Dezbatere și lansare de carte: 120 de ani de la emiterea Iradelei Imperiale Otomane. Un triumf diplomatic – 9/22 mai 1905

Fundația Europeană Titulescu a organizat miercuri, 21 mai 2025, ora 16.30, dezbaterea și lansarea de carte: 120 de ani de la emiterea Iradelei Imperiale Otomane. Un triumf diplomatic – 9/22 mai 1905
Invitați speciali:

Prof.univ. Dr Adina BERCIU-DRĂGHICESCU

Dr Marian CRĂCIUN

Prof.univ. Dr Radu Ștefan VERGATTI
Moderator: Prof.univ. Dr Adrian NĂSTASE, Președintele FET.
Evenimentul s-a desfășurat la Casa Titulescu, Șos. Kiseleff nr. 47, sector 1, și a fost transmis live pe pagina de Facebook și canalul de YouTube al Fundației.
Sponsorii FET: Biofarm S.A., Grampet Group, Grup Primacons.

4 gânduri despre “Dezbatere și lansare de carte: 120 de ani de la emiterea Iradelei Imperiale Otomane. Un triumf diplomatic – 9/22 mai 1905

  1. ar trebui ca psd sa accepte sa intre la guvernare doar daca se desfiinteaza cota unica. psd nu si-a putut pune in aplicare politicile sociale din cauza taxelor prea mici pe capital din romania. avem cheltuieli ca in cehia sau polonia, dar venituri ca in kosovo sau kenya. nu se mai poate si asta e din cauza cotei unice.

  2. Fascinanta acesta istorie a intaririi romanitatii la sfarsitul Sec 19 si inceputul Sec 20. Arata ca romanii au avut lideri care au stiut sa exploateze diplomatic conjunctura istorica. Povestea a inceput cu arestarea a doi inspectori scolari, Nicolae Tacit si Andrei Balamace, care au fost tinta unor atacuri ale grecilor si expulzati la Brindisi pentru ca au aparat dreturile aromanilor de a se citi rugaciunile in limba romana in biserica, a fost preluata de guvernul roman care a cerut satisfactie din partea Sultanului si semnarea unie iradele cu termenul 10 mai. S-au facit presiuni diplomatice asupra Sultanului care ar fi intirziat o luna semnarea, trimisul Lahovari amenintind ca paraseste Constantinopole impreuna cu alti diplomati straini.

    Este o lectie despre cum se apara interesul suveran al romanilor in strainatate. Dar nimeni nu l-a acuzat pe Sultan ca are „tendinte dictatoriale” sau ca Imperiul nu va mai exista. Si aici, evident, fac o paralela cu dl Simion si atacul sau la Macron, fara rezultate bune pentru el si cauza suveranismului. Dlui Simion ii lipseste clar educatia in materie de diplomatie, ce necesita tact, rabdare, fara atacuri verbale, fara reactii impulsive si fara enunturi sonore si ferme care nu lasa loc de intors in viitor. De exemplu, cind spui ca nu mai ajuti Ucraina, ce te faci daca in viitor Trump iti cere sa ajuti Ucraina?

    Fara indoiala ca dl Simion are dreptate despre evolutiiile non crestine, laice si islamice din Franta. Dar asta e treaba francezilor si se pare ca s-au trezit la realitate. Vezi raportul de mai jos despre „entrysim” al islamicilor in institutiile franceze cu scopul de acapara puterea local (municipii, regiuni, provincii) si apoi a se extinde in toate zonele de putere ale statului laic francez. Cu bani din Turcia, de la noul Sultan, si din Quatar.

    Inapoi la interesele noastre romanesti (si aromanesti, cu voia Domnului), avem oare constiinta momentului istoric pe care nu avem dreptul sa il ratam? Ma refer la razboiul din Ucraina si necesitatea unirii poporului roman sub umbrela UE si NATO? Sau raminem in paradigma a doua state romaneshti, asa cum pe vremuri erau cele trei provincii? Si nu ma refer neaparat la „poporul roman”, ci la elitele politice care nu se ridica la nivelul celor din trecut….

    https://www.bbc.com/news/articles/ckgnnelvz0do.amp

  3. Un regal de istorie și conștiință națională cu care Fundația Nicolae Titulescu ne-a obișnuit! Mulțumim foarte mult distinșilor Dvs invitați, ne-a pus pe gânduri toate aceste marturisiri despre martirajul românilor sud-dunăreni! O întrebare aș fi vrut să o adresez Distinsului Domn Profesor Vergatti, legată de afirmația Domniei sale cum cel mai mare turcolog român, ar fi fost prietenul D-sale, Tahsin Gemil, un istoric de talie mondială. Am făcut Istoria Imperiului Otoman cu Marele Profesor Gheorghe Zbuchea, un roman din Valea Timocului și după dispariția D-sale din această viață, cu Dl Profesor Mihai Maxim, un specialist de aceiași talie în paleografie otomană, director al Institului Cultural Dimitrie Cantemir din Istambul! Întrebarea era dacă Domnia sa îl consideră pe Domnul Profesor Mihai Maxim de aceiași reputată valoare ca a Domnului Profesor Tahsin Gemil?

