi repede la aceasta realitate, iar masurile acelea, cu „nu stiu cate angajari” in educatie si sanatate nu vor fi putea aplicate. A, va putea sa caute o parte din banii acestia prin Ixelles, in Belgia, prin Zurich sau in zona Grund din Luxembourg, la vanatoare de miliardari francezi auto-exilati (unii dintre ei traiesc foarte discret, aproape modest chiar, la granita franco-belgiana, in niste comune linistite)
Iar daca Hollande va castiga, stiti ce se va intampla?: UMP o sa intre intr-o lupta pentrru succesiune (Sarkozy a spus ca se retrage din viata politica) si Marine Le Pen va deveni sefa opozitiei, ceea ce ii va lasa drumul liber pt 2014. Marine Le Pen este cel mai talentat om/femeie politic(a a momentului din Franta (si nu vad pe nimeni sa rivalizeze cu ea in urmatorii ani).
Eu recomand aceasta carte, scrisa de fostul director al Libération, apropos decat de „stanga” este stanga franceza (un mit, de altfel) : http://www.amazon.fr/Histoire-gauche-caviar-Laurent-Joffrin/dp/2221104854
Si last, but not least, nimeni din politica romaneasca -putere si opozitie-nu a fost in stare sa dea o replica la acuzatiile legate de romani prezentand o lista cu personalitati din viata politica(UMP inclusiv, un om politic intr-o functie de mare putere) , sociala, culturala a Frantei care au origini roamnesti. Sunt mult mai multe decat se crede/ stie. Insa pentru asta trebuie sa mai si citesti (de fapt, sa fii educat) nu sa te uiti la meciuri si sa consideri „glumitzele” ca manifestarea suprema a inteligentei.
@edit: crestere economica anemica
[…] de putere minoră (I) Doua analize foarte bune, facute intr-un stil realist, concis dar… totusi pesimist… Adevarul e ca si […]
O VICTORIE A SORTII….
E în pragul înserării…Deodată, clopotele bisericii din curtea Balamucului Socola au început a bate pe toate tonalităţile, răspândind în mahala fiori
de incertitudine, mai ales pentru faptul că-n ziua cu pricina nu-i nicio sărbătoare… Dangătele amestecate sună aidoma unor schelălăieli de maidanezi încleştaţi într-o luptă sângeroasă pe viaţă şi pe moarte. Şi, ca să pară iadul pe pământ, le ţin isonul şi ţârâitul strident al câtorva sonerii fixate deasupra uşilor unora dintre pavilioane . Portarul de la intrarea în spital, cam alb la faţă, anunţă ultimii vizitatori în retragere, „să fie foarte atenţi şi să meargă grupat pe drumul către case, deoarece a evadat un nebun foarte periculos, care a mai facut şi crime la viaţa lui…” Ştirea a căzut precum un bolovan peste capetele ălor de faţă şi a dat imediat naştere la exclamaţii de panică (gen haoleo, vai da mine şi sărăcan de curu meu), la comentarii de îngrijorare şi întrebări edificatoare, gen : „ar putea fi în drum ?” , „cât poa’ să fie de voinic cetăţeanu ?”, sau „se poate lua de oameni din senin ?”
Între timp portarul a mai răspuns la câteva apeluri telefonice, dintre care unul al „oamenilor legii”, care voiau să ştie cum arată cel pe care trebuie să-l caute.
-Pai eu de un’ sa ştiu, că nebunu era ascuns la fără clanţă; Sunaţi la Centrala Spitalului şi cereţi cu don dr. Stigleţi, că el îl îndopa cu pasteli….
-Da, să trăiţi !
Apoi, după vreun ceas, în poarta spitalului apărură două maşini de la ISU Iaşi, dintr-una sări jos un domn sprinten şi ceru aceluiaşi portar să vorbească cu directorul.
-Păi don derector e acas’ la oara asta…Nu-l putem deranja doar pentru c-a scăpat unul din lanţ…
-Şi-atunci care barosan e disponibil acum ? întrebă revoltat cel de la ISU.
