Am găsit, intre diferite materiale, un transcript al unui dialog al meu cu Andrei Stoian, din martie 2025. M-am gândit să-l redau aici. Mi s-a părut interesantă lectura sa după mai bine de un an de zile:

„Andrei Stoian
Bun găsit prieteni la o ediție specială. „Sferă de interes” suntem pe Kanal 33 și pe Youtube. Invitatul meu de astăzi, domnul profesor universitar doctor Adrian Năstase, prim-ministru al României în perioada 2000-2004, bună ziua și mulțumesc că ați acceptat invitația mea. Trăim așa într-o lume plină de turbulență, ca să nu zic o lume schizoidă de la preluarea mandatului de către Donald Trump. Trump 2.0 mulți analiști spun că trăim într-o lume impredictibilă. Nu știm încotro, ne îndreptăm mai ales noi, cei din Europa și cei din România, suntem bulversați, unii panicați cum ar trebui să privim toate lucrurile de când Donald Trump s-a întors la Casa Albă?

Adrian Năstase
Cred că ar trebui să ne uităm cu foarte multă îngrijorare la ceea ce se întâmplă. Și peste Atlantic, dar și aici în zona noastră, în Europa, în vecinătatea estică, în Asia, peste tot sunt probleme, sunt țări care încearcă să-și redefinească statutul, teritoriul. Să încerce să revadă unele dintre formulele expansioniste din trecut. Și aș spune că trăim într-o perioadă a revizionismului teritorial. În forme diverse. Spre exemplu, chestiunea Groenlandei care sigur poate să aibă o anumită semnificație interesantă pentru americani, dar felul în care e pusă problema într-un teritoriu care este legat totuși de Danemarca și care are o istorie de 300 de ani, a legăturilor cu Danemarca. Sigur e vorba de o insulă foarte mare doar cu vreo 50-60.000 de locuitori, dar practic, americanii oferindu-le acum tot felul de ingrediente, încearcă să-i determine ca după anunțarea unei eventuale independențe, să accepte un statut apropiat de SUA.

Andrei Stoian
Cumva au mai încercat și alți președinți americani?

Adrian Năstase
Da, eu aș sugera dacă aș fi la conducere România aș spune dacă este un model de urmat la șoferia americanilor să încerce să obțină, de exemplu, insula Șerpilor pentru a controla Marea Neagră. Și acum, tot discutând, negociind cu ucrainenii, poate că ar fi o șansă, le-aș sugera lucrul ăsta, adică în afară de subsol. În definitiv să solicite și zona asta care ar avea o importanță strategică importantă pentru Marea Neagră, lăsând gluma la o parte, deși asta aproape că sunt glume amare, sunt lucruri. Mă uit cum spuneam cu îngrijorare, de ce? Pentru că mi se pare absolut incredibil să ascultăm din partea liderilor actuali americani discursuri despre valori. Care sunt deci valorile noastre în Europa ar fi ceva mai rele valorile lor ca judecători sunt mai bune.

Andrei Stoian
Și unde sunt acele valori euro-atlantice, pe care tot le clamam în diverse discursuri?

Adrian Năstase
Apropo vorbeam mai devreme despre Riad și despre Arabia Saudită e cel mai bun exemplu. Cea mai bună analiză pe care putem să o facem în legătură cu valorile americane se leagă chiar de Arabia Saudită, de felul în care în mandatul anterior al lui Trump. S-a pus problema valorilor. În legătură cu asasinarea lui Khashoggi, un jurnalist din Arabia Saudită care s-a dus la consulatul Arabiei Saudite din Turcia din cred că din Istanbul sau din Ankara nu mai știu unde, și a fost făcut bucăți acolo de o echipă care nu îl simpatiza foarte tare.
Cei de la serviciile de Intelligence din Statele Unite au spus foarte clar pe baza unor înregistrări pe care le făcuseră cei din serviciile din Turcia. Erau cumva înregistrări sonore cu ultimile clipe ale lui Khashoggi în consulat și teoretic, reacția „bazată pe valori” a fost atunci foarte rapidă, „întrerupem relațiile cu Arabia Saudită”. După câtăva vreme au descoperit că americanii aveau de derulat un contract de armament de 450 de miliarde cu Arabia Saudită. Și președintele Trump la vremea aceea a spus nu-i niciun fel de problemă continuăm relația pentru că altfel ar însemna ca rușii să ia contractul ăsta de 450 de miliarde.

