A murit George Stanca

In iunie 2014, eram in „cantonament”, la Jilava. Atunci mi-a scris George Stanca, in ziarul  Click, un mesaj pe care l-am citit cu emotie. Eram prieteni din adolescentă. Vorbeam din când in când. Imi spunea despre supărările lui. Ii povesteam, la randul meu, ce mi se intâmpla. Imbătrâneam impreună. Acum a plecat.

Să-ti fie drumul străjuit de iubire si de poezie, George…

„Chiar dacă s-a consumat data zilei tale de naştere, 22 iunie, ţin să te felicit cu acest prilej şi să-ţi doresc ceea ce-ţi doreşti tu însuţi, ţie. Probabil, libertate… Şi evit astfel să-ţi spun simplu un ”la muţi ani”, expresie ce produce efecte ilare privind condiţia ta actuală.

 Îţi doresc doar: mulţi ani de viaţă! Mai ales că observ cu stupoare unele concidenţele din viaţa ta juridică.

Adversarii tăi încearcă să-ţi mai facă un cadou de ziua ta, precum a fost cel de Botezul Domnului. Să mai adauge ceva la detenţie. Mă gândesc cu oarecare temere şi delicateţe, chiar, ce fel de urare ţi-ar putea face de ziua ta un om, un ins ca mine, când tu te afli unde te afli, fără a da naştere unor interpretări nedorite şi, eventual, nesincere. Nu e cazul meu.

De fapt, ce înseamnă o urare decât în cel mai fericit caz o aspiraţie, un deziderat şi deloc – din păcate pentru intenţiile mele – o realitate posibilă… Nu pot decât să mă resemnez cu o realitate dură şi să reflectez.

Căci, dacă aş putea conversa cu tine, fie şi sub forma unui interviu de presă, nu aş pune decât o întrebare deloc stufoasă: ce zici de scandalul politic cel mai recent şi cel mai mare? Are el vreo legătură cu starea ta de acum? Probabil că, ai să spui, Dumnezeu îţi împlineşte rugăciunile tale şi ale familiei, cele mai absconse.

Anume, să-i dea duşmanului tot ce ţi-a dat şi el ţie. Dar, dă-mi voie să mă îndoiesc că tu poţi gândi în termeni atât de simplişti.

Deşi simplitatea, fie că ea ţine oarecum de vulg, de ”populime”, e calea Proniei. Ea este ce este. Fără figuri de stil. Tu, fire generoasă, superioară, cred că nutreşti aceste gânduri doar într-un mic cotlon al tău. Dar ele nu se acordă cu firea ta… Pe scurt, zilele astea, punctul tău generic de vedere şi al partizanilor tăi spune că, în fine, Dumnezeu există! A văzut! Şi a început judecata Sa…

Restul, tot de El depinde…” (George Stanca)

21 de gânduri despre “A murit George Stanca

  1. Un om deosebit ! Editorialul său de astăzi din ciclul „Scrisorile lui Stanca” are, întâmplător sau nu, un titlu mai mult decât prevestitor :”Memento mori – Ştefan Iordache „

    Apreciază

  2. Imi pare rau. Parea atat de plin de vivacitate. Dar totul se poate intampla intr-o clipa. Filosofia clipei, monumental descrisa in literatura romaneasca, imi aminteste de o anumita filosofie japoneza, care spune ca trebuie sa traiesti fiecare zi ca si cand ar fi ultima. Odihneste-te in pace, George Stanca, care ai fost si ramai un admirabil maestru al spiritului!

