General

Înregistrarea dialogului meu cu Dana Chera.

Adrian Năstase5 comentarii

5 gânduri despre “Înregistrarea dialogului meu cu Dana Chera.”

  2. SUA au decis sa inchida discutiile cu Canada pentru un acord nou de comert (liber?) intre cele doua tari. Reactia a aparut dupa ce Guvernul Canadei a sponsorizat o campanie de publicitate care il prezinta pe Ronal Reagan facind afirmatii despre avatajele comertului liber, fara taxe.

    Nu cred ca este doar o reactie emotionala a dlui. Trump, ci una calculata. Desi SUA au incheiat tratate de comert liber cu UE si UK, relatia cu Canada are o relevanta aparte pentru SUA.

    Canada insista sa arate lumii ca este o putere care nu ingenuncheaza la Poarta Alba, dar acest tip de comportament e doar aparent „suveranist”. In esenta, Canada progresista, „multi-ulturala”, a devenit un pericol de securitate pentru SUA, de la cartelurile de crima organizata mexicane din Canada, care produc si traficheaza Fentanyl, un drog devastator cu efecte majore in SUA, ,la migratie ilegala din Canada in SUA, mai ales indieni ajunsi la „studii” in Canada, care au avut de fapt scopul sa ajunga in SUA obtinind vize canadiene. Degradarea statului canadian, incapacitatea lui crescinda de a isi administra inteligent relatia cu SUA, preferind sa se „ia la trinta” in declaratii, are un efect dezastruos in relatia bilaterala. SUA doresc evident sc himbarea puterii politice. Problema SUA este ca, desi in Canada exista o miscare puternica anti-progresista, ea este underground. Nu exista un partid canadian „suveranist”, echivalentul unui partid „suveranist” european sau american. Partidul Conservator, de la care te-ai astepta sa fie nationaoist si luminat, critica dur SUA si ameninta cu represalii. Vezi declaratiile ostile SUA ale Ford, Premierul Ontario, si politician conservator, care a iritat administratia americana, adunind citiva sefi de state americane conduse de democrati, si care incearca o alianta anti-Trump folosind politicieni SUA .

    Deci reactia SUA este rezultatul unei perioade lungi de conflict foarte serios cu guverne canadiene si lideri canadieni, si nu neaparat ceva punctual.

    Canada, la randul sau, este iritata si infricosata de declaratiile extravagante ale dlui Trump care ridiculizeaza suveranitatea Canadei, numind-o al 51-lea stat american. Nu cred ca o asemenea abordare a fost constructiva ci mai mult aleasa special sa fie distructiva pentu Canada, care se confrunda de decenii cu miscari separatiste, in Quebec, Alberta si British Columbia.

    Discutia pentru a forma o entitate poltico-economica si geografica puternica in America de Nord e serioasa, si nu ar trebui trata nici ea in mod gregar. Eu sunt de acord pentru o asemenea discutie, care sa tina seama de interesele induviduale ale canadienilor si americanilor.

    Exista grade de asemanare intre aceasta discutie si cea a Unirii Romaniei cu Republica Moldova. Totusi, Canada nu a facut parte niciodata din SUA, dar a fost o perioada sub ocupatie, in urma razboiului din 1812, insa si-a recuperat teritoriul invingind SUA. Canada nu a dorit sa fie anexata de SUA in trecut. Locuitorii anglo-saxoni majoritari atunci aveau loialitati fata de Coroana Britanica. In Quebec francofonii erau ingrijorati de anti-Catolicismul americanilor.

    Situatia astazi insa e radical schimbata. Politicul a sters loialitatile cetatenilor fata de Coroana Britanica, si Vatican, mergind pe „multi-culturalism” si import de oameni din culturi ne-crestine. Canadienii de azi, urmasi ai ne-europenilor importati aici, nu vad valaore in relatia cu Anglia si Coroana Britanica. Fiecare grup etnic ar vrea sa domine si sa isi impuna valorile culturalem si am amintit aici de Islamism, care vrea sa ia putera in Canada, si sa se renunte la democratie, impunind un regim islamic si declarind un Califat. Evident, asta este un pericol de securitate identitar pentru SUA,

    Deci, este un moment prielnic pentru SUA sa revendice Canada, care se gaseste astazi intr-o situatie fragila, si fara aliati reali si puternici. Relatia privilegiata cu UE este una declarativa. Relatia cu China este foarte proasta. Relatia cu India a fost foarte proasta, dar indienii din Cabinetul lui Carney inceraca sa se dea bine pe linga Modi sa restabileasc relatiile diplomatice mult reduse in urma uciderii unui Sikh cu implicarea Indiei. In relatia cu Anglia se incearca o revigorare a sentimentului monarhist prin vizitele Regelui Charles, dar nu se simte decit adincirea conflictului cu SUA in ce priveste „anexarea”. Cu Franta nu avem relatii care sa faca diferenta. Pentru Canada nu exista o alternativa la SUA, cit de mult se va perinda Primul Ministru Carney prin lume, in Asia in special, sa gaseasca aliati. Ma tem ca politicul canadian se iluzioneaza si manipuleaza pe canadieni inducind speranta unei alternative la SUA.

