Raport Rise Project – Romania, oaza de bani a magistratilor din Uniunea Europeana

Cetățeanul român – unul dintre cei mai săraci și mai furați cetățeni ai Uniunii Europene – îi plătește salariul celui mai bogat magistrat al Uniunii Europene.

Apoi, îl pensionează anticipat, cu 10-15 ani înainte de a ieși el însuși la pensie, și îl plătește cu și mai mulți bani decât îl plătea în perioada activă. 


Aceasta este, în rezumat, relația financiară dintre contribuabilii României și reprezentanții celei de-a treia puteri în stat a României.

Și acesta este, pe scurt, mecanismul de funcționare a celebrei pensii speciale din magistratură. 


O pensie care, în termeni efectivi, este de aproape 30 de ori mai mare decât pensia medie din sistemul public de pensii. 

Și o pensie în contul căreia, în ultimii 10 ani, cetățenii români au virat o sumă de bani cu care s-ar fi putut construi clădirile a peste 100 de tribunale! 


RISE Project nu a reușit să găsească nici o altă țară din Uniunea Europeană în care pensia oferită magistraților să presupună mai multe beneficii decât cea care le este oferită judecătorilor și procurorilor din România.

Această țară nu poate fi găsită nici într-un raport publicat recent de Comisia Europeană, referitor la pensiile speciale care se plăteau, la nivelul anilor 2017-2018, în statele UE.


Raportul respectiv spulberă mitul care se bucură de o foarte mare trecere în România, legat de o presupusă practică uniformă în Europa, în privința instituirii pensiilor speciale în magistratură.

Potrivit analizei lui, numărul țărilor comunitare în care magistrații nu primesc pensii speciale este mai mare decât numărul țărilor în care magistrații primesc pensii speciale.


Deși legea din care emană beneficiile acestei pensii speciale se află, în momentul de față, în dezbatere publică, în vederea unor modificări promovate de Ministerul Justiție, niciunul dintre principalele elemente care îi asigură exotismul european nu este pus în discuție.

Propriu-zis, guvernul PNL, care, la începutul anului, a jucat comedia eliminării pensiei speciale din magistratură, știut fiind faptul că această eliminare era imposibilă, nu face nimic notabil în direcția micșorării beneficiilor ei, deși, pe această linie, nu există niciun fel de jurisprudență potrivnică din partea Curții Constituționale.


Găsiți, în articolul de mai jos:

– o prezentare a salariilor din magistratura română comparativ cu cele din magistratura altor țări UE;

– o descriere a ceea ce înseamnă, în mod pragmatic, confortul financiar al pensiei de care au parte magistrații din țara noastră;

– o analiză a avantajelor pensiei magistraților români în relație cu pensiile altor magistrați din Uniunea Europeană; 

– o reconstituire a felului în care – în ultimii 15 ani – pensia specială din magistratura română și-a triplat beneficiile și și-a cvadruplat beneficiarii, devenind una dintre cauzele care întrețin penuria de resursă umană cu care se confruntă sistemul judiciar din țara noastră. 


Ținând cont de raportul dintre salariul magistraților și salariul mediu din economia națională, judecătorii și procurorii români sunt cel mai bine plătiți din UE.

Statistici succesive ale Consiliului Europei – realizate din 2010 până astăzi – arată că indemnizațiile magistraților români le surclasează, în sens relativ, atât pe cele din țările bogate ale continentului, cât și pe cele din statele fostului lagăr sovietic.

În 2018, de exemplu, un judecător de la Înalta Curte de Casație și Justiție câștiga de 8,1 ori mai mult decât salariul mediu din România. 

În același an, un judecător neamț, de la instanța germană corespondentă, câștiga de doar 1,6 ori mai mult decât salariul mediu din țara sa!

Tot în aceeași perioadă, judecătorii suedezi, finlandezi, belgieni,  austrieci, francezi, estoni, lituanieni, unguri, croați, sloveni – de asemenea, cu rang de curte supremă – câștigau de 3 până la 4 ori mai mult decât salariul mediu din țările în care profesau.

Contrastul acesta – dintre nivelul de salarizare al magistraților români și cel al magistraților din UE – se menținea și în cazul judecătorilor debutanți, care activau în judecătorii. 

Și se menținea și în cazul procurorilor. 

Puteți verifica personal aceste serii de date pentru 201020142016 și 2018, dând click pe fiecare an în parte. Ultimul raport, cel din 2018, e cea mai recentă analiză de acest fel dată publicității.

grafic_salarii_jud_UE_2010_03_920px
grafic_salarii_jud_UE_2016_03_920px
grafic_salarii_jud_UE_2018_03_920px

Pensiile magistraților din România sunt însă mai mari decât salariile magistraților din România!

Prin retragerea din activitate, magistraților le cresc, în loc să li se diminueze câștigurile.

Pensia specială din magistratură se calculează ca 80% până la 100% din veniturile brute ale ultimei luni de activitate – ceea ce reprezintă, indiferent de variabila pe care am folosi-o, mai mult decât veniturile nete din perioada activă.

Contrastul acesta, dintre pensie și salariu, a devenit și mai strident după mutarea tuturor contribuțiilor sociale de la angajator la angajat, operată, acum trei ani, de tandemul „Dragnea – Olguța Vasilescu”.

Însă era valabil – chiar dacă mai atenuat – și înainte de această modificare din legislația muncii.


Valoarea medie a pensiei încasate de magistrații români este, astăzi, după impozitare, 17.840 de lei.

Pentru comparație, valoare medie a pensiei din sistemul public este de 1.580 de lei.

Adică de 11,3 ori mai mică decât media din magistratură.

Raportul acesta de mărime – oricât de strivitor ar fi – nu mărturisește însă totul despre privilegiile pe care le presupune pensia reprezentanților celei de-a treia puteri în stat.

Spre deosebire de cetățeanul obișnuit, care se poate pensiona abia la 63, respectiv, la 65 de ani, în funcție de sex, magistratul se poate pensiona – cu o astfel de pensie! – chiar și înainte de a împlini vârsta de 50 de ani. 