    Apreciază

  3. A doua intalnire dintre Donald Trump si Kim Jong Un: Tactica de a cere fara a oferi s-ar putea sa esueze

    Aducerea lui Stephen Biegun in pozitia de negociator american pentru Coreea de Nord pare sa fie un indiciu ca SUA au realizat ridicolul de a trimite un imigrant coreean, Joseph JY Yun, la negocierile cu coreenii, vremelnic divizati. Chiar daca profitabil, viciul evreiesc de folosire a imigrantilor impotriva popoarelor si tarilor lor de origine a fost de mult timp remarcat si denuntat. Va veni o zi, de care SUA se tem foarte mult, cand fiecare imigrant american isi va aminti ca este american doar pe jumatate (uneori nici macar atat), si ca in primul rand, cel putin in genealogia sa istorica si integrala, apartine unui alt popor prin linia sangelui, pe care politica si cetatenia nu o pot sterge. Acel timp care va veni il numesc “Inversada” si va fi apocalipsa puterii minoritatii dominante din SUA, in care fiecare imigrant va incepe sa lucreze pentru poporul sau, politic si informational. Totusi mai este mult pana cand Statele Unite isi vor da seama si de o alta chestiune, la fel de sensibila si vizibila ca si cea mentionata. Ca a cere fara a oferi este samburele din care vor creste indoiala, impotrivirea si esecul in relatiile sale unilateraliste cu orice parte a multilateralismului numit Lume. Intr-un discurs ținut saptamana trecuta la Universitatea Palo Alto din California, Stephen Biegun a cerut Coreei de Nord o listă completă a pașilor pe care îi va face pentru denuclearizare. Aceasta cerere unilaterala, fara a oferi nimic in contrapartida – ridicarea sanctiunilor sau garantii de securitate – nu are cum sa nu irite Phenianul. Cererile unilaterale si excesive americane, insotite de un ton arogant, ultimativ si sanctionatoriu, se pot transforma, peste o anumita limita, intr-un risc major de securitate pentru nord-coreeni si o sursa de pierderi inadmisibile, prin autosubminare economica. Negociatorul (ce denumire nepotrivita pentru cereri unilateraliste si ultimative!) i-a cerut Coreei de Nord sa isi puna pe masa Washintgtonului toate secretele sale militare, legate de programele balistice și nucleare, sub amenintarea nediplomatica cu luarea de măsuri de catre SUA dacă procesul diplomatic eșuează. In absenta unor propuneri de oferta, care sa echilibeze cererile, Biegun a exprimat asteptari nerealiste, ca de sursa de drept international, de autoritate multilaterala ONU. El a cerut ca SUA sa aiba dreptul să monitorizeze mecanismele și dezvoltarea armelor nord-coreene, cat si distrugerea lor. In discursul de marti privind Starea Uniunii (State of the Union) – oare de ce este preferata “Union” in locul “Nation”? – presedintele SUA, Donald Trump, va anunta, probabil, locul si data celei de-a doua intalniri cu liderul Coreei de Nord, Kim Jong Un, in Vietnam, la sfarsitul lunii februarie, conform un surse media. Anuntul se pare ca va fi laudativ, pentru a contracara problema critica a zidului antiimigratie. “Avem o chimie incredibila”, a afirmat Trump, referindu-se la Kim. Aceasta “chimie” ar reclama insa un alt format de discutii, avand in vedere ca diplomatia – si politica, in general – este arta compromisurilor reciproce. Iesirea din unilateralismul spre care impinge emisarul Biegun, caruia i s-ar potrivi mai degraba denumirea de “unilateralist” decat cea de “negociator”, va fi la mana presedintelui Trump. Ea este perfect posibila, avand in vedere mizele SUA de a nu fi angajate militar de catre nimeni in Oceanul Pacific, de Est, unde isi are si Cartierul General „India-Pacific” („India” a fost adaugata in denumire relativ recent, ea reflectand fara echivoc continutul proiectului de proiectie maritima regionala extinsa) si de Vest, in bataia apropiata a rachetelor balistice si nucleare nord-coreene. Ca putere nucleara, Coreea de Nord poate revendica sa asigure securitatea Pacificului de Vest, la care este riverana. Noile discutii ar putea urma doua cai. Una, a unui pact de neagresiune, sau, avand in vedere uzura morala, desi semnificatia ar ramane aceeasi, a unei partajari sau dezangajari explicite care sa tina cont de interesele coreenilor in regiunea peninsulara care le poarta numele, ori a unei declaratii politice privind lipsa de interes a Coreei de Nord pentru Pacificul de Est (desigur, intr-o formulare diplomatica discreta). Efectiv, ar insemna o detintire, o scoatere din vizor a Guamului, unde Statele Unite au instalatii militare strategice. Doar intentiile globaliste, de a redeveni o unica superputere (unipolarism) ar putea impiedica SUA sa accepte un acord (tratat) de dezangajare reciproca, americano-nord-coreeana. Ar fi o nostalgie dupa perioada razboiului rece, dar si o utopie in noua lume multipolara, in care unipolarismul a devenit vetust si inadmisibil. Summitul Trump-Kim din Vietnam va fi, neindoielnic, un test din acest punct de vedere, un revelator al intentiilor pe termen lung ale SUA. A doua cale ar fi compromisurile reciproce, la paritate, comensurabile si graduale. Ele ar implica denuclearizarea de o parte, ridicarea sanctiunilor economice, de cealalta parte. Oricare din cele doua cai va duce la dezghetarea angajamentelor de la Singapore, asumate de catre Trump si Kim. Revenirea la retoricile belicoase reciproce ar fi contraproductiva bilateral si le-ar oferi celor doua parti o proasta imagine internationala. https://www.agerpres.ro/politica-externa/2019/02/05/coreea-de-nord-emisarul-statelor-unite-in-vizita-miercuri-la-phenian-departamentul-de-stat–252494