Andrei Stoian
Valorile s-au transformat în valoare.

Adrian Năstase
Exact și acum discută. E un nou contract între americani, noua echipă Trump și Arabia Saudită. Acum pachetul este de 1000 de miliarde echipament militar din Statele Unite pentru Arabia Saudită, deci ar fi o investiție, investiție, cumpărare de armament, de fapt. Despre ce valori discutăm?

Andrei Stoian
Cum dispar valorile? Acestea mă refer pe scena internațională, bănuiesc că nu e un caz singular în istorie. Dacă ne uităm până la urmă și Nixon, dialogul pe care l-a avut cu Mao la un moment dat.

Adrian Năstase
Practic. În anumite situații, marile puteri hegemonice folosesc un fel de interfață axiologică sau să spun mai direct un fel de mantră, de valori. Pentru a fezanda diferite țări, diferite guverne, drepturile omului au reprezentat după încheierea Războiului Rece o astfel de mantră pentru fezandarea țărilor din Europa de răsărit. Povestea asta se numea „condiționalitate democratică”. Și sistemul era foarte clar: se făceau presiuni asupra țărilor din Europa de Răsărit, se spunea „ați făcut progrese, dar mai e încă mult de făcut”. În general, temele erau legate de drepturile omului, de problematica minorităților, de statul de drept, justiție. Pe urmă am văzut, spre exemplu, în Statele Unite, în materie de justiție, în condițiile în care la noi se spunea că grațierile nu pot fi date în niciun fel și niciodată, am văzut că grațierile pot fi date și pentru viitor și pentru membrii familiilor celor de la putere. Si pentru mine este cumva dureros să văd lucrurile astea pentru că uneori am luat în serios unele dintre aceste mesaje și mi-am dat seama de naivitatea pe care am dovedit-o în condițiile unor dialoguri care însemnau în realitate zone cinice legate de interese diverse. Să nu vorbim doar de Statele Unite. Să luăm si Bruxelles-ul. Exemplu cel mai clar este Barroso. Care practic era „dirigintele” nostru de la Bruxelles, ne explica cu statul de drept, cu justiția, cu corupția. Și care, în momentul în care a plecat de la Bruxelles, s-a dus ca vicepreședinte la Banca americană Goldman Sachs, fiind anchetat pentru conflict de interese.

Andrei Stoian
Fostul Comisar francez care a plecat tot, dacă nu mă înșel, undeva la o bancă din Statele Unite ale Americii

Adrian Năstase
Iar, pe de altă parte, tot în materie de „valori”, să vedem și ce s-a întâmplat în realitate cu Dominique Strauss Khan.

Andrei Stoian
Da exact.

Andrei Stoian
Fostul director al FMI-ului.

Adrian Năstase
Și care urma să fie ales președinte al Franței.

Andrei Stoian
Exact.

Adrian Năstase
Pe o linie totuși de stânga pe care americanii nu o prețuiau foarte tare. Și atunci i-au făcut „cunoștință” cu o menajeră într-un hotel din New York, înainte să plece la Paris. A urmat un scandal care l-a scos din joc.

Andrei Stoian
Bun, acum avem și noi în țară, oameni scoși din jocul alegerilor prezidențiale. Discutăm din noiembrie până în prezent despre Călin Georgescu, candidatura lui Călin Georgescu. CCR va trebui să se pronunțe. Sunt cumva aceste mișcări, această dinamică politică de la noi din țară, expresii ale transformărilor care au loc la nivel internațional, dincolo de valori, am vorbit despre ele, le-am punctat.

Adrian Năstase
Eu cred că, într-un fel, bătălia dintre republicani și democrați din Statele Unite s-a transferat în Europa în mai multe țări, cu oarecare intensitate în mod evident și în România.

Andrei Stoian
Bun, dar asta înseamnă, presupune o legătură ombilicală.

Adrian Năstase
Nu neapărat, pentru că uneori sunt cei care își asumă un anumit rol sau un anumit statut și încearcă să se identifice cu unul numit „guru” din străinătate. Intr-o vreme, Călin Georgescu era foarte critic la adresa lui Trump, pe urmă a devenit un fan al lui Trump. Lucrurile se schimbă în funcție de ideea unei legături strânse cu un hegemon străin. Pare a fi un argument electoral important și pe care mulți și-l asumă. Se duc să joace golf cu el, se duc să discute cu el, să dea mâna cu el. Toate lucrurile acestea într-o anumită măsură, înseamnă, până la urmă, a obține o binecuvântare, o „indulgență” pe care ți-o oferă cineva din afară.