PENSIA „MILION DE EURO” DIN MAGISTRATURĂ


Așezând datele de mai sus într-un scenariu practic de viață, adică luând în considerare longevitatea medie a populației din țara noastră, care e, azi, de 75 de ani, reiese că cetățeanul obișnuit se va bucura doar zece ani de pensia lui, în timp ce magistratul o va primi pe a sa vreme de 25 de ani.

Altfel spus, în sens pragmatic, pensia medie a judecătorilor și a procurorilor este nu doar de 11,3 ori mai mare decât a contribuabilului mediu statistic, ci și de circa 2,5 ori mai lungă. 

Ceea ce duce, în termeni reali, la o pensie de 28 de ori mai mare decât a cetățeanului obișnuit. (11,3 înmulțit cu 2,5 fac 28,2).

Ilustrația de dedesubt e o reprezentare grafică a acestei discrepanțe enorme.În exemplul mediu statistic din graficul nostru, banii pe care îi încasează magistratul de-a lungul anilor săi de pensie totalizează 1,1 milioane de euro, spre deosebire de 40.000 de euro, cât reprezintă suma pensiilor pe care le încasează până la moarte cetățeanul obișnuit. INFOGRAFIE: Sergiu Brega

În exemplul mediu statistic din graficul nostru, banii pe care îi încasează magistratul de-a lungul anilor săi de pensie totalizează 1,1 milioane de euro, spre deosebire de 40.000 de euro, cât reprezintă suma pensiilor pe care le încasează până la moarte cetățeanul obișnuit. INFOGRAFIE: Sergiu Brega

RISE Project nu a reușit să găsească acest tip extrem de debalansare – în relația dintre pensia cetățeanului mediu statistic și cea a magistratului mediu statistic – în nicio altă țară din Uniunea Europeană. 

Nici în țările în care există pensii speciale pentru magistrați, nici în cele în care ele nu există. 


Singura situație cât de cât similară este cea a Letoniei, stat în care, de asemenea, magistrații primesc pensii speciale.  

Aici, judecătorii și procurorii se pot pensiona de la vârsta de 50 de ani, însă nu cu o pensie calculată prin raportare la venitul brut, ci la venitul net – venit care, în termeni relativi, este de două până la trei ori mai mic decât cel al magistraților din țara noastră.


În Portugalia, însă – alt stat în care magistrații beneficiază de pensii speciale – ei se pot pensiona abia la 65 de ani. 

Iar ca să își primească pensia trebuie să fi acumulat 40 de ani în câmpul muncii, dintre care 25 în magistratură.

Condiția celor 40 de ani în câmpul muncii nu există în legislația românească.


Mergând mai departe pe linia acestui tip de exemple, în Germania, vârsta retragerii din activitate pentru magistrați este între 65 și 67 de ani, potrivit unui răspuns primit de RISE de la Asociația Judecătorilor Germani.

În Austria, un raport al guvernului spune că vârsta de pensionare a magistraților este de 63 și 6 luni. 

În Franța, în urmă cu zece ani, o situație informativă întocmită de Uniunea Sindicatelor din Magistratură vorbea despre o vârstă minimă de pensionare de 60 de ani, care ar fi urmat să crească la 62 de ani. 

De asemenea, perioada de cotizare necesară pentru a avea dreptul la o „pensie plină” era de 40 de ani. 

Nu în ultimul rând, în Bulgaria, vârsta standard de pensionare a magistraților este de 61 de ani și 3 luni pentru femei și de 64 de ani și 3 luni pentru bărbați, potrivit unui răspuns oferit RISE de către Institutul pentru Inițiative Juridice de la Sofia


Cu excepția Letoniei, așadar, în fiecare dintre țările menționate mai sus, magistrații ies la pensie cu circa 12-17 ani mai târziu decât au posibilitatea să o facă în România! 


Contrar miturilor care circulă în mediul audio-vizual cu titlul de certitudine și care sunt preluate, în acest registru, de oameni politici sau de magistrați, pensiile speciale ale judecătorilor și ale procurorilor nu reprezintă un numitor comun al Uniunii Europene. 

Potrivit analizei redactate anul acesta de Comisia Europeană, din 28 de state, câte încă mai sunt în UE, doar în 10 magistrații au pensii speciale. 

În alte 3, au existat pensii speciale însă, între timp, au fost eradicate.

Cele 10 state în care există pensii speciale sunt marcate cu galben pe harta de mai jos. Celelalte 3, în care au existat, sunt marcate cu portocaliu.

Faptul că în aceste 10 țări corpul profesional al celei de-a treia puteri în stat beneficiază de pensii speciale nu înseamnă că pachetele de avantaje pe care ele le presupun seamănă între ele. 

În Lituania, de exemplu – potrivit Comisiei Europene – judecătorii au o pensie calculată ca sumă dintre pensia „contributivă” și 10% până la 45% din media indemnizațiilor încasate în ultimii cinci ani de activitate. 

Dacă am recalcula pensia medie a judecătorului român după maximumul oferit de „algoritmul lituanian”, atât cât se poate aproxima, aceasta ar scădea cu o rată de 30% până la 50%!

Numai că judecătorul lituanian nu se pensionează la 50 de ani, asemenea celui român, ci abia la 65 de ani, ca și restul contribuabililor din Lituania.

Iar salariul lui – la care se aplică formula de calcul descrisă mai sus – este, în termeni relativi, de două ori mai mic decât al judecătorului român, în caz că vorbim de un judecător de curte supremă. 

Nu în ultimul rând, doar judecătorii primesc pensie specială în Lituania, nu și procurorii, așa cum se întâmplă în România!


Această disociere dintre beneficiile oferite judecătorilor și cele oferite procurorilor se regăsește și în Danemarca – țară în care, potrivit Comisiei Europene, magistrații au, de asemenea, pensii necontributive. 

