Recunosc, declarația lui Donald Trump m-a socat. Intr-o formulă ne-academică, am spune că lui Trump “i se fâlfâie” de dreptul internațional. Cu alte cuvinte, in calitate de presedinte al SUA, nu are limite in afara voinței sale. Că poate să ignore regulile dreptului international. Că poate actiona in afara acestora. De altfel, s-a cam văzut lucrul ăsta. Și in declarații dar și in acțiuni. Spre exemplu, din felul în care acționat, în ultimele luni, în America Latină sau în Orientul mijlociu. Sau din felul în care s-a poziționat față de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. Sau din afirmatiile legate de Canada, Groenlanda. Sau din schimbarea unilaterală a denumirii Golfului Mexic. Sau din actiunile de sechestrare a unor nave in marea liberă.
Această abordare se întregește cu decizia sa de a extrage Statele Unite din 66 de organizații internaționale guvernamentale. Dincolo de ieșirea din diverse organizații de mediu, semnificativă mi se pare decizia de a retrage Statele Unite din Comisia de drept internațional a ONU – cea care codifică si dezvoltă progresiv dreptul international.
Dincolo de impactul grav al acestor decizii asupra ordinii mondiale și de precedentul oferit altor mari puteri, mi se pare că se distruge și o tradiție importantă în ceea ce înseamnă Scoala de drept internațional americană, spre exemplu experiența Societății americane de drept internațional, a celebrei reviste American Journal of International law, participarea judecătorilor și arbitrilor americani la numeroase instanțe internaționale. Poate ignora contributia autorilor americani la dezvoltarea stiintei dreptului international? Iata, primul dintre ei – Henry Weaton – a publicat un volum de referinta incă din 1836. Il scoatem si pe el din bibliografii?
Este negată oare, retroactiv, contribuția președintelui Wilson (cu cele 14 puncte ale sale) sau contribuția americană la redactarea Cartei ONU sau la elaborarea a numeroaselor convenții internaționale din ultimele decenii?
Ne întoarcem oare la vremurile în care forța brută impunea regulile in lume? Oare toate câștigurile de civilizație, incluzând aici principiile fundamentale ale dreptului internațional, vor fi aruncate la gunoi și vom ajunge la înlocuirea forței dreptului cu dreptul forței sau, altfel spus, cu dreptul celui mai tare?
În aceste condiții care riscă să arunce in haos ordinea globală, mai pot oare liderii americani să discute si să invoce statul de drept în diferite zone ale lumii?
Sunt 3 puteri mondiale ( SUA,Rusia,China )
Trump,arată că SUA,este cea mai puternică forță armată.care poate decide ordinea mondială așa com si-o dorește dar cu consecințe periculoase .
Rusia își arată tendințele de putere,deloc neglijabile,iar China cu raționamentul ei milenar
în așteptare.
Nu.Nu mai pot invoca nimic.Niste gangsteri.
Cred ca o mare parte din populatia bantustanului nostru numit de unii inca Romania si ar da o mana ca sa aiba un Trump la Cotroceni (sau barim un Victor Orban) Evident unii ar fi multumiti si cu un Vance ca Prim Ministru…
Eram azi, sambata la cumparaturi si am fost abordat de un vanzator care cu o furie reala imi povestea faptul ca „ei”cumpara grau de le ucrainieni cu un leu kg si ca platesc 0.60 agricultorilor romani Daca este adevarat cei care practica acest lucru ar trebui pusi la zid si asta pentru ca fara agricultori…
Termenul de politica al „necesitatii” pare sa va fi fost drag de curand.Cei care au citi ceva istorie stiu ca de la politica nendarteliana ,la cea tribala si mai de curand la cea presupusa a fi a manusii de velour…tot bita a fost si este folosita ‘Unii o fac pe ascuns ,Trump cu dezinvoltura O fi mai rau?
Niște gangsteri.
😂😂😂
Care drept,care internațional?
Intervenția lui Macrou(n) în anularea alegerilor și mucles sau indiferență a TUTUROR „intelecților” sau academicienilor în DREPT INTERNAȚIONAL,indiferent de vârstă ,din România?
Au preferat un mucea ong-ist,sorosist,bătut in cap,în locul unui profesionist,plimbat de tot felul de imbecili(Iacob,Rog sau Paaaa..hontiu,nulități,săptămânal la poliția din Buftea)???