    Apreciat de 1 persoană

  4. Noi nu suntem normali III
    Șoc și groază

    Azi, pe la patru seara, deschid fb și fix la taman atunci prietena mea, să-i zicem Ixuleasca, pensionară, ne transmitea cu deosebită scârbire că azi nu s-a simțit prea bine și a stat în pat, navigând pe telecomandă. Și nimic de văzut! Ceea ce m-a scârbit pe mine și mai mult, pentru că a declarat sincer și deschis că i s-a urât cu atâtea reclame tembele, care, cu regret tre să recunosc, o fac să se gândească la mine.

    Atunci eu m-am gândit să-i recomand ceva și mai tembel: uite-te, dragă, la știri! Și scrie-le pe o foaie pe cele mai cretine! Acuma, prietena Angela are mult simț al umorului și mi-a trimis pe mess tot cârnațul de știri de la patru, precum și pe cel de la cinci, de unde puteți să vă pripiți să trageți concluzia că TOATE erau tâmpite!

    După cum urmează, am fost informată că s-au întâmplat următoarele chestiuni în România:

    Italianul cu opt clase, scăpat de la pârnaie din însorita Italie, cel care opera de țâțe, craci și nasuri strâmbe cetățenii DAR și vedetele, a obținut de la instituțiile statului parafă și drept de practică medicală cu acte false. La știrile de la șapte am înțeles că e de vină recepționerul de la ghișeul de informații al instituției.

    Un hoț prost nu reușește să fure nimic.

    Ca-BUM! explozie la fabrica de butelii!

    Un dobitoc se dădea live pe fb și s-a răsturnat cu mașina – cinci răniți.

    Aoleu, vine frigul! Vine frigul! (Asta ca să nu avem vorbe – azi în toată țara e fost cu plus, în mijlocul iernii) (Și iarna nu-i ca vara, tolomacilor! Cine dracu’ scrie știrile astea???)

    O fabrică de condimente arde de trei zile.

    O nouă aplicație pe telefon poate rezolva o criză de sânge – de bine.

    În sfârșit, mă liniștește Ixuleasca – zice și de gripă! Chiar intrasem la bănuieli și-mi făceam griji: unde a dispărut gripa că oamenii ăștia au tocat o grămada parale să cumpere vaccin și tamifu și chiar acu’ și-a găsit nenorocita să se retragă???
    Fiiuuu! M-am speriat degeaba! 82 de morți! La ora șapte se precizează cu juma’ de gură că, de fapt, morții, Dumnezeu să-i ierte, n-au perit chiar de gripă-gripă – aveau comorbități, cancer, probleme din astea, subnutriție, bătrânețe adâncă… În fine, esențialul este că m-am liniștit – gripa merge înainte conform planului, ba chiar aflu că punctul culminant abia urmează. Bine!

    Desigur, nu ne ocolește pe niciun canal știrea cu lupii care se joacă precum copiii în zăpadă și ursul care se dă pe tobogan. Tot la știrile cu tematică zootehnico/zoologică avem ocazia să revedem (a mia oară) filmulețul cu cormoranul care hăpăie o căldare de pește în treizeci e secunde. O pisică celebră a devastat o baie iar un câine din America a fost înmormântat cu onoruri militare. Pe la noi doar copiii sub cinci ani mai au timp și minte să înmormânteze cu coroane și flori mâțele și puii în fundul grădinii și să le facă praznic.

    Pe toate canalele ne-a zis de elevii cărora le-a picat în cap videoproiectorul anul trecut iar anul acesta le-au găsit mucegai sub parchet și sub tavanul fals. DSP nu a găsit nimic în neregulă.

    Mi-a trimis și lista cu reclame- sunt convinsă că din răzbunare pentru pomelnicul pe care l-am servit eu acu’ vreo două săptămâni și de atunci o visează pe aia care dă flegme cu sânge în chiuvetă la televizor. Nu vi le mai spun, dar mă roade mai de demult să v-o zic pe aia cu prezervativele: 170 de femei fac avort în fiecare zi! Așa zice! Să mor, să nu mă mișc din locul ăsta! Eu am înțeles de aici că muierile astea, 170 la număr, se duc și avortează toată ziua – bună ziua! Nu știu ce intelectuali scriu știrile, da’ văd că nici ăștia cu reclamele nu bunghesc mai multe!