Statul nordic acordă acest privilegiu doar pentru judecători și pentru conducătorii de parchete, nu și pentru restul corpului procurorilor.Corina-Alina Corbu a fost numită în funcția de președinte al instanței supreme în vara lui 2019. Foto: Andreea Alexandru/MediafaxFoto

Corina-Alina Corbu a fost numită în funcția de președinte al instanței supreme în vara lui 2019. Foto: Andreea Alexandru/MediafaxFoto

În ultimul an, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Corina-Alina Corbu, a exprimat, public, mai multe opinii în apărarea pensiilor speciale de care beneficiază propria breaslă.

Într-un apel adresat, în luna ianuarie, întregii societăți, șefa ÎCCJ a scris: 

În pofida unei legende induse la nivelul percepției publice, nici salariile și nici pensiile magistraților nu sunt cele mai mari și cred că e suficient ca oricine e interesat să verifice (…) situația fie și numai din țările din regiune”.

Știm deja – din salba de statistici a Consiliului Europei – că președinta instanței supreme nu spune adevărul atunci când se referă la salarii.

Dar oare are dreptate atunci când se referă la pensii?

Admițând că raportul pe care Comisia Europeană l-a publicat pe această temă ar avea greșeli ori lacune, am întrebat-o pe Corina Corbu dacă poate numi o singură țară din Uniunea Europeană în care pensiile magistraților sunt mai mari decât salariile lor, respectiv una în care magistrații se pot pensiona înainte de împlinirea vârstei de 50 de ani – așa cum se întâmplă în România. 

Judecătoarea nu a putut să răspundă cu precizie la vreuna dintre cele două întrebări. 

I-am adresat aceleași întrebări și președintei Consiliului Superior al Magistraturii, Nicoleta Țînț.

Nici șefa CSM nu ne-a putut spune – în mod concis – ceea ce dorisem să aflăm. 

Însă ne-a pus la dispoziție o descriere, făcută în zigzag, despre un privilegiu sau altul pe care o țară sau alta îl acordă propriilor magistrați pensionari.

Răspunsurile celor două judecătoare pot fi citite AICI și AICI.166 de milioane de euro a cheltuit contribuabilul român pentru pensia specială a magistraților în ultimul an. Pentru a înțelege magnitudinea acestei sume, trebuie spus că ea e egală cu costul de construire a 22 de tribunale de felul celui inaugurat la Craiova în 2016 sau cu costul de construire a 14 palate de justiție de felul celui inaugurat la Iași în 2014. INFOGRAFIE: SERGIU BREGA

166 de milioane de euro a cheltuit contribuabilul român pentru pensia specială a magistraților în ultimul an. Pentru a înțelege magnitudinea acestei sume, trebuie spus că ea e egală cu costul de construire a 22 de tribunale de felul celui inaugurat la Craiova în 2016 sau cu costul de construire a 14 palate de justiție de felul celui inaugurat la Iași în 2014. Din 2011 până în 2020, această cheltuială s-a ridicat la aproximativ 1 miliard de euro. INFOGRAFIE: SERGIU BREGA

Unul dintre exemplele cele mai la îndemână legat de ce poate să însemne privilegiul pensiei speciale din magistratura românească este cel al judecătorului CCR Daniel Morar.

Acesta a fost procuror-șef la DNA între 2005 și 2012 și este, începând cu 2013, unul dintre cei nouă judecători ai Curții Constituționale.

În 2015, Morar avea 49 de ani și îi mai rămăseseră încă șapte ani de activitate din mandatul de la CCR. 

Totuși, pentru că împlinise 25 de ani în magistratură, a putut să „iasă” la pensie!

Consecința „ieșirii” lui la pensie a fost că, în veniturile sale, pe lângă salariul de la CCR – unde a continuat să lucreze – și-a făcut loc și pensia specială.

Pensia i-a fost calculată ca 80% din veniturile brute care îi erau trecute, în momentul acela, în statele de plată de la Curtea Constituțională.

Cu alte cuvinte, peste noapte, Morar a devenit și angajat al CCR, și pensionar CCR!

Anul trecut, plătit fiind în această dublă partidă – și ca pensionar, și ca angajat CCR – Morar a încasat 11.000 de euro pe lună de la statul român. 

Practic, în fiecare an, Morar primește din taxele concetățenilor săi – doar ca pensie – echivalentul unui apartament cu două camere în București.

Iar pensia lui e în continuă creștere. An de an, se recalculează, indexându-se cu câte un procent, pentru fiecare nou an pe care Morar îl petrece în magistratură.

Astfel, astăzi, după cinci ani de pensie, pensia lui nu mai este egală cu 80% din veniturile brute de pe statul de plată de la CCR, ci cu 85%. 

La anul, va fi egală cu 86%. Peste doi ani, cu 87%. Și tot așa. 

Rugat să explice câteva amănunte ale rentei de lux pe care statul român i-o acordă lună de lună, fostul șef DNA a încheiat discuția cu următorul comentariu: 

Aceasta este legea și fiecare profită de ea, inclusiv eu. Nici dacă aș vrea, nu aș avea cum să cer să mi se calculeze o altă pensie decât pensia de magistrat. Nu noi, magistrații, am făcut această lege, ci Parlamentul”. Valeriu Stoica a condus Ministerul Justiției între decembrie 1996 și decembrie 2000. Foto: Andreea Alexandru/MediafaxFoto

Valeriu Stoica a condus Ministerul Justiției între decembrie 1996 și decembrie 2000. Foto: Andreea Alexandru/MediafaxFoto

Legea la care se referă Daniel Morar a fost adoptată în 1997, din inițiativa avocatului Valeriu Stoica, la vremea aceea ministru al Justiției în Guvernul Ciorbea.

Pensia specială pe care ea o acorda – cu o configurație austeră față de cea de acum – era calculată ca 80% din ultimul salariu net al magistraților. 

(Atenție, nu din tot salariul net, ci doar din cel care decurgea din salariul de bază plus încă două unice sporuri). 

Și începea să fie plătită la aceeași vârstă la care erau plătite pensiile restului populației: 57, respectiv, 62 de ani. 

Nu orice magistrat avea dreptul la pensie specială, ci doar cei care lucraseră cel puțin 25 de ani în sistemul judiciar. 