Am crezut în PSD-iști,dar să pui botul la un tirist,inginer,precum Boujean ăsta….?
România a fost predată de galgaragii,unui egal cu Mucea.Unul Macron,trecut prin școli de o profă,care i-a ajuns”muiere”.
Ori suntem proști,ori suntem proști.NU ESTE CALE DE MIJLOC.
Ce diferență între ministrul de externe Adrian Nastase și spermatozoidul Țoiu?
Pai sa facem o coaliție de voință a cătorva state pentru a-l extrage pe D.T din Casa Alba. Nu se poste ,?
Ba se poate. Cu stiință. Se poare orice. Si piramide ca in Egipt de construit… se poate
@Mariana Berechet, ce interes aveți să-l extrageți pe Trump de la Casa Albă, tocmai de dincolo de Atlantic?
Vreți să-l implantați la Cotroceni?
În primul rând, este mai greu că nu aveți nici măcar avioane militare capabile să decoleze
Păi, mai întâi ar trebui să-l extrageți pe Nicușor Dan de la Cotroceni, că-i mai aproape, colea, în bătătură și să-l trimiteți la Sorbona.
@ Adrian Nastase : Mai in glumä: poate Trump crede cä in anul acesta 2026, anul aniversärii sfertului de mileniu de la Declaration of Independence (4 th of July 1776) SUA este privitä mai „tolerant” ca un fel de cadou politic 🙂 ! Mai in serios insä stimate Dle. Prof. Univ. Dr. tocmai – chapeau – in Drept International si Prim Ministru al Romaniei (2000-2004 – poate cel mai eficient Guvern de dupä Revolutie!) vä pun intrebarea rugandu-vä „insistent” dar cu maximä elegantä sä incercäm sä räspundem impreunä conform motto-ului de blog ales de insusi Domnia Voasträ: dacä Trump v-ar asculta acum ipotetic 10 minute ce i-ati spune D I R E C T IN FATZÄ SI N E A P Ä R A T , vä rog ? Cu stimä perenä Elisabeta Bucur
E vreun președinte al SUA care să fi ținut cont de dreptul internațional vreodată? Nu-mi amintesc. De drepturile fiecăruia dintre ei și a rețelelor sale, da! Doar atât. Când țin cont de alegătorul american, o fac pentru ca acesta să nu se revolte. În rest război și crimă! Cea mai recentă crimă: una din marile poete ale SUA (premiul Pulitzer pe 2020) Renee Nicole Good. Tăcere aproape absolută! Atunci când se aruncă vreunul de la etaj prin Rusia, încep toți „influecerii” să urle! Și mai vrem să mai existe o astfel de lume?
Fiindcä ati „intrat” cu fotografia cärtii in sec. XIX (1836) : la 1.5.1881 apärea in Convorbiri Literare „Scrisoarea III” de Eminescu care partial, printre alte teme si evident in metonimii si metafore artistic-poetice pune problema contrastului dintre Dreptul fortei – la Baiazid – si Forta dreptului (de apärare a tinutului natal in orice caz!! 1394 sau 1395 – la Mircea cel Batran. Poetul nostru national – näscut la 15 ianuarie care ZI A CULTURII NATIONALE – nu prea se potriveste a fi o zi de protest TAMAN anti-Legea Vexler -adicä Mihai Eminescu este evident de partea modestiei justificate patriotic contra arogantei religios-imperialiste si – in rime absolut memorabile atribuie poetic cu o empatie superb mirobolantä atribuie lui Mircea o victorie militarä Z D R O B I T O A R E care se pare cä nu a prea fost pur si simplu asa de coplesitoare fiindcä pur si simplu fortele osmano-turcesti erau mult mai mari decat cele valahe. Oricum a fost – nu totdeauna invinge in istorie cel mai puternic chiar Biblia ne dä pilda lui David si Goliat, iar Homer in Odiseea il „descrie” ca invingätor pe fizic modestul Ulise (Odiseu) contra hiper-uriasului ciclop infricösätor cu un singur ochi Polifem. Asta ca sä mai avem si putin optimism! In 1980 de exemplu Jimmy Carter a vrut printr-un desant sä-si elibereze ostaticii americani tinuti ostateci in ambasada SUA de cätre gärzile revolutionare Homeini-ste, dar a ratat lamentabil etc.etc. Multumesc pentru atentie . Elisabeta Bucur
Păi, în umila mea opinie, tratatele internaționale sunt pilule împotriva unor dureri temporare, fără efect permanent.