-Don dr.Sticleţi, şeful pavilionului cu…fără clanţă -îl lămuri omul porţii. Puteţi da un telefon de aici -şi arătă cu dreapta către masuţa din cabina sa.
Omul de la ISU apucă imediat receptorul şi ceru centralistei să-l dea pe doctorul respectiv.
-D-le doctor, vreau să ştiu de ce am fost noi mobilizaţi, câtă vreme, după statut, ne ocupăm doar de incendii şi bombe dezgropate ? Nu ne-aţi cerut dvs. ? Aha …Păi atunci ne vedem de treabă…Da nu înţeleg de ce-l mai cautaţi dacă tot n-aveţi medicamente…Aha…Vă salut !
După care se răsti la cei din maşini :
-Hai bă la una mică şi după aia la nevestele noastre dragi, că fugarul înca n-a luat foc!
Şi uite-aşa încet, încet, trecu noaptea, se crăpă de ziuă fără alte incidente şi desigur fără a fi găsit nici evadatul.
Pe la 9.30, în faţa porţii Balamucului opri de data asta o singură maşină, dar tot de la ISU şi, văzând că portarul nu mişcă nimic, dădu drumul la sirenă…
-Hooo, bre, că nu dau turcii…aplană problema molcom, omul de la intrare.
-Ba da bă…Hai, deschide-l pe Sesam că am marfa înăuntru pe targă si se-mpute…-explică şoferul, arătând cu dreapta către spatele autovehicolului.
-Gata, s-a înturnat bagabontu, da cum ?- se arătă curios din fire paznicul.
-Nu ştiu unde o fi înoptat, dar dimineaţa, stătea liniştit pe malul Bahluiului, făcea bărcuţe din hârtie şi le incendia înainte de lansarea la apă…Când am apărut noi, că ne anunţase un bun român, omul vostru a început să cheme SPP-ul, SRI-ul, KGB-ul, şi să strige că el e preşedintele românlor, că acu-i la ora când e jucător şi că a incendiat niţel Sena ca să cadă Sarkozy în alegeri…Şi deschide bă odată porţile alea..-mai ceru şoferul de la ISU.
-Ia auzi frate …Mare pacoste…Ca să vezi ce face din om nervii care nu este breji- breji…Ptiu, piei Satană !-mai completă portarul după care deschise larg porţile Balamucului şi-şi facu de trei ori cruce, gândind în sinea lui simplă că individul ăsta nu trebuie să mai iasă în veci de la „fără clanţă”…
Buna dimineata domnule profesor,
De mult timp am studiat relatia Frantei cu SUA, una dealtfel cu multe suisuri si coborasuri….
In acelasi timp am cautat tipare in societatea franceza, tipare pe care ma gandeam ca le voi regasi peste ani si in Romania. Acest lucru s-a intamplat:
Franta este tinuta in frau, astfel incat francezii sa nu poata ajunge la un anumit nivel tehnologic si de bunastare al cetateanului, prin taxe peste taxe puse IMM-urilor, astfel incat francezii au devenit artisti in a fenta statul francez, acest lucru pe de o parte.
Pe de alta, avem o mare parte a francezilor care au decazut atat de mult incat nu mai pot asigura hrana copiilor lor si nici chiria, sfarsind in strada… la propriu !!!
Ca urmare au aparut ONG-uri de tipul Arme de Salut, La Mie de Pain, Emaus, si alte organizatii religioase care dau de mancare saracilor francezi.
Am stat de vorba cu multi dintre ei si am vazut ca acesti oameni, in afara celor cu probleme psihice, erau pur si simplu oameni ca si noi, carora li s-au scos coltii, ori li s-au pilit….pentru a-si pierde increderea in ei.
Din oameni perfect adaptati societatii, au ajuns sa nu mai aibe incredere in ei insisi, deoarece oriunde se duceau sa se angajeze, nu erau acceptati. Acest fenomen apare de regula la varsta de 50 – 55 de ani, deoarece angajatorii cauta numai fresh meat…
Acest fenomen anormal se intensifica odata cu venirea dreptei la putere in Franta….