Cei care depășeau acest prag primeau, pentru fiecare an suplimentar, câte un procent în plus la formula de calcul descrisă mai sus; dar nu mai mult de 100% din salariul net.

Valeriu Stoica spune că a introdus această pensie – numită în lege „pensie de serviciu” – pentru a încerca să oprească un exod care s-ar fi înregistrat, la vremea respectivă, dinspre magistratură spre avocatură. Și pentru a stimula juriștii buni să se reîndrepte spre posturile – atunci, neatractive – ale celei de-a treia puteri în stat.


„Pensia lui Stoica” a fost însă modificată radical, în 2004, de ministrul PSD Rodica Stănoiu, membră a Guvernului Adrian Năstase.

Stănoiu a schimbat formula de calcul a pensiei, din 80-100% din salariul net al ultimei luni de activitate, în 80-100% din veniturile brute!

Venituri brute, adică salariu plus sporuri plus orice alt venit care ar fi aterizat, în acea ultimă lună de serviciu, pe fluturașul de plată al magistratului! 

Urmare a acestei volte legislative, pensiile judecătorilor și ale procurorilor au ajuns să fie mai mari decât salariile lor. 

A fi magistrat pensionar a devenit, peste noapte, mai profitabil decât a fi magistrat activ.

Practic, o recompensă oferită pentru îmbrățișarea unei cariere s-a transformat, după doar șapte ani, într-un stimulent oferit pentru încheierea cât mai rapidă a aceleiași cariere.Rodica Stănoiu a fost ministru al Justiției din decembrie 2000 până în martie 2004. Foto: Octav Ganea / MediafaxFoto

Rodica Stănoiu a fost ministru al Justiției din decembrie 2000 până în martie 2004. Foto: Octav Ganea / MediafaxFoto

Stănoiu spune că această modificare legislativă ar fi fost sugerată de Uniunea Europeană, la care România se pregătea să adere: 

În nenumărate rapoarte de țară (n.r. – ale Comisiei Europene), precum și în notificările de la Consiliul Europei ni s-a spus că pensiile magistraților trebuie să fie cât mai apropiate de salariul pe care ei îl încasează. Și singura modalitate pe care am găsit-o (n.r. – de îndeplinire a acestei cerințe) a fost asta”. 

La data aceea însă, grație „Legii Stoica”, pensiile din magistratură erau deja „cât mai apropiate” de salarii.

De exemplu, un bărbat care ar fi intrat în magistratură la 25 de ani și ar fi ieșit la pensie la 62 de ani, așa cum cerea legea, ar fi avut o pensie egală cu 92% din salariul lui din perioada activă. O pensie, deci, foarte apropiată de câștigurile lui de dinainte de a înceta să mai meargă la serviciu. 

În schimb, potrivit „Legii Stănoiu”, același bărbat ar fi avut o pensie de 92% din veniturile sale brute, adică cu un sfert mai mult decât banii care i-ar fi revenit în ultima lună de serviciu.Datele Casei Naționale de Pensii arată că, între 2004 și 2005, după producerea modificării legislative „Stănoiu”, pensiile magistraților români au făcut un salt de aproape 90%, de la 1.812 lei la 3.384 lei! Nota bene: fiecare dintre sumele de mai sus, consemnate în dreptul oricăruia dintre ultimii 20 de ani, e plătită în proporție de circa 80% de la bugetul de stat (pensia specială) și în proporție de circa 20% de la bugetul asigurărilor sociale (pensia contributivă). INFOGRAFIE: SERGIU BREGA

Datele Casei Naționale de Pensii arată că, între 2004 și 2005, după producerea modificării legislative „Stănoiu”, pensiile magistraților români au făcut un salt de aproape 90%, de la 1.812 lei la 3.384 lei! Nota bene: fiecare dintre sumele de mai sus, consemnate în dreptul oricăruia dintre ultimii 20 de ani, e plătită în proporție de circa 80% de la bugetul de stat (pensia specială) și în proporție de circa 20% de la bugetul asigurărilor sociale (pensia contributivă). INFOGRAFIE: SERGIU BREGA

Chiar dacă „Legea Stănoiu” părea să fi umplut cupa cu privilegii din magistratura românească, revărsarea acestora a continuat și după 2004!

În 2005, guvernului PSD i s-a succedat un guvern PNL-PD, iar ministru al Justiției a fost numită Monica Macovei.

Macovei a plusat acolo unde părea că nu mai rămăsese loc pentru plusuri. 

În primul an de mandat, noul ministru a schimbat un element din lege care, până atunci, rămăsese neatins: vârsta de pensionare.

Macovei i-a scos pe magistrați din rândul lumii și a stabilit că aceștia se pot pensiona oricând, după ce îndeplinesc un stagiu de 25 de ani în profesie. 

Adică inclusiv înainte de a împlini vârsta de 50 de ani!

Practic, judecătorilor și procurorilor li s-a oferit posibiltatea să își scurteze anii de carieră cu o treime, fără niciun fel de penalizare financiară!Monica Macovei, ministru al Justiției între decembrie 2004 și aprilie 2007. Foto: Silvana Armat / MediafaxFoto

Monica Macovei, ministru al Justiției între decembrie 2004 și aprilie 2007. Foto: Silvana Armat / MediafaxFoto

Întrebată de ce a operat respectiva modificare legislativă, Macovei spune că a încercat, pe această cale, să obțină ieșirea din sistem a cât mai multor magistrați educați pe vremea lui Ceaușescu, pentru a-i putea înlocui cu alții, recent formați la Institutul Național din Magistratură (INM) – entitate creată în anii de după Revoluție:

La data respectivă ne pregăteam de aderare, care a presupus asimilarea corpului legislativ al UE. (…) Numai noii magistrați beneficiau de pregătire specializată la INM. 

Legea din 2005 le-a dat posibilitatea celor care apreciau că nu pot continua să se retragă în condiții decente, în loc să mai aștepte, blocând posturile, până la 60 și ceva de ani”. 

Strategia ministrului a funcționat. În următorii patru ani, 750 de magistrați au ieșit la pensie. 

