Dialog neconventional la FET – „Cum s-a schimbat lumea in 2022?”

În continuarea seriei Dialoguri neconvenționale, Fundația Europeană Titulescu – Centrul de Studii Strategice organizează miercuri, 11 ianuarie 2023, dezbaterea cu tema Cum s-a schimbat lumea în 2022?. Ca de obicei, invitatul președintelui FET, prof.univ.dr. Adrian Năstase, este H.D. Hartmann, analist Defense Romania.

Evenimentul va avea loc la Casa Titulescu, Șos. Kieseleff nr. 47, sector 1, începând cu ora 16:30.

Vă așteptăm!

Cinci teme de politică externă de urmărit în 2023 [1]

Anul 2022 a avut partea lui de breaking news-uri. La fel va fi și 2023. Unele dintre evenimente vor reprezenta o surpriză. Iată, însă, cinci care n-o vor face. Fiecare dintre ele vor consuma timpul și energia liderilor politici din Statele Unite și din afara lor.

1. Războiul din Ucraina 

Numeroși politicieni și experți au ignorat rapoartele serviciilor de intelligence americane și britanice care prevedeau invadarea Ucrainei de către Rusia. Aproape toți se așteptau la o victorie rapidă a Rusiei. La final de 2022, vedem că Ucraina nu doar că a respins ofensiva militară rusă, dar continuă să reziste. Președintele Putin, în loc să caute o ieșire diplomatică din situația serioasă în care se află, a intensificat acțiunile agresive, țintind infrastructura civilă ucraineană. Spectrul unei ierni brutale pare să nu afecteze determinarea ucrainenilor. La fel, pare că susținerea occidentală pentru Ucraina continuă, chiar dacă opinia publică din Europa este mai reticentă în fața consecințelor războiului. În ceea ce îl privește, Putin a suprimat orice critică internă la adresa războiului, năruind speranțele că răsturnarea lui de la putere ar putea aduce pacea. Așadar, luptele vor continua și în această iarnă, chiar dacă șansele de a se ajunge la o soluție par minime. Dar această situație s-ar putea schimba în primăvară, fie din cauză că Rusia ar putea lansa o nouă ofensivă militară (posibil cu sprijinul Belarusului), fie că Ucraina ar putea revendica Crimeea. Progrese semnificative pe teren – de oricare parte – ar putea crea un spațiu pentru soluții diplomatice. Dar asemenea progrese ar putea, la fel de bine, să creeze condițiile pentru o escaladare a situației. Putin nu a renunțat la amenințarea lui implicită de a folosi armele nucleare. Între timp, luptele din Ucraina vor continua să tulbure piețele, crescând prețul energiei și sporind insecuritatea alimentară. Un scenariu îngrijorător este că lumea ar putea trăi consecințele războiului din Ucraina încă mulți ani de acum încolo. 

2. Axa frustraților 

Președintele Biden a câștigat alegerile susținând că lupta dintre democrații și autocrații reprezintă diviziunea care definește relațiile internaționale. Indiferent dacă această paradigmă este cea mai bună pentru politica externă a Statelor Unite, invazia Ucrainei de către Rusia a contribuit la ceea ce poate fi numită ”axa frustraților” – puteri autoritare care sunt deranjate de rolul Statelor Unite și al Occidentului, în general. Înaintea Jocurilor Olimpice de iarnă din 2022, Putin și președintele chinez Xi Jinping au afirmat ceea ce ei au numit o ”prietenie fără limite”. În timp ce Beijingul refuză să ajute Moscova să-și refacă stocurile de armament epuizate de războiul din Ucraina, el nu a criticat, totuși, invazia și a preferat să folosească canalele mass-media proprii pentru a da vina pe Occident pentru acest război. Coreea de Nord s-a apropiat de China și de Rusia, inclusiv prin vânzarea de rachete și echipamente de artilerie pentru a o ajuta pe aceasta din urmă în războiul din Ucraina. La fel, Iranul și-a intensificat legăturile militare cu Rusia, mai întâi vânzând Moscovei drone iar apoi alte sisteme și componente militare avansate. Dacă și cum aceste legături s-au întărit, rămâne de văzut. Disprețul comun față de o lume dominată de Statele Unite s-ar putea să nu fie cea mai bună bază pentru cooperare. Susținerea Chinei pentru invazia Rusiei în Ucraina ajută ideea administrației Biden, aceea că prietenii și partenerii SUA ar trebui să limiteze creșterea rolului Chinei. De asemenea, programul de arme nucleare al Coreei de Nord complică situația Beijingului în Asia de nord-est. Iar Iranul se teme că, în Arabia Saudită, China ar putea găsi un partener mai comod în Orientul Mijlociu.