Aviz amatorilor!!!
Am prevazut victoria de cateva luni, asa ca tin sa adaug doar o mica (-mare) completare: electoratul european a inceput sa sanctioneze dur la vot, mincinosii, din orice parte a politicului vin ei si indiferent daca sunt in exercitiu sau doar acced! Lumea s-a saturat de smecheri si de mincinosi.
Normal, exista inca o mare parte de electorat care adora sa fie mintit in continuare, insa odata cu scaderea conturilor bancare si cresterea creditului, le vine mintea la cap. Insa, nebuni si naivi vor fi mereu… totul e ca prin numarul lor sa nu influenteze parerea generala. Daca insa asemenea creduli, sau ceilalti, vandutii, ajung prin media, se poate deturna opinia generala si asta-i extrem de rau caci sufera toti, nu doar ei.
Acesta-i motivul pt care vedem un mesaaj si o parere la tv, chiar si in Franta, iar marele electorat voteaza intru incredere, spre dementa politicienilor, tacticienilor, creatorilor de imagine, de mesaj politic, etc.
Vremurile cand jigodiile puteau minti electoral s-au dus… Poate ca asta-i singurul avantaj al asa-zisei crize.
Sigur, felicitari stingii franceze, desi inca nu este totul jucat. Scenariul de acum vreo trei-patru saptamini (atunci cind parca i-ati si adresat usoare critici lui Hollande), atunci cind era pronosticata o victorie a lui Sarkozy in primul tur, urmata de aceea finala a lui Hollande, ar putea actiona inversat. Aceasta deoarece analistii francezi considerau ca, pentru al doilea tur, bazinul de voturi al socialistilor va fi mai mare decit al UMP, care putea lua doar de la Marine Le Pen ( si cam jumatate). Cum electorii lepenisti se arata a fi mai numerosi decit se sconta, cred ca meciul electoral inca nu este adjudecat. Oricum, pentru imbunatatirea relatiilor bilaterale schimbarea de presedinte ar trebui facuta si la Cotroceni.
@Bibliotecaru,
Ca ti-ai schimba tastatura, asta n-ar fi o problema dar daca ar trebui sa-ti schimbi capul asta da, ar fi !
Asta se cam cheamă să zici „hop” înainte de a sări pârleazu’. Şi mie (la fel ca şi lui Motanu-ncălţat) mi se pare că dacă voturile din stânga (10% la comunişti) se vor duce la Hollande, sigur că cele 20% de la M-me Le Pen se vor duce spre Sarkozy. Ei?
@Bibliotecaru
Dan Diaconescu a inceput sa promita si CASE nu doar salarii mari.
Alegerile din Franta: Despre testarea unei ipoteze si o lectie electorala
Calificarea socialistului Francois Hollande, cu 28,56% din voturi, si a presedintelui in exercitiu, Nicolas Sarkozy, UMP, cu 27,07%, pentru turul doi al alegerilor prezidentiale din Franta, in urma primului tur, de duminica, nu a surprins pe nimeni. Caracteristicile relativ comune ale discursurilor electorale, dominate de protectionism si nationalism, si prudenta dictata de criza au dat o nota oarecum echilibrata si chiar anosta competitiei dintre cei doi candidati, care au lasat ca aceasta prima faza, de tatonare si incalzire, deopotriva pentru adversari si electorat, sa se consume, aidoma spectacolelor cu gladiatori, mai mult pe seama luptelor dintre cei aflati in afara marjei super-greilor.