    La meteo – apocalipsa! Va ploua, va ninge și va bate vântul în februarie!

    Un mic paragraf cu dedicație specială – Pro tv – sărim peste italian și trecem la omoruri:
    un moșneag de 81 de ani a ucis-o pe fiică-sa pentru că a ascuns damigeana cu vin;
    doi neidentificați au bătut și violat o femeie;
    un bărbat a fugit de acasă pentru că nevastă-sa nu vine din Italia;
    copil de cinci ani mort pe motiv de malnutriție sau ceva, știrea se dezvoltă și la Acces din rect (licență poetică împrumutată de la prietena mea);
    un bebe mort într-o parcare;
    accident cu unsprezece răniți;
    doi ciobani l-au ucis pe un al treilea;
    otravă în alimentele pentru copii și adulți, fără discriminare;
    mulți morți într-un incendiu la Paris și o bancă spartă la Anvers. Plus știrile zoologice și zootehnice, aceleași.

    Am ajuns acasă. Trec la Prima, ora 18.00, la care m-am uitat eu și am văzut cam aceleași tragedii, tragi-comedii și dezastre, cu mici abateri.
    Aștia au găsit patru tineri care fumau halucinogene într-o mașină cu geamurile trase sus, un filmuleț cu niște copii care băteau și umileau un al treilea – îi puneau în genunchi și-l obligau să-i pupe unuia mâna, după care-l aruncau în șanț. „Ne plac fotbalu’ de mici” – titlul altei știri cu copii care dansează lasciv și cântă manele pornografice.

    Măcar am auzit de la ăștia o altă veste minunată pentru bucureșteni, în mod special, după scandalul cu apa de la chiuvetă – dezastru ecologic din cauza deversărilor în toate apele limitrofe, stațiile de epurare nu-și fac treaba, peștăraie cu burta în sus din cauza apei otrăvite, da’ nu-i bai, cetățenii îl strâng și-l mănâncă.

    Aruncăm șase tone de mâncare pe zi și nu ne spălăm pe dinți.

    Topul celor mai sigure și al celor mai nesigure țări din lume. Noi – pe locul 33. Printre cele mai nașpa sunt Filipinele, Yemen, și altele, nimic de VENEZUELA.

    O veste plăcută – un nene, pilot de vânătoare, a împlinit o sută de ani și este ultimul în viață.

    Tot o veste frumoasă a fost și cea cu moartea unui mare director al unei companii (sau bănci???) de criptomonede, care a luat cu el în mormânt parola de la bani și acum sunt blocați 160 000 000 000 dolari. În fond, așa le trebuie, ce-i aia criptomonedă, dobitocilor?

    Sar peste reclame, le știți – pastile și suplimente, pentru o viață sănătoasă consumați fructe și legume… folosiți prezervativul…

    Vă invit, prieteni, să-mi spuneți ce stare vă dau aceste știri comasate claie peste grămadă, din care nu ați aflat, practic, nicio știre, dacă nu anxietate și agitație? Starea de alarmă le este inoculată mai ales celor din zonele rurale și vârstnicilor care nu au acces sau aplecare la internet. Noi de pe net putem tâmpi chiar mai ușor!

    Apreciat de 2 persoane

  5. Stiristii incearca si ei sa faca audienta, iar utilizarea evenimentelor facile, care nu necesita investigatie si responsabilitate, combinate cu filmulete tampite de pe youtube ofera posibilitatea de a fi platiti.

    Daca ar prezenta „injuraturile” dintre ofiteri ai armatei iraniene si Israel sau SUA audienta ar fi zero, chiar daca e foarte posibil sa se inceapa si lansari de rachete balistice in cateva saptamani.Sau poate vor sa protejeze emotional populatia.

    Sau ce audienta sa faca stiri despre Venezuela, unde presedintele a fost suspendat de la distanta, prin telecomanda, in locul sau intrand seful parlamentului, asta aratand ca alegerile sunt optionale, si cumva e mai corect, e mai ieftin.