3. Tensiunile în privința Taiwanului

Președintele Xi a promis să reunifice ceea ce China privește ca fiind provincia rătăcită a Taiwanului. Nu a stabilit un calendar dar nici nu a exclus utilizarea forței pentru a atinge acest obiectiv. Șeful Statului Major al Operațiunilor Navale este unul dintre experții care cred că o invadare a Taiwanului, de către China, ar fi posibilă înainte de 2024. Însă, un argument în contrapondere ar fi că pare puțin probabil. Să planifici o invazie cu amfibii asupra unei insule care se află la 200km de China continentală este o încercare complicată, mai ales pentru o armată care nu a desfășurat acțiuni militare semnificative pe teren de mai bine de patru decenii. Președintele Biden a declarat că Statele Unite vor apăra Taiwanul în eventualitatea unui atac, chiar dacă nu există niciun tratat care să le oblige s-o facă. Cu siguranță, Washingtonul nu ar dori să ajungă în situația de a-și onora această promisiune. Unele scenarii arată că SUA ar pierde într-un eventual conflict armat; altele, dimpotrivă, că ar câștiga. Oricum ar fi, costurile ar fi extrem de mari pentru toți cei implicați. Însă invazia directă este doar una dintre posibilități. China ar putea intensifica activitățile din ”zona gri” care să testeze capacitățile de apărare ale Taiwanului și ar pune presiune pe Taipei. Iar China chiar a făcut acest lucru, ca represalii la vizita la Tapei, din august 2022, a președintei Camerei Reprezentanților, Nancy Pelosi. Următorul președinte al Camerei ar putea repeta vizita lui Pelosi, ceea ce ar oferi Beijingului justificarea de a pune și mai mare presiune pe Taiwan. O intensificare graduală a activităților Chinei din zona-gri ar putea pune Statele Unite în situația de a stabili care este limita dintre provocare și decizia de a acționa, fără a declanșa o confruntare între forțele militare americane și cele chineze. Există, de altfel, la Washington, o controversă dacă ajutorul militar promis va ajunge suficient de repede în Taiwan pentru a descuraja Beijingul – sau poate chiar pentru a-l învinge. 

4. Turbulențele din Iran

Va mai exista Republica Islamică a Iranului la 31 decembrie 2023? Mulahii care au guvernat Iranul în ultimele patru decenii se confruntă acum cu cea mai mare provocare la adresa regimului lor autoritar. Elementul declanșator al protestelor l-a reprezentat moartea în arestul poliției, la 22 septembrie, a Mashei Amini, o tânără de 22 de ani de origine kurdă. Motivul arestării ei? Nu purta hijab-ul în mod corespunzător. Moartea ei a provocat iritare într-o țară deja furioasă din cauza stării precare a economiei, a inechităților sociale, a corupției guvernamentale și a provocărilor din ce în ce mai mari legate de modificările climatice. Guvernul a răspuns la demonstrațiile celor care strigau ”Femei, viață, libertate!” cu și mai multe represalii. Oricum, împușcarea unor demonstranți și execuția altora în urma unor procese de fațadă nu au făcut decât să alimenteze și mai mult opoziția opiniei publice. Regimul poate continua să intensifice represaliile, temându-se că, dacă va face anumite concesii, ele ar putea genera și mai multe cereri. Dar mai multe represalii ar putea determina Uniunea Europeană și alte țări să înăsprească sancțiunile la adresa Iranului. Un element necunoscut este starea de sănătate a Liderului Suprem, Ali Khamenei, în vârstă de 83 de ani. Se spune că ar fi bolnav. O schimbare de leadership în mijlocul unor proteste la nivel național ar putea diviza regimul. Probabil că protestele au redus perspectivele și așa mici de a revigora Acordul nuclear cu Iranul, din 2015. Iranul dă vina pe Statele Unite și Israel pentru a fi provocat protestele iar administrația Biden nu va semna niciun acord atâta vreme cât regimul împușcă oameni în stradă. Chestiunea preocupantă pentru casa Albă este dacă Iranul ar putea încerca să distragă atenția de la problemele sale interne acționând în mod distructiv în afara frontierelor sale.