Un rezultat surprinzator, care a taiat respiratia multor observatori si politicieni cu vocatia echilibrului, inclusiv lui Hollande, a existat, totusi, cel obtinut de extrema dreapta a lui Marine Le Pen, Frontul National, care a obtinut un scor fara precedent, de 18,2%, care a plasat-o ca a treia forta politica in preferintele alegatorilor francezi, fenomen pe care candidatul socialist l-a primit cu ingrijorare, recunoscand ca „Niciodata Frontul National nu a mai atins un asemenea nivel.” Stanga radicala, reprezentata de Jean Luc Melenchon, a inregistrat 11,1%, fortele de centru, sustinatoare ale lui Francois Bayron, 9,11%, iar din partidele care nu au trecut pragul electoral mai perceptibil a fost cel al ecologistei Evei Joly, cu circa 2%.
Mai important decat „miracolul” de care Sarkozy ar avea nevoie, pe care presa europeana il evoca la unison (si nu contest ca presedintele francez va culege ceea ce a semanat de-a lungul mandatului), mi se pare a fi insa o alta problema, cu atat mai mult cu cat Franta, de la a carei Revolutie din 1789 se trage paradigma pluralismului politic de tip stanga-dreapta, implicit a alternantei la guvernare, este unul dintre cele mai importante campuri al democratiei care valideaza idei si teorii social-politice. Din acest punct de vedere, inclin sa cred ca raspunsul la intrebarea cu cine va vota Frontul National in turul doi va fi clarificator pentru alte intrebari.
Deja primele sondaje pentru turul doi il indica pe candidatul stangii socialiste castigatorul alegerilor prezidentiale cu un scor de 54%, iar pe cel al dreptei populare pe pozitia a doua, cu 46% din voturi. Daca aceasta ipoteza se va confirma, este usor de constatat ca in cazul lui Sarkozy ea va fi, aproximativ, rezultatul insumarii scorurilor UMP si FN, din primul tur.
Consecinta va parea fireasca pentru cei care vor lua in calcul plasarea de aceeasi parte a esichierului a celor doua formatiuni politice (o insotire similara se poate vedea si mai aproape de noi, intre Fidesz si Jobbik, dar Ungaria nu-i Franta, s-ar putea replica). Ipoteza tinde a fi insa escamotata de adeptii care-si doresc o dreapta aflata „vesnic” la putere, care, judecand dupa unele reactii, fie vor relativiza pericolul ascensiunii extremei drepte, a frontist-nationalistilor lui Le Pen, in raport cu hiperbolizarea demonica a socialistilor lui Hollande (si mai cu seama a amenintarii pe care acestia o vor reprezenta pentru marea finanta), fie, asa cum s-a intamplat dupa revolutiile anticomuniste est-europene, o vor disloca si arunca, pur si simplu, in curtea stangii, impreuna cu o cunoscuta mantra culpabilizanta de „contopire”. Presupunand, in ultimul caz, doar de dragul exercitiului teoretic, ca voturile extremei-drepte se vor indrepta catre candidatul stangii socialiste, ar rezulta un scor greu de imaginat pentru pluralismul democratic francez, de peste 70%. Oricum, vom vedea ce se va intampla pe 6 mai…
Rata inalta de participare la vot, de circa 80%, conform institutelor de sondare, nu lasa insa niciun dubiu asupra standardului de educatie electorala al francezilor, care a devenit o constanta a spiritului civic (in 2007, prezenta la vot a fost de 83,77%, iar in 2002, de 71,6%). O lectie care ar trebui subscrisa si de catre cetatenii romani.
Bibliotecaru
„Aş da 500 de euro la un miner să lucreze în locul meu şi aş rămâne cu un profit de 2000 de euro.”
Păi nu merge de vreme ce minerii iau 2500 EURO, nu puteţi să-i daţi 500. Dar puteţi face altceva: plătiţi un profesor sau un medic cu 500 de EURO să muncească îm mină şi d-stră rămâneţi cu 2000. În acest mod toată lumea e fericită.
d’Artagnan,
Logica la el („Bibliotecaru”) e ca rima, în apa !