    La TV -urile cu stiri politice lumea este insufletita de sondaje si procente, se intreaba cine intra cu 5% in europarlament- 5% e si marja de eroare in unele domenii si poate fi si cu minus in fata, sau daca prinde KWI un nou mandat ( si daca prinde inca unul, cu Iranu’ de gat si Trump in SUA, nici nu mai e nevoie de suspendare in interior).

    Sunt insa TV-uri care prezinta acelasi eveniment vazut din perspective diferite, probabil ambele incorecte, dar care aduc ambele a Radio Erevan si ma intrebam ce rol mai are CNA-ul daca putem vedea la TV vrute si nevrute, pana in ora 22:00 si dupa,Am vazut ca CNA penalizeaza abaterile dupa luni intregi, daca penalizeaza, iar fakenewsurile par complet ignorate.

    Ce sa mai vorbim de Brexit care implica si romanii si Romania, evenimentul e aproape inexistent in stiri, e plicticos.

    Apropo de doctorul de sani cu opt clase, cu diploma de studii falsificata, avem insi importanti, care au luat case cu acte d-astea si sunt liberi, deci nimic deosebit, daca doamnele erau multumite de ce atata zarva, daca a profesat suficiente luni si are multe laicuri pe feisbuc i se poate elibera chiar si diploma acum.Orice strain poate deveni erou in Romania si poate avea orice job isi inchipuie.

    Romania este o tara a formelor fara fond, o tara a „carcaselor”, a aparentelor, a imaginii vopsite, in toate lipseste continutul, o tara in care orice anomalie este posibila, o tara in care feisbucul stie cel mai bine ce ne trebuie si cine/ce e bun.

    Apreciat de 1 persoană

    • Am vrut să scot în evidență calitatea publicului, implicit a electoratului. Iată la ce stimulii răspunde! televiziunea produce doar marfă care se vinde. Cine deține media, deține puterea.

      Apreciază

  6. Politici fake news si post-truth la Casa Alba: China ar fura “locurile de muncă şi bogăţia americanilor” (Trump, Starea Uniunii)/ Razboaiele nemiluite si cheltuielile militare astronomice il contrazic flagrant

    Politicile fake news-urilor si post-truth-ului par sa-si fi gasit un exponent de marca in persoana presedintelui american Donald Trump. Cu ocazia discursului sau de marti din Congres privind Starea Uniunii, seful Casei Albe a “avertizat” China că nu va mai putea “să fure locurile de muncă şi bogăţia americanilor”. El a cerut “schimbări structural” din partea Beijingului pentru a pune capăt practicilor sale comerciale “neloiale”.

    De necrezut, nu-i asa?! Si totusi, dupa ce decenii la rand au criticat-o pentru lipsa de reforme si ineficienta economica, pe care le puneau invariabil pe seama comunismului, SUA au ajuns acum sa critice China pentru ca a facut cele mai adanci reforme din lume si un mare salt economic inainte. Critica americana antichineza pentru ca milenarei Chine, cu cel mai numeros popor, nemilos incercat de colonialism si saracie, a inceput sa-i mearga mai bine, este fara precedent.

    Este strigator la cer, de imoral si de rauvoitor, sa blamezi China pentru adaptabilitatea politica, reformele economice, austeritatea indelungata si harnicia neprecupetita, adevaratele si singurele motoare care au scos-o din subsolul statisticilor si clasamentelor mondiale si au pozitionat-o ca a doua mare putere economica a lumii.

    Oare cum se vad invidia si lacomia unilateralismului SUA in perceptiile multilateralismului global? Dar cinismul gerontocratului leadership american, de a ramane inchistat in politici economice nestructurate, fara fundament endogen, cu ochii rai ai neoliberalismului atintiti spre insusirea avutiilor natiunilor? Cum altcuma decat ca niste hauri in care sunt aruncate resursele si munca americanilor pot fi percepute hipertrofierea aparatului de stat, care este ultraresursofag (“ShutDown”, blocarea finantarii administratiei; statul minimal al liberalismului e o fictiune pentru SUA), razboaiele cu nemiluita si cheltuielile militare astronomice (o spirala care va creste prin iesirea unilaterala din Tratatul INF)? Aceste erori politice ale Casei Albe consuma ca niste furi bogatiile americanilor.