Andrei Stoian
Aveți o bogată experiență în lumea diplomației. O astfel de manifestare, își atinge scopul?

Adrian Năstase
Cred că nu mai este atât de utilă, cred că a fost.  România a avut o experiență dificilă de a lungul secolelor. Pentru a supraviețui a fost nevoie de ceea ce profesorul Răzvan Teodorescu numea „tranzacționism”. Ca o caracteristică a românilor. Și pentru asta sigur că se încerca să se ofere ceva pentru a obține altceva, pentru a obține un anumit sprijin și pentru imagine. Uneori doar pentru imagini.

Andrei Stoian
Capacitatea să negociezi și să oferi ceva, să tranzacționezi.

Adrian Năstase
Absolut, deci de aici o anumită trăsătură negativă pe care o observăm din ce în ce mai mult. Ne uităm zilnic să vedem ce comentarii a mai făcut Elon Mask despre România, să vedem, nu știu cine ce a mai spus la Moscova despre România. Nu suntem foarte puternici pe picioarele noastre în momentul de față și sigur că situația asta de criză în care ne aflăm ne creează o vulnerabilitate suplimentară.

Andrei Stoian
Și la cine ar trebui să ne uităm ca să vedem „ce a mai spus despre România” sau ar trebui să ne uităm la cineva anume?

Adrian Năstase
Aș vrea să fac o paranteză puțin mai lungă. Cred că ar trebui să înțelegem ce s-a întâmplat după încheierea Războiului Rece. După încheierea Războiului Rece, Statele Unite, parțial Europa Occidentală au considerat că este momentul de a pune la pământ Uniunea Sovietică care era foarte slăbită. Și încetul cu încetul au câștigat meciuri împotriva cuiva, care încerca să schimbe de fapt sistemul comunist. Vorbesc de Gorbaciov. Până la urmă, l-au îngropat definitiv. Prin ideea de a nu-l ajuta. De a obține avantaje. E vorba de reunificarea Germaniei. Era vorba de retragerea trupelor sovietice din Europa de Răsărit, cu excepția României, unde nu mai existau trupe, dar celelalte țări, de la Germania democrată, Ungaria, Polonia și așa mai departe, toate existau trupe s-au retras și Uniunea Sovietică avea nevoie de un ajutor financiar pentru a a face față rănilor determinate de felul în care se terminase perioada comunistă și felul în care rămăsese fără resurse, fără prestigiu. Americanii, în special, dar și organizațiile financiare internaționale, au refuzat să facă lucrul ăsta. Au dorit ca Uniunea Sovietică, și pe urmă Rusia după 1991, „să sângereze” cât mai mult pentru a dispărea ca putere globală. În timpul ăsta, a crescut China. Americanii, dar și NATO, au împins frontiera de răsărit foarte aproape, în mai multe etape, către Rusia. Rusia nu a fost fericită cu lucrurile astea. Sigur că a acceptat intrarea grupului Vișegrad in NATO în ’97. Exista atunci un consiliu NATO-Rusia. Sigur că a acceptat, în 2004, ca un grup mai mare de țări din Europa Centrală și de răsărit să intre în NATO. În momentul în care însă s-a pus problema ca și țări din teritoriul fostei Uniuni Sovietice, respectiv Ucraina, Georgia, să intre în NATO, s-a produs o reacție explozivă care a determinat ceea ce s-a numit „ieșirea din hibernare a ursului”. Practic, Occidentul a generat „o fabrică de război” care foarte greu va putea fi oprită. Ne gândim acum dacă peste 5 ani ,peste 10 ani, acestă fabrică sau „ursul” ăsta care a ieșit din pădure și nu mai are hrană în zona lui dacă se va deplasa spre vest.

Andrei Stoian
Au făcut acești pași pentru că Rusia era slăbită și și-au dat seama că Rusia nu poate reacționa și au profitat probabil de slăbiciunile evidente. Rusia nu era într-o situație roz.

Adrian Năstase
Nu au luat în calcul occidentalii faptul că Rusia își va găsi un debușeu important și un partener în China.