@ZOE, nu-l cunosti deloc pe Bibliotecaru`, asta-i clar. In plus, n-ai inteles nici macar ironia (aprobatoare!) a lui d`Artagnan. Scuze ca m-am … interferat
Pentru nestiutorul (?) Carcotasu:
Candidata de extrema dreapta la alegerile prezidentiale din Franta, Marine Le Pen, a declarat ca presedintele Nicolas Sarkozy este „un ratat” si nu merita sprijinul sustinatorilor Frontului National.
Marine Le Pen a afirmat, luni seara, ca presedintele Frantei a pierdut alegerile si ca refuza sa le spuna sustinatorilor ei sa-l voteze pe actualul lider de la Elysee, informeaza Daily Mail.
„Nu ma astept la altceva decat ca sistemul va suferi o implozie. Sarkozy a pierdut deja alegerile prezidentiale”, a subliniat Marine Le Pen.
Ei?
isabel_allende
nu stiu cum sa zic.. am citit un interviul al Marinei… foarte stanga anii 60! In substanta voi a zice .
@ Zoe
Velisar Iancu are dreptate, îl judeci greşit pe Bibliotecaru.
@isabel allende,
imi pareti mai duplicitara decat salvador allende vis-a-vis de demarcatia necesara a stangii veritabile, autentice de centru-drepta politica. Analogia/echivalenta dintre cei doi poli e un subterfugiu binecunoscut al dreptei in incercarea de discreditare/emasculare a social-democratiei.
S-a intamplat chiar in Piata Universitatii cand slujbasi ai puterii au lansat lozinca PDL=USL ca diversiune pentru fraieri si gura-casca. Ca in Franta sunt/ca si aiurea/ politicieni de stanga ce s-au compromis cu prea mult caviar nu ar trebui sa angajeze credibilitatea doctrinei social-democrate; e ca si cum am acuza religia pentru ce face unul sau altul dintre preoti.
S-a vazut de altfel ca unii dintre liderii de stanga din Franta s-au alipit cu oportunism guvernului de dreapta/au si ei MRU-stii lor. Partea buna e ca s-a facut putina curatenie la stanga. Sansa socialistilor e sa absoarba in parte mesajul lui Marine Le Pen si sa-l ajusteze la programul lor. In fond, ambele partide au o platforma comuna a salvargarii interesului national, ce inseamna o imigratie mai bine selectata, locuri de munca pentru francezi si investitii pentru relansare economica.
Intr-o democratie functionala, social-democratia trebuie sa prevaleze, gratie preponderentei demografice. Sindicatele sunt extrem de importante pentru reprezentarea interesului public in spatiul politic.
Dreapta politica ramane relevanta doar in masura in care incorporeaza programe sociale robuste si progresive.
Vive la France!
@Ghitza,
Marine e hyperdesteapta: ataca si PS-ul, si UMP-ul si sifoneaza voturi de la amanadoua. Fieful ei electoral-in sensul de cel mai mare numar de voturi obtinute-este in Nord-Estul Frantei, zona de stanga prin excelenta. Acolo, ea a obtinut intre 20 si 36 la suta!-si nici nu si-a facut cine stie ce campanie: socialistii spuneau ca ei au inceput campania din februarie, iar FN -ul nu a facut deloc campanie si in multe localitati, cu primari socialisti, luat un numar f mare de voturi. citeam azi o declaratie in „La voix du Nord ” a unui militant socialist care spunea ca „daca pui un magar cu afisul lui Marine Le Pen pe el, magarul o sa fie votat”.
Insa ceea ce face marele ei succes este PERSONALITATEA ei iesita din comun. Sincer, este fara de pereche pe scena politica franceza: incredibil de inteligenta, carismatica, de o energie iesita din comun, si mai ales cu o personalitate de „rock star”. Fata de „obositii” si „pretiosii” care populeaza scena politica franceza, ea este perceputa ca altceva, „hors système”; mai ales din afara sistemului care, in opinia multora, a confiscat politica franceza din ultimii 30 de ani (un soi de elita auto-reproductiva, in care intre „stanga-caviar”, dar acre plange pe umarul sindicatelor si „dreapta” liberala, dar care nu are curajul sa ia masuri structurale, nu e mare diferenta).