    Verbiajul fara acoperire al lui Trump la adresa Chinei, din discursul despre Starea Uniunii (in care expertii au sesizat multe inexactitati), este o tactica de presiune pentru a preleva fara echivalent parti din PIB-ul muncit si rasmuncit al chinezilor, printr-un acord comercial asimetric cu China, care sa aduca Statelor Unite avantaje unilaterale, nemuncite.

    https://www.agerpres.ro/politica-externa/2019/02/06/trump-avertizeaza-china-ca-nu-va-mai-putea-sa-fure-locurile-de-munca-si-bogatia-americanilor–253133

    Apreciat de 1 persoană

    • Ca un țânțar, ”#FRAGMENTARIUM” bâzâie supărător pe singurele note transmise de ”Rusia Today”: imperialismul anglo-american.

      În perioada anilor ’50, în București plana pericolul poliomelitei. De aceea, în fiecare vacanță de vară plecam cu bunicii la țară la o verișoară de-a mamei.
      După invadarea Basarabiei de către ruși, Lidia și soțul ei s-au refugiat în România de dincoace de Prut, iar guvernul României i-a repartizat în acel sat fără electricitate, fără școală pierdut printre dealurile Muscelului, urmând ca soțul Lidiei, profesor de matematică să ridice o școală primară în sat.
      Am scris câte ceva despre Poienița în ”S-au uscat prunii” (https://mipopescu.wordpress.com/1-de-suflet/prunii/).
      De la vîrsta aceea fragedă, să fi avut 7-8 ani, mi-a rămas întipărit în minte un episod, până în zilele de astăzi.
      Într-o Duminică, ”domnul învățător” a fost invitat într-un sat alăturat la o serbare populară la Căminul Cultural. Am plecat cu toții cu căruța pe un drum prăfuit dar pitoresc printre livezi de pruni.
      Petrecerea era, așa cum poate mai citim astăzi prin cărți prăfuite, cu taraf și cu … horă. Da, închipuiți-vă că în anii ’50 țăranii mai jucau hora autentică nu manelele urlate prin amplificatoare.
      La un moment dat, pe podiumul improvizat în curtea Căminului Cultural, a început și un program ”de divertisment”. S-a propus un concurs pentru desemnarea celui mai mare mincinos. S-au suit pe scenă câțiva oameni, iar ”cel mai mare mincinos” a fost declarat cel care a spus: ”Anglo-americanii vor pace”.

      Acest episod îmi revine în minte de câte ori văd zecile de postări ale lui #FRAGMENTARIUM care ”analizează” în negru numai ”adevăruri” despre America sau, mai nou, Anglia.

      Mă întreb de ce oare nu analizează ce se petrece în patria lui de suflet, Rusia.

      Apreciază

      • Nu prea cred ca te trimiteau la tara din cauza pericolului poliomielitei . Ca si la tara ….
        Insa pe vremea aia lumea se ducea la rude, la tara. Era mia ieftin , era traditional. Si eu am fots pe la tara la bunici …. (gara de langa comuna Cornutel. Bunicu statea in juma de casa CFR din aproperea garii . IN cealat jumatate statea fiul lui mijlociu)
        Ha… si atunci ma mai vazut hora in sat … era poate prin 60. Si am mai vazut ceva inca cam hora in 1974 toamna jud Botosani .. uit comuna .. cred ca harmul bisericii era de Sf Dumitru…. Avreau si aici o .. cum sa zic? Nici formatie nici taraf …

        Insa cestia cu Fragmentzel …. e ceva cam ciudat . Acum 40 de ani in urma Era Socialista publica „analize” mai bune!

        Apreciază

      • MiPo, cred ca aveti o problema. In analiza mea nu am scris nimic despre Rusia. M-am referit la milenara China,pe langa care SUA sunt ca un „țânc”, la cei 243 de ani pe care ii implineste, in 2019. Deci SUA nu au cum sa-i dea „lectii” Chinei. Ati ramas cu vreo idee de la alt articol sau ati gresit locul postarii?!…

        Pe de alta parte, nici nu va inteleg. Exista o piata libera a ideilor, unde selectia o fac competitia si alegerea, in raport de forta argumentelor si utilitatea sociala. Fara critica, competitie si alegere, am fi ramas in sclavagism. Sau in comunism. Sau in neo/liberalism. Oricum, in inapoiere si in dictatura.

        Eu nu scriu despre Rusia pentru ca pe acest spatiu geopolitic nu am expertiza pe care o am pe SUA. Inteleg ca domnia voastra aveti expertiza pe Rusia. Foarte bine! Comentariile noastre vor fi astfel complementare. Daca aveti vreo obiectie la vreuna din ideile mele, veniti cu contraargumente valide, nu cu argumentum ad hominem sau cu argumentum ad baculum, cum se obisnuieste pe unde sunteti.

        Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.