Vernisajul unei expozitii de stampe japoneze din colectia Adrian si Daniela Nastase

Fundația Europeană Titulescu vă invită miercuri, 16 octombrie 2019, ora 18:00, la vernisajul expoziției:

BIJIN-GA

Stampe japoneze din perioada Edo

Colecția Adrian și Daniela Năstase

 

Prezintă:

Adina RENȚEA – curator

Ioan Paul COLTA – consultant de specialitate

Adrian NĂSTASE – președintele Fundației Europene Titulescu

 

Expoziția este deschisă în perioada 16 octombrie – 1 noiembrie 2019.

„Sunt aproape cinci decenii de când am început să colecționez stampe japoneze. Cu timpul, am fost atras de întreaga cultură asiatică. Tema expoziției de la Fundația Europeană Titulescu o reprezintă frumusețea femeii – Bijin-ga. Lucrările expuse sunt realizate în perioada Edo și în diferite formate – oban (orizontal, vertical), hashira-e si kakemono-e.” – Adrian Năstase

„Scoase pentru puţin timp din Colecţia Adrian şi Daniela Năstase şi expuse public pentru prima dată, stampele reprezintă un drum de peste 5 decenii al descoperirii, cunoașterii şi înțelegerii artei asiatice în general, în complexitatea şi niciodata epuizata dimensiune estetică şi artistică a „imaginilor lumii plutitoare”, în special!

Cele 44 de stampe Ukiyo-e din perioada Edo (1603-1868) prezente în expoziţie, semnate de maeștri acestui stil, Kitagawa Utamaro, Torii Kiyonaga, Utagawa Kunisada, Keisai Eisen, sau Kikugawa Eizan etc., omagiază perfecțiunea frumuseţii feminine, împletită cu dispoziţii subtile ale aspectului exterior şi vădite diferenţe de caracter ale personajelor.” – Adina Rențea

 

„Reprezentarea femeii frumoase (bijin-ga) a fost una din temele centrale ale picturii și gravurii ukiyo-e din perioada Edo (1603-1868). Genul bijin-ga s-a bucurat de o popularitate nemaiîntâlnită, în special spre sfârșitul secolului al XVIII-lea și în prima parte a secolului al XIX-lea, prin creațiile unor remarcabili artiști, precum Suzuki Harunobu, Torii Kiyonaga, Kitagawa Utamaro, Hosoda Eishi, Kikugawa Eizan, Keisai Eisen sau Utagawa Kunisada/Toyokuni III. O parte însemnată a stampelor de acest fel au avut în prim-plan personaje feminine centrale din cartierele plăcerii , din marile orașe japoneze, precum curtezanele sau gheișele, prezentate ca expresii ale atracţiei şi cochetăriei feminine.” – Ioan Paul Colta

 

Evenimentul este organizat cu sprijinul BIOFARM S.A. și SIF MOLDOVA și va avea loc la Casa Titulescu, Șos. Kiseleff nr. 47, sector 1, București.

Vă așteptăm!

 

10 gânduri despre “Vernisajul unei expozitii de stampe japoneze din colectia Adrian si Daniela Nastase

  1. Scuze, domnule Adrian Năstase, înțeleg că doriți schimbarea / relaxarea, dar mi se pare important:
    https://www.mediafax.ro/politic/principesa-margareta-discurs-critic-haga-punctul-cheie-incetarea-atitudinii-superioritate-fata-noile-state-membre-facut-sacrificii-vrut-reducem-costurile-rosii-automobile-18460020
    Mai româncă decât mulți români, mai ales politicieni!
    Dar când știu că în spatele Majestății Sale, cel ce era pregătit, după prima gafă de tip Carol II – Lambrino, s-a căsătorit cu o individă la care a renunțat fiul buldogului, nu pot crede în principiul dinastic!

    Apreciază

  2. Orientul de la Soare Rasare

    Shogunul lui James Clavel a fost prima fereastra “gutenebergiana” prin care am vazut Japonia. Seniorul Toranaga mi-a inspirat de altfel o “porecla” respectuoasa pentru seful de catedra, cum il denumeam atat in discutiile cu colegii mei “juniori” (asistenti, lectori), intre care ma numaram, cat si in fragmentarium-urile pe care le tineam din liceu. Acestea din urma erau niste “jurnale”, destul de inconsecvente, iar termenul il luasem de la Mircea Eliade, care cred ca la randul sau il luase de la Mihai Eminescu.

    De la Eminesecu luasem si eu ceva, ideea societatii conspirative “Carpatii”, pe care o infiintase in 24 ianuarie 1882, pentru a apara identitatea si integritatea neamului romanesc. Ideea era inaltatoare si coplesitoare pentru mentalul meu de adolescent intarziat si, apoi, de postadolescent, dar ea s-a topit repede in politica nationala a vremii, pe care am admirat-o si fata de care am avut o loialitate de nezdruncinat. Eu am crezut. Societatea “Carpati” cred ca ar fi foarte potrivita in vremurile abrazive si complicate de azi, de erodare agresiva, prin vectori occidentali, a identitatilor si integritatilor romaneasca si orientala.

    Revenind la “lumea plutitoare” a Japoniei, am fost intotdeauna sedus, aproape mistic, de mediul japonez al florilor, ciresilor si salciilor, curtezanelor si gheiselor cu chimonourile lor superbe, samurailor si shogunilor de alta data, cu sacrificiul de onoare seppuku, de cartierul lampioanelor rosii si, desigur, de zona placerilor din Edo*, cu gheisele din cele Cinci Strazi.

    Politic, m-am intrebat ce a fost cu acel razboi civil tarziu, de la 1868, dintre nord si sud, cu apusul epocii shogunilor si rasaritul epocii imparatilor. Loialistii japonezi din nord sperau ca shogunul se va intoarce, cand ii vor invinge pe sudistii neciopliti si inculti. Un conflict parca dupa un scenariu al razboaielor civile din Occident, o reproducere parca a celor din Anglia, America si Franta. Sa-si fi bagat globalistii milenaristi si acolo coada? In sfarsit, eu cred ca nimic nu e intamplator, convingere care imi este intarita de observatia ca traditionalismul si conservatorismul, care sunt cel mai bine aspectate la dreapta esichierelor politice, este cel mai inversunat adversar al globalismului inrobitor si uniformizator.

    Anul revolutionar 1989 a dus stanga est-europeana mult spre dreapta, un fapt relativ bun, prin preluarea instrumentelor de profit. Apoi, la noi PSD a continuat sa alunece spre centru, deci tot spre dreapta. Dar pe dreapta sunt si marile pericole ale liberalismului si globalismului, in ale caror tentacule noi suntem deja prinsi. Cred ca e timpul sa ne oprim, supranationalul si suprastatalul extremei drepte (v. SUA si proiectul SUE) nu sunt mai putin toxice decat internationalismul si statalitatea excesiv-absolutista ale fostei extreme stangi (v. defuncta URSS). Sa privim la cele mai reformate societati din istorie, Rusia si China, care au si cel mai mare si legitim potential de modelare al secolului XXI. PS/NB: 1. Aceste ganduri mi-au fost prilejuite de anuntul privind vernisajul expozitiei: BIJIN-GA, Stampe japoneze din perioada Edo, Colectia Adrian si Daniela Nastase, la care voi participa, miercuri, 16 octombrie, ora 18:00, la FET. 2. Edo*: Tokyo a fost cunoscută inițial ca Edo, care înseamnă „estuar”. Perioada Edo a fost pre-1869. 3. Japonia, sens literal: “originea soarelui”. Denumirea oficială este Nipponkoku, textual „Țara de la originea soarelui.”

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.