Deobicei, se recomandă și se administrează după o criză de sciatică, gen război, când nu te mai poți mișca și rămâi înțepenit.
Sau preventiv, când bântuie câte o „epidemie” prin vreo zonă de interes.
Cum trece durerea, uităm de medicamentul prescris și luăm în considerare noi studii și zvonuri că din cauza vechilor pilule sunt afectați ba rinichii, ba ficatul, ba inima, ba se exacerbează simptomele de Alzheimer și trebuie încheiat tratamentul prescris de tratate.
Că doar, lumea a evoluat și s-a modificat.
Ne întoarcem oare la vremurile în care forța brută impunea regulile in lume?
Raspunsul este simplu DA !!! .
Domnule Adrian Nastase
” DEMOCRATIA ” este si nu este , totul ii relativ ! , depinde de sistemul de referinta din care privim lucrurile .
La scara mai mica privind Romania lucrurile sunt identice .
Este simplu sa pui intrebari si sa gasesti raspunsuri dar solutii nu se dau !
Eu imi permit sa dau solutia : ” Back to Nature ” .
………………………………………………………………………………………………….
S-auzim numai de bine
Sa fiti iubit …
Cu stima Emil
Cred ca SUA vor sa schimbe „ordinea mondiala” inainte ca Rusia si China sa isi extinda tentaculele prea mult si sa clameze ca ordinea mondiala noua este produsul „geniului” si „destinelor” lor istorice.
Care a fost motivul Rusiei pentru a declansa razboiul in Ucraina? „Securitatea” sa. Am pus „Securitate” in ghilimele pentru ca a fost si este vorba de fapt despre perceptia Rusiei, mai precis a elitelor politice, si nu neaparat o iminenta amenintare militara de la un posibil agresor (UE, NATO) care sa ii puna in pericol suveranitatea. Un mic truc rusesc, pentru a da viata principiului (imperialist?): „Bigger is Better”. Daca era un motiv real, Rusiei ar fi trebuir sa ii fie teama de China, cu care a avut si conflicte teritoriale si militare in istorie. Dar este un mariaj de convenienta, pentru a invinge cumva SUA, incpind cu a ii eroda puterea acolo unde pot. Si pot. Pot in America de Sud, in Africa, Asia si in Arctic.
Fara sa ii mai numeasca „dusmani” in Noua Stretegie de Securitate, SUA, Rusia si China ramin competitori strategici. Se vede clar cum interesele ruseshti sunt alungate din Siria, Venezuela si Nigeria. Se pregatesc de schimbari Cuba, poate Columbia.
Groenlanda e legata de Danemarca prin istoria coloniala, contestata si de Norvegia, care ar fi vrut si ea o bucatica. Important de retinut ca SUA au recunoscut in 1917 ca Danemarca isi extinde suveranitatea peste toata Groenlanda. Desi astazi exista un tip de autonomie a celor ce traesc acolo – majoritatea indieni inuit – totusi astazi se pune intrebare (de SUA): de ce acest imens teritoriu este al unui mic stat european care nu poate sa ii asigure securitatea intr-atit incit si SUA sa beneficieze de securitate, fara ca Rusia si China sa isi continue planurile de intruziune in emisfera vestica. Poti fi de acord sau nu cu aceasta „nevoie”. Mult mai util era ca Danemarca sa inteleaga „timing”-ul, si sa declanseze ea negocieri multilaterale, ca parte a unei problematici a NATO. Dar, au preferat sa stea cuminti pentru ca le convenea status-quo-ul (atentia Romania, pentru ca si tara noastra are aceiasi inclinatie sa taca). Europa insasi este super divizata pe aceasta problema. Ce treaba are Romania cu Groenlanda? Si de ce Europa (UE, sau statele importante) au nevoie de un alt conflict cu SUA pe tema asta, cind Europa inca nu s-a dezlipit de la sanul american sa mearga pe doua picioare? Toate declaratiile doamnei Ursula von der Leyden sunt doar pozitionari fara substanta. UE nu pot sa loveasca in interesele SUA fara sa le loveasca pe ale lor.