    O schimbare politica de anvergura in Canada – pe model „MAGA” – ar schimba pozitia administratiei americane? Ar fi mult mai eficient decit sa asteptam decenii sa re-echilibreze liberalii lui Carney pierderile suferite economic din cauza tarifelor americane. MI se pare irationala cautarea de parteneri in Asia, cind mai mult de 75% din exporturile Canadei merg in SUA. Daca am fi avut deja o relatie privilegiata economic cu China poate ar fi fost o „ancora de stabilitate”. Dar Canada a impus sanctiuni Chinei. In ce alte porturi sa aibe succes? Sa fim seriosi…e naiv. Canadienii insa sufera din cauza acestor decizii spectaculoase.

    Incercarea de schimbare a macazului de Canada in relatia cu SUA, are un echivalent istoric nefericit in Romania lui Ceausescu, cind acesta a decis sa schimbe macazul strategic, alegind Coreea de Nord si intorcind spatele Occidentului. Si ce bine le-a mers romanilor in anii ’80!

    https://abcnews.go.com/Business/wireStory/prime-minister-mark-carney-canada-double-us-exports-126780000

    Răspunde

  3. Romania are „think-tab-uri”, nu „think-tanc-uri”. Si alea „TAB”-uri produse fie in Europa, SUA progresista, sau TAB-uri ruginite sovietice. Nu e rau, ai pornit de undeva, acum e nevoie de „retehnologizare” in domeniul analizei relatiilor internationale. Banui ca si AI ar fi folositor.

    Mai vedem pe la TV citiva analisti care incearca sa iasa din tipare, dar e nevoie de cel putin un think-tank romanesc modern, al nostru, national, care sa aibe influenta macar in regiune. De obicei, institutii ca un Minister de Externe ar trebui sa fie interesat despre acest subiect. Evident, nu il vrei doar de forma, sa bifezi politic un „succes”…

    Romania are propriile perspective intersante pentru lumea de linga noi si in extensie pentru altii ciar departe de noi. De exemplu, e fascinant modul in care au cazut piesele domino-ului politic in Romania, cu implicatii in politica regionala, dar si cea mondiala, cu referire la MAGA. Romania s-a asezat incofortabil intre pro-europenismul progresist si adaptarea la „trend”-ul suveranist din UE. In lipsa unor dureri acute provocate de imigratie in Romania, tara nu se poate plinge de problematica adusa de cei din alte culturi. Si are deocamdata noroc ca e doar intirziata, avind in vedere emigratia cronica din Romania, si necesitatea de a importa oameni din alte culturi sa lucreze in Romania, asa cum au facut celelate state occidentale incepind cu decenii in urma. „Suveranismul” romanesc este inca destul de vag definit, ca fiind o miscare pentru a readuce vointa poporului roman ignorat la masa europeana, si de a reforma UE. Dar nu vine cu nimic specific in sensul asta. Ce vor suveranistii romani sa schimbe exact in functionarea institutiile europene?

    Un alt subiect fascinant: UDMR, un partid etnic, avanseaza explicit si public, intern si extern, interese „suverane” ale Romaniei, insa implicit face jocul pe termen lung al Ungariei „suveraniste” sub Viktor Orban in Romania, pentru comunitatea maghiarilor. Partidele romaneshti din „Coaliatia de Vointa Politica” (titlul imi apartine) au fost multumite ca UDMR l-au convins pe Viktor Orban, in particular, sa valideze si sa nu interfereze negativ cu aceasta formula politica ne-suveranista. De ce? Aici ar trebui gasite motivele reale pentru care UDMR e aliata cu acest conglomerat europenist la putere in Romania. Ma tem ca nu sunt prea inocente, dar, accept ca nu am putut sa fac o analiza completa.

    UDMR a atenuat miscarea separatista secuiasca, pe cind Romania incearca o miscare unionista cu Republica Moldova prin AUR, si alti „suvernisti”. Are UDMR interes si va accepta o unire a Romaniei cu Repubica Moldova, fara sa vina cu pretentii secesioniste?