Ca observator al vietii politice, eu o gasesc ffff talentata si cred ferm ca , daca va continua, asa, va „scrie istorie”.
@Ghitza,
Fara sa stiu ca astazi Le Monde publica articolul acesta, am amintit deja aseara despre „la gauche caviar” (de fapt, foarte serios, de multe ori anticipez evenimente asa, by instinct-asta nu ma face un aliodor manolea cu fusta insa) . Am reluat referinta si in raspunsul adresat tie.
Ulterior, am citit articolul acesta in Le Monde: http://elysee.blog.lemonde.fr/2012/04/24/badinter-schweitzer-bhl-pigasse-berge-noah-la-gauche-caviar-ou-les-meilleurs-ennemis-de-nicolas-sarkozy/
Inca niste motive pentru care Marine are succes :))
@isabel_allende
Doamna, v-ati dat ceva osteneala sa intelegeti ce se intampla in jur. ‘Acuzele’ dvs. la adresa stangii recilceaza ceea ce s-a spus deja, nu intotdeauna fara dreptate.
Oricum, fara a cunoaste mesajul d-nei Le Pen, ma intreb cat se aseamana pozitia acestia cu aceea a lui Dan Dianconescu. In fond, ei se adreseaza acelui segment ignorat de catre liniile oficiale de stanga si dreapta. Sa nu mai spun de calificarile mass-media care eticheteaza aiurea cam tot ce iese din tiparele pre-aprobate.
Ca si in cazul lui DD, d-na Le Pen trebuie sa mai arate si un plan concret de scoatere a Frantei din dificultate. Orice politician care se/ne respecta trebuie sa se achite de aceasta datorie. Altfel, ramanem la vorbe.
Sa ma intorc la Stanga si la neintelegerea pe deplin al rolului Stangii: Eu consider ca opozitia impotriva asupririi a venit istoric de la Stanga. Ma astept ca politicienii de stanga sa revina la acest rol si sa expuna si corecteze esecurile sociale produse de neoliberalismul globalizarii.
Am remarcat deja in discursul PSd-ului o asumare implicita a rolului traditional al Stangii si ma astept sa urmeze si planul prin care romanilor multi sa le fie mai bine, in contextul UE si NATO daca se (mai) poate.
Cat despre Franta, am sa (va) las pe cei traitori acolo sa spuna ce si cum. Problemele Frantei sunt oricum un lux de neatins pentru romanii de azi. Solutiile sunt cuplate.
P.S. Apreciez decenta d-nei Le Pen da a nu-si irosi electoratul pe mana lui sar-cu-o-zi. P.P.S. ca si in cazul ‘Trofeul calitatii’, mass-media s-a grabit sa-si arate stapanii cand a transferat electoratul d-nei Le Pen in contul venitosului cocoshel galic pe toace.
@ George Ban,
Ai uitat ce declara înainte de primul tur din 2009 Crin Antonescu, referitor la Băsescu dar şi la Geoană? Dar hai să zicem că ai uitat asta, dar ai uitat ce-a făcut în turul 2?
Pe urmă crezi că în Franţa, candidaţii chiar pot comanda electoratului pe cine să susţină după ce n-au trecut de turul 1?
Aşa cum ştiu eu, nu e cazul!
@Dle Dinica,
In primul rand, v-ati grabit cu afirmatia : „acuzele dvs la adresa stangii”: eu nu fac nici o „acuza”, nu (mai) am pasiuni politice legate de o ideologie sau alta, asa cum sunt ele intelese in Europa (stanga-centru-dreapta; socialism/liberalism/conservatorusm). Ca o paranteza, aceasta raportare, care naste atatea pasiuni in Europa, este irelevanta pe/pentru alte continente -unde problemele se pun in termeni de dezvoltare/modernizare, in conjunctie cu probleme precum accountablity,democratization, people empowering, etc. , tc.