Cind legea devine opresiva, periculoasa pentru tine si cei cu care traiesti, atunci ar trebui sa existe mecanisme care sa schimbe legea. Aceste „mecanisme” nu lucreaza eficient, nici macar in dreptul intern (vezi chestiunile eterne din Justitia romana care e corupta de ani de zile pentru ca oamenii cu putere din justitie sunt corupti). Asa ca „statul de drept” a ramas „statul de drepti” al celor slabi in fata celor cu putere. Pe mine ca cetatean al unui stat etichetat „democrat” nu ma incalzeste cu nimic o definitie frumoasa a „separarii puterilor in stat” cind perceptia mea este ca „separatia” e de forma, si ca, de fapt, toate puterile din stat isi dau minca pentru folosul lor, si nu neaprat al cetatenilor. Nu mai insist cu pensiile si beneficiile celor de la putere, si nu doar in Romania. In practica, statul exista pentru ca cei de la putere sa isi perpetueze avantajele pentru copii si familiile lor, indiferent de tipul statului. Restul e poezie pentru nostalgici carora le plac utopiile inselatoare gen „drepturile omului”, ale „minoritatilor vizibile”. Lumea a fost mereu cruda si asa va continua sa fie. Cei care pot, isi iau.
Avansul tehnologiei, in special in domeniul militar, schimba paradigma „ordinii mondiale”. Si in trecut dreptul international a fost interpretat, sau incalcat. Ca o face si SUA acum nu ma mira, dar inteleg motivele. Poate ca mecanismele multilaterale ca ONU au fost special nascute cu „disabilitati”, ca marile puteri sa continue sa isi faca jocurile nederanjate. ONU chiar ar trebui sschimbat, dar nici asta nu se doreste acum. Marile puteri nu au timp de pierdut si nu vor sa se impuste singure in picior….
Urmare a miscarilor de placi tectonice in securitatea mondiala, gasirea unor alte „ancore de securitate” (folosesc expresia brilianta a domnului Nastase) pe „piata securitatii” devine o necesitate, chiar si pentru aparente.
Securitatea nu mai poate fi o relatide unica. Securitatea devine un „portofoliu” detinut de state, si un bun „portofoliu de securitate” implica diversificarea sa.
Turcia vrea sa devina parte a acordului de aparare Saudi-Pakistan, care reprezinta o alternativa deocamdata sensibil mai neimportanta decit a NATO. Dar pretul si avantajele dividendelor de securitate variaza, asa ca state ca Turcia cauta alternative ce pot la un moment dat sa aiba mai multa relevanta. Pentrui mine, partea relevanta este ca toate cele trei state sunt predominant islamice, si ca toate joaca la ruleta marilor puteri, nefiind niciuna o mare putere. Cel mai mult joaca la ruleta SUA cu rezultate variabile. Sauditii par ca au cistigurile cele mai mari de la masina amerinaca de „noroc”.
Merita citit articolul din Forbes (link mai jos).
https://www.forbes.com/sites/guneyyildiz/2026/01/11/turkey-saudipakistan-pact-and-the-security-market-thats-replacing-old-certainties/
De acord și cu necesitatea unui drept internațional și cu faptul că fără o „așezare națională” a lucrurilor, vom avea puține șanse de a găsi soluții la problemele actuale. Cum putem ieși din acest cerc vicios, legat de extensia fără limite a „dreptului internațional” promovat de Stânga internațională înainte de Trump 2 ( spre ” corectitudinea politică” ), și de reacția antonimică actuală a președintelui SUA ? Din „Dobrogea” am promovat recent ideea structurării politicii naționale pe 3 „bazine de afluire” ( în sensul Teoriei Constructale a inginerului român profesor la Duke University SUA, Adrian Bejan, membru de onoare al Academiei Române ), Stânga, Dreapta și o direcție dedicată susținerii interesului național pe o perioadă limitată, de cca. 20 de ani. De ce o perioada limitată ? În cadrul unui model ca cel pe care-l putem promova acum în/din România, a dedica o direcție susținerii interesului național pe termen nelimitat, ar părea o întreprindere neserioasă, atât timp cât atât Stânga cât și Dreapta actuală din România, în retoricele lor obișnuite ar putea „demonstra” că ei, și doar ei, pot asigura asta… Cu atât mai mult, partidele anti-ideologice, unul dedicat retoricii interesului național și adept al „politicii prin noi înșine”, respectiv AUR și sateliții…, cât și cel dedicat implicit „politicii porți deschise” și explicit logicii