    Ungaria este intr-o pozitie geo-strategica foarte buna. Viktor Orban e „prieten” – din interes national maghiar, evident – si cu Putin, si cu Trump, si cu Xi. Ungaria poate altera planuri ambitioase ale Romaniei, ca cel unionist, la „rugamintea” Moscovei, si va avea urechi si la Washington si la Beijing, in timp ce noi nu avem nici macar o voce care sa se auda in aceste cabinete. Sa nu ne amagim ca Trump va pleca curind de la putere. Fie va lua al treilea mandat cumva, fie va preda stafeta lu JD Vance sau altui american puternic, nationalist MAGA. Xi va urma aceiasi cale in China pentru mult timp. Rusia e mai putin predictibila, dar Putin cred ca isi pregateste si el clona. Europa nu mai poate spera sa schimbe puterea de la Moscova in viitorul predictibil, pentru ca Rusia nu poate fi invinsa pe front de Ucraina, chiar si cu sprijin masiv occidental.

    AUR ar trebui sa fie interesat de subiectul UDMR, pentru ca UDMR nu vrea AUR la putere. Deci, nici Ungaria nu vrea o Romania mai mare si mai puternica, desi nu s-a pronuntat nimeni din Ungaria oficial pe subiect. Pozitia UDMR fata de AUR este un barometru pentru proiectul de unificare, dar si pe ansamblu, al ceea ce ar dori miscarea „suveranista” sa faca, odata ajunsa la putere. Paradoxal, AUR, daca isi doreste succes odata ajunsa la putere, trebuie sa aibe relatii bune si cu UDMR si cu Ungaria lui Orban. AUR e foarte aproape de acest deziderat de a lua guvernarea, si nu ar trebui ca liderii sai sa fie surprinsi de pozitii ostile ale UDMR sau Ungariei, si in extensie al celor pe care ii considera parteneri strategici.

    Pe de alta parte, Romania poate deveni un actor atractiv pentru Ungaria in domeniul cooperarii energetice, si o alternativa Rusiei pentru Ungaria (si Slovacia?), odata ce incepe exploatarea de gaz si petrol in Marea Neagra. Lucram si la infrastructua de export a acestor resurse in Ungaria si sore Vest? Slovacia poate fi interesata.

    In jocurile astea multiple si foarte dinamice, Romania are nevoie de alternative, pentru rebalansare si sprijin. Relatia privilegiata cu Italia, Franta, Germania, si apoi, in afara Europei, cu China, ar trebui sa ii preocupe pe cei de la MAE. Stiu ca suveranistii nu il plac pe Macron, dar Franta are un interes strategic nou pentru Romania, care nu trebuie ignorat, ci folosit in interesul romanesc, indiferent cine e sau vine la putere la Paris. Mai ales ca Macron se tine cu dintii de putere, si pare ca si-a pierdut popularitatea politica in Franta.

    Răspunde

    • @IPB: „Ce vor suveranistii romani sa schimbe exact in functionarea institutiile europene?”

      Înainte de a face ordine pe plan internațional, poate că ar fi cazul să ne facem mai întâi ordine pe plan național, respectiv să ne regăsim ca neam unit, nu ca societate învrăjbită printr-o tribalizare politică ireconciliabilă.

      Această dezbinare internă ne face slabi în exterior.
      Că doar numai unirea face puterea, nu-i așa?

      Iar ca neam unit, vom găsi și numitorul comun al abordării naționale în relațiile cu terți.

      Cât despre amenințarea cu pierderea Ardealului este altă gogoriță după cea cu „vin rușii”, menită să-i țină pe români sub jugul terorii pericolului extern.

      Ce să facă Ungaria cu vreo 6-7 milioane de români pe care i-ar îngloba între granițe? Se transformă într-o federație instabilă etnic?
      Să fim serioși.

      Iar trăsnaia că AUR trebuie să se teamă de UDMR este ca puricele care spune: „Elefantule, te prinzi ce tare tropăim noi doi?”

      Pe de altă parte, România coaliției „pro-europene” nu încearcă nicio mișcare unionistă cu Basarabia.
      Mai ales cu AUR care nu este în cărțile actualei conduceri nenaționale.

      Răspunde

  4. @Adrian Nastase, am fost lipsit de gratie cind am facut afirmatia cu „Think TAB”-ul. Evident ca nu m-am referit la Fundatie, unde e clar ca oameni de calitate muncesc si banui ca de multe ori pro-bono. Deci, aduc scuzele de rigoare celor afectati de comentariul meu, dar e greu in scris sa acoperi toate unghiurile, mai ales in calitate de comentator.

    Gradul de penetrabilitate in exterior al ideilor si analizelor specialistilor romani in relatii internationale e scazut. Influenta e mica. De aici si intrebarile despre cit sunt sprijinite de stat aceste institutii…Astept cu infrigurare primul articol al doamnei Toiu in Foreign Affairs. Sa imi pun totusi un palton, ca frigul ar putea sa dureze…

    Răspunde

Lasă un răspuns