5. Politica America First a administrației Biden

Începutul anului 2022 ne-a arătat diviziuni geopolitice semnificative în spațiul occidental. Liderii europeni au respins avertismentul administrației Biden conform căruia Rusia se pregătea să invadeze Ucraina, iar experții se temeau că un atac la adresa Rusiei – limitat la regiunea Donbass – ar putea diviza alianța transatlantică. Dar Putin a ordonat o invazie la scară largă, ceea ce a determinat Occidentul să facă front comun. În ciuda predicțiilor că solidaritatea lumii occidentale se va prăbuși rapid, ea s-a menținut. Însă, spre finalul anului 2022, a apărut o nouă divizare între Statele Unite și aliații săi apropiați: politica economică. Contrar speranțelor celor mai mulți parteneri comerciali al Statelor Unite, președintele Biden a menținut multe dintre tarifele introduse de Donald Trump. În 2022, Congresul american a adoptat – iar Biden a semnat – Legea privind reducerea inflației și Legea Creating Helpful Incentives to Produce Semiconductors and Science (CHIPS Act). Acestea acordă subvenții industriei americane și taxează producătorii din afara Americii de Nord. Președintele francez Emmanuel Macron a avertizat că cele două legi ar putea ”fragmenta Occidentul”. Mulți alți aliați ai Statelor Unite au criticat la fel de aspru această strategie vizând politica industrială americană. Biden a admis că Legea privind reducerea inflației are unele disfuncționalități și a vorbit despre ajustarea lor. Totuși, Congresul nu pare să dorească să o revizuiască. De asemenea, administrația Biden a interzis exportul, către China, de cipuri și echipamente semiconductoare avansate care utilizează tehnologie americană, forțându-i pe partenerii comerciali ai SUA să aleagă între a accepta această decizie sau a pierde oportunități vitale de export. Acțiunile SUA au venit în contextul în care războiul din Ucraina a zguduit economia europeană, ceea ce i-a determinat pe unii lideri de pe continent să se plângă de faptul că Washingtonul susține cauza ucraineană doar din cauză că economia americană profită de pe urma războiului. 

Activitatea Fundaţiei Europene Titulescu poate fi urmărită pe site-ul nostru (www.titulescu.eu), pe Facebook (www.facebook.com/FundatiaEuropeanaTitulescu), pe Twitter (twitter.com/FTitulescu), pe LinkedIn (Fundatia Europeana Titulescu), pe YouTube (Fundatia Titulescu) şi pe Instagram (@ftitulescu).

Fundaţia Europeană Titulescu

Şos. Kiseleff nr. 47, sector 1, Bucureşti, România; website: www.titulescu.eu;


[1] sursa: https://www.cfr.org/blog/five-foreign-policy-stories-watch-2023

4 gânduri despre “Dialog neconventional la FET – „Cum s-a schimbat lumea in 2022?”

  1. Cred că tema surpriză pe care o pregătiți este legată cumva de clișeele noii ideologii a schimbărilor climatice, conform cărora doar automobilul personal, creșterea animalelor, focul în sobe și centralele pe combustibili fosili ar fi vinovate de dezechilibrele naturale.
    Nu se suflă o vorbă în hârțoagele noului socialism (pseudo) științific despre impactul producției, diseminării și utilizării de arme și mijloace de transport militare asupra mediului. De fapt, pare (și cred că este) o culme a cinismului să afirmi că activitatea umană civilă este nocivă, dar să te faci că nu observi riscurile uriașe și potențial ireversibile pentru întreaga planetă reprezentate de armatele și înzestrarea militară în expansiune globală, cu cheltuieli și alocări de resurse pe care le putem defini cu eleganță ca nesimțite și iresponsabile.
    În acest context este amuzantă zbaterea intelectuală a unor personalități din toate segmentele sferei sociale care imaginează tot felul de scenarii posibile în perspectiva viitorului tangibil, ignorând faptul că tabla de șah pe care ei își proiectează viziunile navighează fără busolă pe o mare agitată în care se acumulează periculos kerosenul urii, dușmăniei, intoleranței, propagandei mincinoase și cenzurii. Mai trebuie doar o scânteie…
    Ei ? Vedeți ce amuzanți sunt oamenii ?
    Actori de comedie, ce mai…dar au întotdeauna un public fidel, dispus să sufere, până la capăt, alături de comedianți, asta e important..