că doar piața poate rezolva problema interesului național, respectiv USR și sateliții, vor demonstra, că doar ei sunt soluția ! Totuși, de ce 20 de ani ? Asigurând solidaritatea națională, vom avea rezultate iar ulterior, a 3-a cale ar putea fi dedicată exclusiv primelor 2 cai, Stânga și Dreapta… Cum putem ieși din acest vicios, generat de retorica goală de sens a ultimilor politici globale, care acum s-a gripat total ? Faptul că și România s-a blocat politic este doar un efect al faptului că tot timpul am încercat să ne îndeplinim sarcinile globale. Nu putem să mergem doar cu vorbe la nivel global, putem merge însă cu un angajament asumat cu termen 20 de ani, pentru a demonstra că modelul Stânga/Dreapta e singurul credibil la scara istoriei. Populismele sunt doar variante ale politicilor unilaterale, ori de Stânga ori de Drepta, iar în statele mici, variante ale politicilor dedicate interesului național, asumate, nevoite însă să ocolească „monștrii” de Stânga și de Dreapta, ” forjați global”, omnipotent. Nu e loc aici de o teorie completa, dar se poate intui noutatea și „NOUA CALE”…România ar putea fi prima țară care ar interveni pentru eliminarea confuziilor politicilor globale…Ref. la ” a 3-a cale”, pentru prima dată în istorie, România ar putea demonstra că de fapt aceasta ar trebui să însemne susținerea pentru primele 2, Stânga și Dreapta.
De unde trebuie plecat în demonstrație ? România, după o perioadă de relativă libertate, după al 2-lea război mondial a căzut spre acea Stângă care se considera suficientă, după ce eforturile de Dreapta a perioadei interbelice au trecut prin aceeași boală, incurabilă în (post)modernitate în statele mici sau totalitare , de a crede că reprezintă singura soluție. Mihail Manoilescu, om de Dreapta, prin ideile lui despre tarifele din comerțul internațional se întâlnește într-un mod istoric printr-o transcendență tulburătoare cu ideile actuale ale președintelui SUA, Donald Trump. Evident există și o diferență între ele, chiar esențială, pe care-mi propun să o explic in cursul anului acesta. Din această diferență, ar putea ieși forța modelului românesc pentru politica globală. Am inceput demonstrația în anul 2025 cu o propunere de articol către „Economistul” inițial, ulterior către revista „Dilema”. Pentru modelul propus și calea de accedere la el, Fundația Europeană Titulescu, al cărui membru sunt, va avea o poziționare importanta, ref. la Stânga politică și nu numai. De ce nu numai ? Pentru că va trebui sa existe o cale comuna, pentru toate cele 3 bazine de afluire politică…
Dezideriu Dudaș – Secretar General ASPES Dobrogea
PS După ce mi-am dat demisia din poziția de director executiv al CMR – Consiliul Mondial Român – România, am propus d-lui Mircea Popescu, președintele CMR, semnarea unui protocol cu ASPES ( Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale). Încă mă aflu în coordonatele acelei inițiative…, atât timp cât acel protocol de colaborare a fost semnat de ambele părți. E drept, „griparea” la nivel național a inițiativelor de găsire a soluțiilor, între timp pare a fi devenit și mai greu de soluționat decât la nivel global. Este însă doar o iluzie. Aici încă mai funcționează „autoritatea deontică”…Speram că în locul meu, ca director CMR România, să accepte să fie d-nul prof. Dumitru Borțun. N-a fost să fie ! Acum, e nevoie de mult mai mult…Nici măcar cu dl. Grigore Sichitiu, vicepreședinte al CMR ( tema unei întâlniri între d-nul Mircea Popescu și dl. Sichitiu, ” aranjate” de mine…), nu se mai poate face prea multe…Ar fi bun însă sloganul lui Rapid, „suntem peste tot”, României în lume…Socialul deja a devansat situația : ca oameni, românii, chiar sunt peste tot in lume ! Și nu de bine, și nici conjunctural precum ucrainenii, forțați de o Rusie care pare că se va înțelege totuși cu SUA, în final. Cum ucrainenii par a fi afluiți mai mult în Europa de Est…, nu știu dacă nu cumva un CAER, politic de data asta, nu se va reînfiripa… Alexandru Zinoviev scria undeva ceva asemănător într-o carte, pe care o voi căuta în bibliotecă pentru a da citatul exact și coordonatele cărții autorului rus, emigrat ulterior în Occident. Cartea a apărut ( și ?…) în limba română.