Revenind, NU ma intereseaza ca X e de stanga sau de dreapta, acest lucru imi este indiferent: nu imi este indiferenta ipocrizia, de orice natura ar fi ea-si, in acest context, eu nu cred in stanga aceea care( metaforic vorbind) se plimba cu porsche-ul si plange pe umarul saracilor (si apropos de stanga romaneasa, cati sunt asa?-eu zic ca multi :D). Este valabil si pentru dreapta-„travailler plus pour gagner plus” cum zicea Sarkozy si intre timp puterea de cumparare a scazut, chiar daca s-a muncit mai mult.
-Revenind la stanga si dreapta, ele trebuie sa re-inventeze la nivel de abordare si mesaj, in multe tari de pe continentul european, daca doresc sa ramana legitime-dar aceasta este o discutie fff ampla, care necesiita o lunga reflectie si nu poate fi abordata acum
-Nu o puteti compara pe madame Le Pen cu DDD decat la nivelul faptului ca au reusit /reusesc speculeze dis-satisfactia fata de politica si partidele „traditionale” a electoratului; la nivel intelectual, sunt la ani -lumina distanta, nu exista comparatie
-Marine le Pen a atacat si PS-ul la fel de mult ca UMP, insa este drept ca pe termen scurt obiectivul ei este infrangerea lui Sarkozy, „masacrarea” (la boucherie, cum au spsu unii) UMP-ului, hemoragizarea lui si plasarea ei ca lider al dreptei. Apoi, din aceasta postura, obiectiv final candidatura la presedintie in 2017.
@Dle Dinica, encore moi :))
„V-ati dat ceva osteneala sa intelegeti” -credeti-ma, nu mi-am dat deloc ; inteleg repede :))
@isabel_allende
Ma rog, poate n-am inteles eu ca mesajul dvs. era adresat mai ales impostorilor din politica de stanga.
Ce va face sa credeti atunci ca dl. Hollande si victoria sa n-ar fi intr-adevar o victorie a stangii europene? Este (si) acesta un impostor?
Pe mine ma intereseaza distinctia stanga-dreapta si ar trebui sa intereseze din ce in ce mai multi. Prea ne-am crezut intr-un timp post-ideologic, iar dreapta si-a facut de cap.
„este irelevanta pe/pentru alte continente -unde problemele se pun in termeni de dezvoltare/modernizare, in conjunctie cu probleme precum accountablity,democratization, people empowering”
accountablity,democratization, people empowering recunosc in aceste categorii mai degraba glumele imperiale cu care Stanga s-a pus la indemana Dreptei. Daca vorbim de rezistenta la opresiune, incepand cu cea economica, restul decurge logic. Altfel riscam sa ne disipam pe categorii de dansii inventate. De exemplu, cum facem bilantul feminismului, mai cu seama cand se discrimineaza pozitiv, daca inegalitatea economica a fost ocolita? Intr-adevar, o avem pe Mme Lagarde in loc de Strauss-Kahn, dar FMI-ul inca face ravagii prin politicile sale economice…
Reinventarea Stangii se va face automat atunci cand lumea va recunoaste SARACIA ca noua stare de fapt. Deocamdata, a fi sarac inca este un defect personal.
P.S. Acuzatia impotriva politicienilor cu dare de mana trebuie facuta cu mai mare grija. De la caz la caz si asta indiferent de culoarea politica. A fi (mai) sarac nu-i o virtute in sine. As incepe cu a fi corect.
P.P.S. Marie vs. Dan e o comparatie care n-are cum sa fie facuta fara modificarea de scala–mutatis mutandis. Am senzatia ca va asteptati ca Marie sa aiba solutii (de drepta?) pentru Franta. In caz ca e asa, puteti va rog a elabora?
@Velisar Iancu, @d’Artagnan,
Nu-l judec deloc gresit, îl judec asa cum se lasa a fi înteles, adica un Gica /contra, dragutilor !
@Velisar Iancu,
Departe de mine supararea, te poti „interfera” de câte ori vrei ca s-a dat liber la interferare !