Adrian Năstase
În plus, va dezvolta o zonă, ceea ce se numește Sudul global. Cu BRICS și celelalte formule, care până la urmă înseamnă alternative, inclusiv din punct de vedere economic. Iar acum, ca să complic și mai mult imaginea asta pesimistă pe care o ofer, dincolo de faptul că Rusia este un „monstru geopolitic” care va avea nevoie în permanență de hrană de acum înainte iar noi suntem destul de aproape de zona în care el locuiește, a apărut și această problemă a relației dificile cu Statele Unite, care erau „prieten”, „coleg”, „partener”, „aliat” al Europei și care, practic, nu mai este interesat prea mult de zona europeană. Mai mult, pentru a încerca să recupereze relația cu Rusia care să-i permită să se concentreze pe adversitatea cu China va face poate niște „sacrificii”. Unde le va face? În Europa Centrală și de răsărit, evident.

Andrei Stoian
Luăm o scurtă pauză de publicitate. Aș vrea să discutăm puțin și despre tratatul pe care România l-a semnat în 2003 cu Rusia.

Andrei Stoian
Ne-am întors live la o ediție specială „Sfera de interes” pe Kanal 33 și pe Youtube. Vorbeam despre Europa, de hrana ursului de la răsărit și situația Europei.

Adrian Năstase
Și a noastră în Europa.

Andrei Stoian
Ursul vine să mănânce prin păduri, noi avem păduri multe.

Adrian Năstase
Dincolo de metafora asta, eu cred că o preocupare majoră în cadrul preocupărilor pe care sigur că le putem constata în perioada asta, este cea legată de relația transatlantică. Atlanticul era gândit ca o zonă care nu separă ci unește cele 2 maluri. Acum, practic americanii, rup legătura spre Europa.Va fi greu să mai vorbim despre valori trans-atlantice, pentru că această legătură trans-atlantică a devenit foarte slabă, mai ales in condițiile războiului comercial dintre Statele Unite și Europa. Apropo de războiul global și de ceea ce se întâmplă în momentul de față în comerțul internațional și în economia globală, dar discutând acum despre Europa, Europa a rămas, cumva, fără coloniile din Africa, fără resursele din Rusia și fără ajutorul strategic american. Iar ideea, în special la Kremlin, este aceea de a sparge blocul Uniunii Europene și, în felul acesta, „ursul” dacă revenim la metafora anterioară, să mănânce pe bucăți. Pare că e prea mare Uniunea Europeană, cu 500 de milioane de locuitori. „Small is beautiful”.

Andrei Stoian
Faimoasa Fundația „Heritage Foundation”.

Adrian Năstase
Și care este Fundația favorită a lui Trump, a administrației Trump. Acolo,  o echipă formată, in mare măsură din unguri și polonezi. Au trimis o  propunere, o sugestie pentru Trump ca el să sprijine cumva o schimbare  a denumirii Uniunii Europene în Uniunea comunităților naționale, ceva de genul ăsta, dacă am reținut bine și au propus modificări fundamentale în ceea ce privește Comisia, eliminarea Curții Europene de Justiție și așa mai departe, cu alte cuvinte, o transformare a Uniunii Europene într-o formulă foarte soft, foarte puțin colegială, da, o formulă care să revină cumva la tipul de organizație gen OSCE, ce să dau un exemplu. Organizațiile din Ungaria și din Polonia care au făcut această propunere, aveau conexiuni importante financiare la Moscova. Este clar că pentru Moscova, una dintre temele importante este  încercarea de a folosi o viteză de „marșarier” în ceea ce privește Uniunea Europeană, deci nu o întărire a coeziunii, a organizării, o instituționalizare mai puternică, astfel încât Uniunea Europeană să facă față presiunilor din partea Americii din punct de vedere economic. Sau din partea Rusiei din punct de vedere militar, strategic. este o Asta e o problemă pe care eu cred că noi nu o înțelegem foarte bine și ideea suveranismului românesc care împinge mai curând spre o slăbire a Uniunii Europene, cred că este complet greșită.

Andrei Stoian
Aici voiam să ajung. Vorbim despre aceste mișcări naționaliste populiste. „Small is beautiful”.

Adrian Năstase
Chiar așa, iată, Statele Unite, de exemplu, nu merg pe varianta asta și nici chinezii nu merg , nici rușii nu mai merg pe varianta asta.

Andrei Stoian
Pe de altă parte, în Europa există un discurs acum din ce în ce mai pronunțat că trebuie să ne întărim aici. În interior, trebuie să investim foarte mult în apărare, s-au propus și tot felul de sume –  800 de miliarde, cum găsește Uniunea Europeană atât de repede acești bani?