În anteriorii patru ani, doar 150 se pensionaseră! 

Macovei se delimitează de efectele pe termen lung ale politicii sale din 2005: „O prevedere legală trebuie judecată în funcție de contextul în care a intrat în vigoare. Poate trebuie schimbată, după ce și-a îndeplinit menirea. Nu trebuie să rămână în vigoare zeci de ani”.

Prevederea a rămas însă în vigoare până astăzi. Niciunul dintre guvernele ulterioare nu a abrogat-o. 

Ca o consecință a perpetuării ei, de la o mie de pensionari, câți erau în ianuarie 2005, astăzi au ajuns să fie mai mult de patru mii de magistrați-pensionari pe rolul Casei Naționale de Pensii. 

În 15 ani, numărul pensionarilor din sistemul judiciar s-a cvadruplat. 

Un subterfugiu legislativ, folosit, în 2005, pentru decomunizarea instanțelor și a parchetelor produce efecte și acum, scoțând la pensie, ca o centrifugă, magistrați care, la căderea lui Ceaușescu, erau abia elevi de liceu. 

Pensionările curg în valuri și astăzi.

Nota bene: numărul noilor pensii intrate în plată – în fiecare an în parte – nu coincide, neapărat, cu numărul celor care s-au retras din magistratură în anul respectiv.


În momentul de față, din taxele și impozitele contribuabilului român, sunt plătiți 7.000 de magistrați activi și 4.120 de magistrați pensionari. 

Și – grație „Legii Stănoiu” – și unii, și alții sunt plătiți ca și cum ar fi activi!

Aceasta este substanța celebrei „pensii speciale din magistratură” – despre care se discută, neîncetat, în ultimii ani. 

Și acestea sunt efectele ei.

Doar că despre efectele ei nu se discută cu nicio ocazie. 

Iar primii care refuză să vorbească despre aceste efecte sunt magistrații înșiși. 

Judecători și procurori se plâng de norma de lucru mare pe care o au în instanțe și în parchete, dar nu și de una dintre cauzele care generează această normă de lucru: golirea propriului corp profesional de către o lege a pensiilor fără replică în Uniunea Europeană, care, din 2004, a început să destrame o resursă umană pe care, teoretic, trebuia s-o consolideze.  

Propriu-zis, pe o voce, magistrații își apără pensia specială. Și pe o altă voce se plâng că sunt tot mai puțini! 

Realități care decurg una din cealaltă sunt discutate ca și cum ar fi realități paralele.

Cătălin Predoiu e cel mai longeviv dintre miniștri de Justiție pe care i-a avut România postdecembristă. A condus ministerul între februarie 2008 și mai 2012 și a fost reînvestit în această funcție în noiembrie 2019. Foto: Alexandru Dobre / MediafaxFoto

Nu doar pentru magistrați configurația actuală a legii pensiei lor speciale este un fapt străin de criza de personal cu care se confruntă la locul de muncă.

Ministrul Cătălin Predoiu – care a declarat, anul acesta, că în Justiție sunt o mie de posturi vacante – crede același lucru. 

Întrebat de RISE Project de ce nu elimină cele două mutații suferite de pensia specială instituită de Valeriu Stoica în 1997 (amendamentele „Stănoiu”, din 2004, respectiv, „Macovei”, din 2005) – Predoiu a spus că prima dintre ele este discutabilă, iar a doua, justificată.

Așadar, cea care a făcut ca pensiile să fie mai mari decât salariile e discutabilă! 

Iar cea care le-a permis magistraților să-și scurteze carierele cu o treime, ieșind la pensie de la vârsta de 50 de ani, e justificată!

Dacă cele două amendamente – „Stănoiu” (2004), respectiv, „Macovei” (2005) – ar fi revocate, iar legea pensiilor speciale s-ar întoarce la forma creată de Valeriu Stoica, beneficiile financiare pe care pensia specială din magistratură le presupune s-ar diminua, în termeni reali, de trei ori.

Din milionul și-o sută de mii de euro, cât reprezintă astăzi mina de aur care e pensia magistratului mediu statistic, ar mai rămâne circa 340.000 de euro. Adică doar de 8,5 ori mai mult decât pensia cetățeanului român mediu statistic, așa cum se poate vedea din infograficul de mai sus.


Însă pentru ca cele două amendamente să poată fi revocate, ar fi nevoie ca revocarea lor să fie acceptată de Curtea Constituțională.

Avocatul Augustin Zegrean – fost președinte al CCR și susținător fervent al pensiilor speciale din magistratură – este dintre cei care recunosc că cele două amendamente sunt aberante. 

Zegrean spune că, în mod normal, CCR nu s-ar putea opune restaurării legii pensiilor speciale la forma pe care ea a avut-o în 1997.


Opinia lui e, desigur, doar o anticipație personală – nu o dovadă că CCR ar judeca astfel. 

Însă, până ca CCR să ajungă să se pronunțe într-o astfel de privință, ar fi nevoie ca un grup politic să propună în Parlament un proiect de lege cu un astfel de conținut. 

Lucru care, în ultimii ani – ani ai războaielor purtate mai mult la megafon, decât în mod concret, împotriva pensiilor speciale– nu s-a întâmplat niciodată. 

Ionuț Stănescu

16 gânduri despre “Raport Rise Project – Romania, oaza de bani a magistratilor din Uniunea Europeana

  1. Intre diferentialismul de dreapta si egalitarismul de stanga vor fi mereu discutii si lupte politice, in favoarea unuia sau altuia, in functie de cromatica partidista a parlamentelor si guvernelor. Istoric, culorile politice ale parlamentelor si guvernelor din Romania postdecembrista au fost de la rosu la roz pe stanga si de la portocaliu la galben pe dreapta. Mai compactat spus, au existat grade diferite de progresism-conservatorism, liberalism-neoliberalism. Daca salariile mediu si minim sunt baze de calcul pentru intreaga arhitectura a remuneratiilor si pensiilor, probabil ca ar trebui o focusare pe cresterea acestor elemente de comparatie. Mie mi se pare ca terapia de “soc” pe care PSD a aplicat-o cresterii veniturilor romanilor, prin marirea “spectaculoasa” a salariilor si pensiilor (sau intr-un cuvant a veniturilor) – implicit a salariilor mediu si minim – care sa incurajeze inclusiv revenirea in tara a celor 3-4 milioane plecate in bejenia externa numita diaspora, a fost cea mai indreptatita, si cu cele mai bune rezultate. Avem nevoie de o piata competitiva a salariilor, nu numai pe dimensiunea privata – de la care se trage buversarea echilibrului retributiilor -, ci si pe cea publica. Sa comparam intotdeauna salariile mediu si minim din Romania cu cele din Uniunea Europeana.