    Apreciat de 1 persoană

    • Cel mai mare dezechilibru natural consta taierea masiva a padurii amazoniene („plamanul planetei”) despre care nu scoate nimeni o vorba si padurile tarilor din lumea a treia inclusiv Romania. Mai nou se vrea privatizarea „padurilor” romaniesti. Vezi Doamne trebuie sa luam masuri de urgenta … . Din pacate randul nepregatitilor , a superficialilor, a manipulatilor si marii „armate” a prostilor este in crestere exponentiala.

      Apreciază

  2. Inconsistenta „competitiei” SUA – China: Globalistii nu iau in calcul esentialul in comparatia cu China, ca raportul demografic si de munca este esential diferit

    Statele Unite au creat, marti, o comisie a Camerei Reprezentantilor din Congres cu privire la „competiţia” cu China, pentru a-i combate influenta internationala crescanda, pe care o va monitoriza si va emite recomandări de politică externa.

    Comisia e bipartizana in privinta politicilor anti-chineze si anti-asiatice, care fara indoiala va recomanda multe masuri nejustificate si neprovocate ale SUA de obstructionare cat de mult posibil a Chinei. Din nou remarcam caracteristica mijloacelor SUA, lipsite de onestitate e putin spus, care sunt scuzate de scopul lor globalist, de a se suprapune artificios si neavenit Lumii spre a o subjuga.

    Trebuie insa spus, clarificator si de pe pozitii absolut neutrale, matematice si statistice, ca globalistii, adepti ai calculele avide privind avutiile natiunilor, care fac obiectul jafurilor prin retelele statal-institutionale si cele ale diasporelor special diseminate, spre a prinde natiunile ca intr-o panza de paianjen sau plasa de pescuit, pleaca de la premise total false in relatiile lor cu chinezii.

    SUA nu iau in calcul esentialul in comparatia cu China, ca raportul demografic si de munca este esential diferit, de 1:5. SUA ignora legea universala a numerelor mari, care opereaza atat in fizica astrelor cat si in cea a pamantenilor, ca determinante sunt diferentele de marime, fie ele de suprafata, masa, volum, densitate sau populatie, ca in cazul de fata. Din perspectiva raportului demografic si de munca esential diferit in relatia SUA – China, e clar ca nu se justifica in niciun fel pretentia SUA de a avea PIB, comert si consum mai mari decat China.

    E normal ca cifrele sa fie mai mari pentru gigantul asiatic, care trebuie sa produca mai mult spre a-si putea hrani subzistential cele 1,5 miliarde de locuitori. Deci nu se poate vorbi, in termeni rationali si de posibilitate, de „competitie” intre Statele Unite si Republica Populara China. O populatie de cinci ori mai mare va munci si crea de cinci ori mai mult. Valoarea adaugata insumata a unei populatii de cinci ori mai mare va fi de cinci ori mai mare. Aceasta se va reflecta corespunzator intr-un PIB, un comert si un consum de cinci ori mai mari decat ale unei populatii de cinci ori mai mici, cel putin teoretic, dar, practic oricum superioare. Lex naturalis dicit!

    Apreciază

    • Am sa abordez cazul particular al Romaniei in relatiile cu puternica China. Nu trebuie sa uitam de relatiile politico-economice, pana mai ieri, traditionale si astazi, starea de inghet in privinta relatiilor bilaterale. Ni s-a interzis sa mai avem relatii mai ales economice cu acest gigant economic care este astazi China. Sa nu uitam relatiile trainice cu R.P. Chineza s-au construit in generatii, adevarat pas cu pas prin incredere reciproca. Mai toate constructiile politicii externe romanesti au fost ruinate intr-un timp extrem de scurt. Sunt convins ca odata cineva va deconta tot acest dezastru diplomatic al Romaniei. Din pacate in ultimii ani, Romania un mai are o pilitica externa coerenta, insa ii ridicam osanale marelui negociator international Aurescu, acesta fiind inexistent la carma MAE.

      Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.