  4. Un pic off topic, dar legat de pasiuni politice care se tot aprind si sting, si care au de a face cu puterea si mentinerea ei.
    Marea Britanie face o demonstratie de diplomatie exceptionala in conditii dificile.
    Pe de o parte, Primul Ministru Starmer si guvernul sau au reusit sa se apropie de Trump si sa semneze primul un acord de liber schimb cu SUA. Pe de cealalta parte, Regele Charles face o vizita in Canada si are prima declaratie a Tronului ca Suveran si Sef de Stat al Canadei, care este un moment istoric pentru Canada, dar si pentru Commonwealthul Coroanei britanice. Fara sa mentioneze numele lui Trump, Monarhul semnaleaza SUA si intregii lumi ca aceasta tara, Canada, este una suverana, independenta, cu o Constitutie „repatriata”, cu un Parlament pe model britanic, si care respecta traditiile democratice britanice.
    Ne intoarcem unde trebuia sa raminem de mult timp, daca nu aveam aventurieri politici la cirma timp de decenii.
    Relatia elitelor politice ale Canadei cu Monarhia britanica a oscilat considerabil in trecut. Imigrantii adusi in masa de Trudeau cu acceptul opozitiei au fost tinuti departe de orice discutie identitara care presupune Coroana britanica. Multi negri tineri asociaza deschis Monarhia cu Colonialismul. Islamicii declara si pe ei ca nu ii intereseaza Coroana si nu simt nici o legatura cu ea. Indienii ii urasc pe britanici cu aceiasi pasiune cu care britanicii spun ca ii imbratiseaza ca fiind canadieni. Francofonii si-au mentinut, evident, dezinteresul fata de Monarhia Britanica.
    Ne intoarcem la paradigma matcii istorice. La timpuri noi, iata ca e nevoie de abordari vechi. Atit Canada cit si Monarhia Britanica sunt interesate sa coopereze in avantaj reciproc pentru mentinerea si consolidarea ambelor puteri
    Dintre emigranti, probabil romanii canadieni sunt cei mai atrasi de idea de Monarhie, si care inteleg rolul Monarhului in Commonwealth si in pastrarea sisteul democratic „trans-Atlantic” zguduit de Trump si miscarea lui politica, dar si in Europa de alte clone politice. Un exemplu clar de lupta intre vechi si nou, si cum vechiul isi schimba blana sa para nou, modern si competitiv, politic vorbind.
    Regele practic a reliefat programul de guvernare al Canadei pentru viitorii ani, in acord cu Guvernul lui Carney.
    Discursul Regelui Charles a fost insa memorabil din alte puncte de vedere, aducind Canada mai aproape de Europa. Canada doreste sa fie parte a programului ReArm Europe. Nu a napirlit lupu’ inca, dar uite ca e folositor si asa.
    Mi s-a parut interesant ca Regele Charles a vorbit de reintoarcearea expatilor canadieni. Ca si in Romania, cu marea ei diaspora, Canada a suferit si ea de un exod al canadienilor – in special albi – adusi la exasperare de politici „progresiste” care au adus tara mai aproape de Africa de Sud. Altfel, dar, cumva, in aceiasi cheie despre Colonizatorii albi si suferinzii negri adepti ai Black Lives Matter, care afirma ca au trauma generationala (cit dureaza tratamentul, care e costul si cine il acopera?). La care se adauga islamicii, in special palestinienii zgomotosi si agresivi, si sutele de mii de indieni care au transformat practic identitatea canadiana. A ramas cit mai e, si Regele incearca sa re-aprinda focul apartenentei la Coroana Britaica. Tine la politicienii care au nevoie de legitimitate de la Monarh. Ciocoii noi si vechi si pe aici. La „poporul canadian” s-ar putea sa nu aiba succes, daca Monarhul nu sufla continuu in focul relatiei cu „poporul”, sa simta si el caldurica bunastarii. Complicat, e nevoie de tevi noi, tehnologie noua, si e greu sa dai gaze la tot poporul. Ca in Romania.

    https://www.canada.ca/en/privy-council/campaigns/speech-throne/2025/speech-from-the-throne.html

Răspunde-i lui IPBAnulează răspunsul