    Apreciat de 1 persoană

    • CU TOT RESPECTUL , DOMNULE PRIM MINISTRU ADRIAN MASTASE, AVAND UN DIALOG INTRE PRIETENI LA O CAFEA , REFERITOR LA VIATA ” PROPRIE „… SUNT PUTIN TRIST CA OMUL, NU VREA SA INTELEGA CA DEFAPT TEORIA VIETII ESTE ALTA ! …

      DOMNULE PRIM MINISTRU, DRAGI COLEGI , DRAGI SEMENI , IN OPINIA MEA SI TIMPUL VA CONFIRMA , CA AM DREPTATE…

      VIATA , NU , NU ESTE A UNUI SINGUR OM! EA ESTE SI VA RAMANE, PENTRU TOTI SI TOATE . OMUL TREBIUE SA INTELEAGA, SA CONSTIENTIZEZE…CA EL ESTE DOAR O EXISTENTA ,PRINTRE ALTE EXISTENTE IN ACEASTA VIATA , VIATA, INCONJURATOARE CE ALCATUIESTE CU ALE EI COMPONENTE PLANETA PAMANT!

      DACA VIATA AR APARTINE, „OMULUI”,OMUL SI -AR OPRIO , ” IN STENDBY, CAND CREDE EL DE CUVINTA , FARA A MAI LASA-O SA SE DESFASOARE CONFORM DESTINULUI…

      REFERITOR LA VIATA INTERIOARA , A CORPULUI UMA SI ACEST ASPECT NU APARTINE OMULUI . DACA AR APARTINE , OMUL, NU S-AR MAI INBOLNAVII , NU AR MAI CUNOASTE O ANUMITA BOALA, SAU NU AR MAI INBATRANI , ULTERIOR DECEDAND!..

      IN PRINCIPIU TOT IN OPINIA MEA , DUPA ANUMITE STUDII VIZOALE , CELE MAI REALE , VIATA, NU APARTINE NIMANUI, EA , PRIN ASPECTELE EI INCONJURATOARE , POATE STRABATE TIMPURILE SI FARA OM SAU ALTE FIINTE!…

      CEL CARE VREA SA INTELEAGA , ADEVARATA TEORIE A VIETII , MA BUCUR , DACA NU , TIMPUL II VA DOVEDI CA AM DREPTATE!…

      PENTRU DOMNUL PRIM MINISTRU ADRIAN NASTASE ROMANUL , POLITICIANUL AUTENTIC!

      PS. DACA VIATA AR APARTINE OMULUI, DUMNEZEUL AUTENTIC SI NU CEL VIZOALIZAT DE OM…NU AR MA FI NECESAR!

      Apreciază

      • Bun, dacă viața nu aparține omului și ,,poate străbate timpul fără om”, atunci de ce mai este necesar omul material, în acest spațiu, în acest Univers ?

        Apreciază

  2. PS/NB: Doua axiome, care nu au nevoie de demonstratie: (1) Nu varful trebuie tras in jos, ci baza trebuie dusa in sus. E calea dinamica de pozitionare optima, istoric, intre diferentialism si egalitarism. (2) Sa avem mereu in vedere ca atata timp cat se va mentine, atractia pietei salariale occidentale ne va goli tara de inteligentele inovative si antreprenoriale.

    Apreciază

  3. DOMNULE PRIM MINISTRU ADRIAN NASTASE , NU VOI SPUNE DE CAT ATAT : ROMANIA , DATORITA UNUI POPOR MAJORITAR , CE NU A CONSTIENTIZAT INAINTE DE A ALEGE , ACCEPTAND, SA FIE SLUGA SI NU NUMAI, UNOR TRADATORI DE NATIUNE , CU AL LOR SEF, DE NATIONALITATE GERMANA, EUROPA, PRIN DICTATORII LOR , PROFITA !…

    CAND PROSTIMEA ESTE MAJORITARA , CEI „DESTEPTI” ZAMBESC!…

    DACA, IN AL 12- LEA CEAS , MAJORITARI NU CONSTIENTIZEAZA NICI DE ACEASTA DATA , ACESTI MAJORITARI ISI MERITA SOARTA !

    PENTRU DUMNEAVOASTRA , CU SINCERITATE ,MARIAN!

    TERITORIUL ROMANIEI , VA DEVENI, MULT MAI VIZOAL , O VACA DE MULS SI CEL MAI DUREROS , UN CAMP DE LUPTA!…
    FERICE DE CEI CARE AU PLECAT , VAI DE DURERILE NEVINDECABILE, CE LE VOR, SIMTII SI TRAI, MAJORITARII! ( PACAT DE SANGELE VARSAT, MEMORAT IN TIMPURILE…TRECUTE! )

    PS. REPET, NU INCERCA SA-TI REGENEREZI GANDIREA , ATAT TIMP CAT, SANSA, A FOST IGNORATA!