Încă din Antichitate au existat încercări de reglementare a situației internaționale pe baza unor tratate, care însă nu au reușit niciodată să înghețe dinamica ori dialectica relațiilor dintre state.
În esența lor principii juridice provenite din normele morale ce stau la baza dreptului civil și penal, regulile dreptului internațional funcționează numai în perioadele de echilibru, când marile puteri au interes să mențină un anumit status- quo.
Așa s-au întâmplat în timpul Războiului Rece, o epocă de echilibru între cele două supraputeri SUA și URSS, iar apoi pe durata lumii unipolare post Război Rece. Astăzi, când asistăm la o restructurare a ordinii mondiale, așa-zisele principii „fundamentale” ale dreptului internațional actual constituie de fapt o fotografie a unei epoci revolute.
De aceea, în judecarea fenomenelor istorice – și politica reprezintă un fenomen de istorie contemporană – trebuie ținut seama de fapte și nu de principii teoretice ori de explicațiile oferite de protagoniștii evenimentelor respective pentru a-și justifica propriile acțiuni.
Faptic, Trump încearcă să-și întărească controlul asupra sferei directe de influență a SUA – cele două continente americane, zona Asia-Pacific și Atlanticul de Nord (Groenlanda).
Iar, în condițiile scăderii dramatice a popularității și credibilității sale, vorbele lui Trump se adresează cu precădere electoratului american.
Cei mai mari capitalisti azi sunt fani Karl Marx, care a devenit celebru definind idealul comunist, insistent repetat de propaganda comunista in anii socialismului:
„From each according to his ability, to each according to his needs,” (de la fiecare dupa posibilitati, fiecaruia dupa nevoile sale)
Iata ca dl. Musk, desi capitalist, cu alte cuvinte, formuleaza acelasi ideal implinit in citiva ani:
„The „good future is anyone can have whatever stuff they want,” Musk said. That would mean „better medical care than anyone has today, available for everyone within five years,” he continued. „No scarcity of goods and services. You can learn anything you want about anything for free.””
Idea lui Musk este ca AI ne va duce in Paradis. Nu imi e clar daca cel Capitalist sau cel Comunist, dar pare ca amebele converg spre acelasi deznodamint fericit pentru fiecare cetatean. Musk le recomanda oamenilor sa nu mai puna bani deoparte pentru pensie pentru ca peste 5 ani va fi belsug pentru toti, din cauza supra-productivitatii AI.
Really? Chiar asa, gata, intram in comunism in 5 ani? Eu inca string pentru pensie. Oi fi vreun fraier…
https://www.businessinsider.com/elon-musk-retirement-saving-abundance-ai-tech-tesla-spacex-billionaires-2026-1
Si ca sa vedeti cit s-a zapacit lumea. In timp ce Elon Musk prevede ca in 5 ani intram in epoca super-bunastari (comuniste sau capitaliste), dl. Cristioan Socol (rimeaza cu „Oracol”) ne alarmeaza ca in 10 ani ne dam de-a dura si intram in „”ierna Kondratieff”. Sigur, numele rusesc poate indica doar doomsday, Apocalipsa.
Mai e cineva si intreg la minte, asa, mai intre extreme?
https://www.mediafax.ro/economic/cristian-socol-winter-is-coming-furtuna-de-10-ani-si-linistea-de-dupa-se-va-reseta-jocul-global-printr-un-razboi-devastator-analiza-pe-baza-ciclurilor-superlungi-kondratieff-ex-23669585
Sunt intru totul de acord sa dezbatem subiectul tendintelor expansioniste ale Presedintelui Trump insa, la noi in Romania „purceaua-i moarta in cotet”. Pe fondul unei retrageri a americanilor din tara sau a diminuarii influentei acestora, asa mai de fatada, iertati-mi expresia, golanii de la putere isi permit orice, incalcarea mai multor legi date chiar de ei. Parca sunt mai atent la ce se nemernicii se intampla aici, in Romania, in defavoarea „baletului” facut de presedintele american pentru a tine atentia treaza a UE, NATO si a lumii intregi.