@Dinica,
Poate nu am fost suficient de clara, am sa incerc sa fiu: pentru mine sunt importante doua lucruri, indiferent de forta/fortele politice care le promoveaza si de locatia unde aceste lucruri se intampla : dezvoltare si democratie(democratizare, dupa caz). Substanta/revendicarea ideologica a celor care le pun in practica ma lasa rece, ca sa spun asa, atata vreme cat a) viziunea b) masurile pentru implementarea viziunii servesc cel mai bine aceste deziderate.
-Nu am spus nicioadat ca Hollande este un impostor sau ca altii ar fi: exista insa un decalaj foarte mare intre anumiti purtatori de mesaj ai stangii si chiar mesajele pe care acestia le promoveaza: stilul de viata, parcursul, accesul la resurse nu ii fac credibili din postura de reprezentanti ai stangii; este si unul dintre motivele succesului lui Mélenchon, care in aceasta campanie a fost perceput ca un foarte credibil reprezentant al stangii
-Stanga europeana este cea care de la sfarsitul anilor ’80 si in anii ’90 mai ales a facut o gramada de „conneries” (prostii) si a contribuit foarte mult la actuala arhitectura politica si economica a UE, de substanta neo-liberala. Tratatul de la Maastricht, spre exemplu, a fost opera lui Delors, pe atunci presedintele Comiisiei Europene, dar si a lui Mitterand, care a gandit ca a) integrarea + dezvoltarea europeana economica de factura neo-liberala va conduce AUTOMAT la integrarea politica (o lipsa de viziune letala, s-a dovedit) ; b) UE va continua sa fie „une Union européenne à la francaise”, prin pastrarea influentei si puterii Frantei in cadrul structurilor de decizie europene.
Din acel moment, stanga „clasica” a inceput sa isi piarda pe de o parte din „obiectil muncii”: lupta impotriva „capitalului” si a deficientelor acestuia nu mai era credibila, pentru ca ei insis, socialistii francezii (cu PASOK-ul lui Papandreou, cu PSOEul lui Gonzales) au contribuit la DEZVOLTAREA in actuala forma, structurilor actuale europene, care sunt, repet, de substanta si de viziune neo-liberala.
Iata de ce Nu consider posibila victorie a lui Hollande ca o victorie a stangii europene si de ce consider ca stanga, ca sa fie credibila, trebuie sa se re-inventeze, la nivel de viziune si mesaj.
-Eu nu ma astept la Marine Le Pen la nici un fel de solutii, nici de stanga si nici de dreapta. Eu sunt doar un observator, nu am nici macar drept de vot pentru alegeri (nu sunt cetatean francez), doar platesc taxe si impozite si din aceasta perspectiva, da, ma interseaza cine/ ce propune , ca si schimbarea unor legi pe care eu le consider aboslut obsolete si care ma afecteaza. In momentul in care platesc peste 1000 de euro pe an numai taxele si impozitele LOCALE, din care se finanteaza asistanatul (nu politicile sociale, e o diferenta), da, ma intereseaza cine/ce propune. . S-ar putea ca in cativa ani sa ma intereseze viziunea si solutiile a , nu stiu, politicienilor din Burkina Fasso , caci poate voi considera ca acea tara imi ofera mai multe oportunitati decat cele avute la ora actuala sau pe cele pe care le-am putut avea in Romania.
@ d’Artagnan
Păi dumneavoastră cum credeţi că lucrează contractorii în relaţie cu subcontracotrii? Vă spun eu că se poate. Important este să-mi dea mie cineva un salariu de 2500 de euro să fiu miner, restul merge ca uns… 😀 Sper că vă daţi seama că la 2500 de euro salariul de miner nu mai poate fi miner chiar oricine 😀
Sincere felicitari pentru victorie lui Hollande si tuturor din staff-ul lui de campanie in turul II al prezidentialelor din Franta. I-am tinut pumnii stransi si noi de aici, cei de stanga, din Romania!
Pe cand schimbarea si in Germania? 🙂