    Apreciază

  4. Ne-a placut in ultima vreme sa ne uitam peste gard, spre colegii de UE. Cred ca ar trebui sa abordam lucrurile si mai ales faptele cu multa retinere si bun simt. In esenta Romania nu se poate compara cu tarile din UE cu ani multi de consolidare a democratiei si mai ales a economiei. Peste tot in lume salariile si mai ales pensiile se bazeaza pe soliditatea economiilor tarilor respective, iar “avantul” dat cu cativa ani in urma cresterii salariale si a echilibrarii pensiilor a fost un act de curaj si de incurajare a salariatilor cat si a pensionarilor si implicit un imbold cresterii economice. Romania pentru a sustine o reala crestere salariala si implicit a pensiilor ar trebui sa aiba un proiect de tara solid, economic viabil, unanim acceptat atat de centrul-stanga si dreapta politica romaneasca.
    Punctual referindu-ma la salariile si pensiile (speciale) magistratilor din Romania, cred ca s-a depasit simtul realitatii si bunul simt. Atat stanga cat si dreapta parlamentara au contribuit la acest dezechilibru major care se manifesta in societatea romaneasca.

    Apreciază

  5. fragmentariumpolitic ……
    Ai un nume predestinat fragmentarii logice…incerci sa pari filozof, sociolog, economist, chiar politician care are solutia unei societati ideala….dar cu siguranta nu ai nici elementele de baza din ceea ce pretinzi..
    Cu asemenea indivizi dogmatici ca tine, votand politicieni amatori si cu un IQ scazut, de dreapta sa de stanga, Romania este CODASA EUROPEI la toate capitolele, dar prima din lume la aberatii sociale, economice, justitie pe care taxonomia ta academica de doi banuti le baga la normale „spectrul politic”… Adica, dupa zgarieturile pe creier ale unor zdruncinati intelectual, trebuie sa existe pensii „spciale”
    In ce manual de economie politica ai citit ca statul degeaba, la o varsta cand altii muncesc din greu, trebuie mai bine platit decat munca activa?
    In ce manual de etica ai citit ca o anumita parte din populatie – majoritatea, trebuie sa munceasca pentru ca o alta parte sa traiasca in huzur o alta categorie ?
    Ai auzit de unul Bismack, cel cu initiativa pensiilor? Ai auzit cumva de filozofia cu care a convins umanitatea si pe politicieni ?
    De ce ai lipsit de la lectia de economie cand s-a predat tema contributivitatii ?
    Vorbesti plin de sine de recompensarea unei profesiuni pe baza de profesionlism,importanta muncii sociale, aportul la dezvoltarea societattii, efortul de munca, gradul de periculozitate asupra sanatatii umane, etc.,
    Fa un efort gen Kafka ca sa vezi si sa nu crezi..
    In afara de lozinca „dreptate si justitie” ale statului de drept(degeaba!) care ar fi meritele TUTUROR magistratilor?
    – Magistratii+ politistii+ serviciile secrete+armata , Nu sunt supusi niciunui risc de concediere TOATA viata, spre deosebire de ingineri, tehnicieni, IT, simpli muncitori sau inventatori
    – daca altii nu implinesc vechimea in munca, sunt penalizati financiar( un inginer cu 25 ani vechime primeste im medie cca 2200 Ron pensie neta) un magistrat iese la pensie de 10-20 ori mai mare la vasta diminuata
    – care sunt meritele si eficienta in munca ale magistratilor fata de alte categorii sociale?
    * Procese simple, care dureaza 3-5 ani, adesea cu sentinte „putrede”
    * sentinte ciudate la cazuri cu interlopi, trafic de fiinte umane, imobile dobandite prin mijloace mafiote,
    * sentinte aiurea in exact aceeasi speta…iti aduci aminte la judecata privind taierea salariilor de catre Piratul Basescu in 2010? In judetul Ialomita profesorii au primit de la „statul de drept” sentinte favorabile, in Suceava si Bacau sentinte nefavorabile..

    Din proprie experienta cunosc realitatea din justitiei in urma unor dosare civile si penale pe care le-am avut in calitate de parte vatamata in perioada 2007 – 2015…asa ca , d-le fragmentarium, lasa teoria unica dobandita prin mijloace indoielnice si judeca impartial realitatea…
    Desigur, trebuie sa recunosc ca nu am mari asteptari, la nivel teoretic dar mai ales la vreo corectare a acestei anomalii multifunctionale…..

    Apreciază

  6. AM OMIS UN ASPECT , MULTUMINDU-I DOMNULUI ADRIAN NASTASE , OMUL CU A SA INTELIGENTA , DESTINATA, CA MI – A OFERIT SANSA DE AL CUNOASTE, FIINDU-I ALATIRI CA PRIETEN , SI MAI ALES PENTRU CEL MAI SEMNIFICATIV ASPECT AL EXISTENTEI NOASTRE , ACELA : CA AM , AVEM POSIBILITATEA CU CINE SA CONVERSAM, DIALOGAM !

    PS. OMENIREA A FOST DESTINATA , A FI IMPARTITA IN MAI MULTE CATEGORI , CU A-LE LOR OPINI !…

    ORI CE FIINTA, UMANA , NU POATE CUNOASTE PERFECTIUNEA , PERFECTIUNEA, ESTE LA VOIA TIMPULUI… EL,ESTE CEL CARE O POATE VIZOALIZA IN ULTIMUL VIITOR!…( DOAR ATUNCI OMUL CUNOASTE IN SFARIT TAINELE ACESTEI VIETI! )

    PENTRU DOMNUL ADRIAN NASTASE CU SINCERITATE, MARIAN!

    (Teoria mea,despre viata , timpul imi va da dreptate!)

    Apreciază

  7. Declarație de apartenență: Ankara consideră Turcia drept o parte inseparabilă a Europei (Erdogan)

    Președintele turc Recepp Tayyip Erdogan a facut, duminica, o declaratie de apartenenta: Ankara consideră Turcia drept o parte inseparabilă a Europei. El le-a spus membrilor partidului sau, AKP, că Uniunea Europeana trebuie să-și respecte promisiunile (si geografia, adaug eu) privind migrația și să facă din Turcia un membru comunitar cu drepturi depline. Valoarea politica a declaratiei si cererii lui Erdogan este uriasa. Turcia se considera, pe drept cuvant dupa parerea mea, drept un locatar al Casei Comune Europene. In conditiile Brexitului, viziunea si luciditatea liderului turc au si o consecinta de compensatie. Si chiar recompensatoare. Marea Britanie a iesit in mod regretabil din UE, dar, ceea ce e imbucurator, e ca locul ei nu va ramane gol. Din UE s-a plecat, dar in ea se si vine. Nu neaparat formal. Este suficient ca gandirea turca sa tina cu Casa din care in mod natural face parte. Imi place cum gandeste Erdogan. Are o conceptie reconcilianta si incluziva, cu puternice proiectii laicizante, care face din islamici si crestini conlocuitori pasnici si cooperanti ai Europei. Este un model de extensie in Eurasia si oriunde in Lume. Geniul politic gorbaciovian e nemuritor, din el isi trage radacinile multilateralismul.

    Apreciază

    • ,, proiecții laicizate”,,islamici si crestini conlocuitori pasnici” ?
      De aceea a fost Sfânta Sofia transformată în moschee ?
      Fragmenarium, are (cel puțin în parte) dreptate colegul Petru Rareș, ceva vi se întâmplă…..sau o fi fost nick-ul dvs confiscat de un intrus ?
      Încep să nu vă recunosc.
      PS
      Locul Turciei NU este în UE (o organizație închisă, birocratic- rigidă și anacronică), ci în zona de interfață (placă turnantă) între Europa și Asia. Sper că Erdogan se va ridica, în cele din urmă, la nivelul acestei mari responsabilități intercontinentale de interes planetar.

      Apreciază

    • PS2 Fragmentarium
      … Dacă nu greșesc, Ankara (capitala Turciei) se află pe teritoriul Asiei. O aderare a Turciei la UE ar însemna o extindere ilegitimă și nefirească in geografia altui continent.
      Nici Turcia și nici Rusia nu au ce căuta în UE, exceptând parteneriate economice și multiple raporturi comerciale.

      Apreciază

  8. De raul facut Romaniei de aceasta secta de incompetenti privilegiati , ingrasati fara rusine de banul populatiei , bucurandu-se de o impunitate mai mare decat cea a NKVD in anii 1930 , nu vorbeste nimeni .
    Magistratii sunt raspunzatori de intarzierea renovarii Cazinoului din Constanta plimbat din contestatie in contestatie 10 ani inaintea hotararii definitive !
    Tot magistratii au pus umarul vartos , amanand si tergiversand si cerand re-evaluari timp de 4 ani ( 2016 – 2020 ) , la pierderea de catre Romania a trei sute de milioane de euro , finantare europeana pentru calea ferata Sighisoara – Brasov .
    Dar licitatia din 2017 pentru drumul expres Craiova Pitesti , validata de magistrati pentru o jumatate si anulata pentru cealalta , cu aceeasi participanti si reguli de participare ?!
    Dar cumpararea trenurilor noi , anulata de aceeasi magistrati dupa trei ani de circ ?
    In statul sorosist nebun roman , pana si cumpararea navelor de razboi este lasata la mana capriciilor magistratilor .
    Ati auzit ca cineva sa fi luat la intrebari ?
    Pentru ca sefii NKVD din anii 30 , Ejov si Iagoda , si-au luat glontul in ceafa in beciurile de la Lubianka de la colegii lor , ca si calaii lor , Abakumov , Merkulov si Beria , cativa ani mai tarziu .
    Chiar in Romania in 1991 Nicolschi era deranjat in fata balconului sau de echipa de televiziune a lui Hossu Longin la care zbiera si Draghici , prigonit , se refugia in Ungaria !
    La noi se moare in coliziuni frontale pe DN1 si DN 7 , se ingheata de frig in trenuri vechi si mergand incet , se pierd locuri de munca si se instaleaza mizeria , dar magistratii nu raspund nimanui !

    Apreciat de 1 persoană

  9. Dau oricât (vorbesc în calitate de contribuabil) pentru o Justiție independentă. Momentul de dezgheț din perioada Tudorel Toader a trecut, iar de România se apropie o nouă Eră Glacială in care dreptul omului va deveni un lux, pe lângă care o pensie de magistrat ar putea să pară un banal bacșiș.
    O Justiție corectă și profesionistă își merită banii cu brio, spre deosebire de armele la suprapreț achiziționate inutil de statul român în urma unor acte de corupție la nivelul cel mai înalt posibil. ,,Aici sunt banii dvs”, nu în conturile judecătorilor și procurorilor pensionari.

    Apreciază

  10. Fragmentarism
    Atenție la nuanțe, stânga de tip social democrat nu promovează egalitarismul și multiculturalismul. Acesta este obiectivul stângii radicale, neo marxiste.
    Totuși, în Europa sunt interferențe majore și situații atipice, multe din elementele programatice ale radicalismului stângist (asimilat progresismului) au fost preluate de PPE-ul dominant pe filieră germană . Sunt excepții notabile în Ungaria și Polonia, unde dreapta conservatoare, deși integrată în familia europeană a PPE, promovează tradiția și interesul național. O altă singularitate este chiar lidera Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, o aristocrată pur sânge și mamă a 7 copii, de facto o susținătoare a familiei.
    Din această calitate… nobilă de mamă ar fi putut susține natalitatea în plan european (mai ales în țările vestice, îmbătrânite), demers nu tocmai ușor având în vedere că instituțiile europene sunt infestate de adepți ai progresismului de extremă stângă.
    Revenind, aș cugeta că solidaritatea socială și acoperirea nevoilor minimale ale celor defavorizați nu înseamnă egalitarism.
    Alt mit încearcă să ne convingă că doar dreapta alocă resurse pentru dezvoltare prin investiții. Să nu uităm New Deal-ul socialist al lui Roosevelt care a scos America din criză, în acea perioadă realizându-se mari lucrări de infrastructură cu bani publici.
    Ar trebui să ne întrebăm ce este mai bine în mod specific pentru România, o dreaptă aservită intereselor străine, preferată de multinaționale și implicit de partenerii strategici, sau o stângă mai apropiată de ceea ce înseamnă nationalism social și instituțiile tradiției – familia și biserica, dar cu potențialul unei izolări și marginalizări relative.
    Probabil tot ura indusă programatic va determina, din păcate, ,,orientarea politică” a românului.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.