Adrian Năstase
Dacă mergem pe modelul american cu tipărirea banilor. Să încercăm să tipărim cât mai mulți
Euro,? Americanii au deja o datorie publică de 36 de trilioane de dolari. Cum, prin tipografie.

Andrei Stoian
În tipografia noastră a fiecărui stat, bănuiesc.

Adrian Năstase
Nu este o soluție evident, pentru că poți să generezi.

Andrei Stoian
Inflație.

Adrian Năstase
Inflație, dar este clar că Europa s-a dezvoltat – și ăsta e un lucru adevărat în ceea ce spun americanii și președintele Trump – s-au dezvoltat în mare măsură pentru că nu au trebuit să investească la fel de mult în cursa înarmărilor dintre Statele Unite și Uniunea Sovietică, ei rămânând cumva în afara acestui joc și  concentrând banii pe care i-au luat parțial de la americani prin Programul Marshall  și prin  diferitele să spunem investiții directe care s-au făcut în acea perioadă, dar lăsând la o parte cheltuielile pentru înarmare. Parțial.

Andrei Stoian
Bun, de ce nu alocăm acești 800 de miliarde în Europa?

Adrian Năstase
În primul rând mecanismul de decizie este un mecanism care se bazează în mare măsură pe votul american, iar americanii nu mai sunt neapărat interesați. În aceeași formulă pe care noi am prețuit-o foarte mult și care însemna și trupe americane în Europa și baze militare în Europa ca element de disuasiune pentru o eventuală tentație rusă de a veni în spațiul ăsta. Și atunci sigur că formula NATO, în condițiile în care americanii, în primul mandat al lui Trump, au hotărât să se retragă din Afganistan, chiar dacă dezastrul ăla de la aeroport s-a întâmplat pe timpul Biden, dar acordul cu talibanii a avut loc în ultimul an de mandat al lui Trump și probabil continuă cu retragerea unor trupe. Din Europa, nu știm dacă și din România, nu știm dacă se mută din Germania în Ungaria dar astea sunt detalii. Până la urmă, decizia de bază este aceea ca americanii, cel puțin din câte am observat până acum, se vor retrage parțial din Europa. Cum nu există vid geostrategic, el va fi inevitabil ocupat de alții și aici problema este dacă Europa va ști să trateze pe de o parte, într-un tip de dialog viitor cu Rusia, pentru că dacă americanii încep acest dialog cu Rusia, evident că și Europa la un moment dat va reveni la un dialog cu Rusia, dar și cu China. Și atunci este de văzut în ce măsură, de exemplu Tratatul dintre China și Uniunea Europeană va fi scos de la frigider, unde el este în momentul de față,  în frigider la Parlamentul European. Și China ar putea să joace cumva într-o formulă nu-i spun neapărat de șantaj, dar va oferi unele avantaje Europei. Uniunea Europeană va fi interesată de un anumit tip de de comerț cu China pentru a răspunde creșterii de taxe vamale pe care Statele Unite o impun acum. Deocamdată, pentru oțel și aluminiu, dar care duce și spre alte tipuri de produse. În mod evident, avem această decizie pe care Trump o ia, după părerea mea, greșind cu câștiguri pe termen scurt. Sigur că va da o anumită satisfacție alegătorilor în plan intern, așa cum face cu imigranții. Cum face cu  economiile de genul USAID, Evident că sunt unele lucruri raționale și el răspunde unor frustrări pe anumite domenii dar, din punctul de vedere al organizării globale, eu cred că un hegemon până la urmă trebuie să-și asume nu doar o chestiune strict mercantilă a sumelor de bani pe care îi câștigă, ci este vorba și de investiția în ceea ce înseamnă până la urmă o anumită expansiune a unui model de civilizație.

Andrei Stoian
Si care evident este total diferit de ceea ce știam noi până acum și vorbeam în prima parte a emisiunii despre valori, despre valorile transatlantice. El vine cu o altă paradigmă.

Adrian Năstase
Mă gândeam la o încercare de tipul ăsta care a dat greș pe care tot americanii au pornit-o, primăvara arabă. Care a însemnat până la urmă un anumit export al unui anumit tip de model de civilizație. Nu poate fi vorba despre așa ceva, dar, pe de altă parte, orice mare putere încearcă să obțină un anumit grad de favorabilitate la nivel global și nu mai ai relația metropolă/colonie care să dicteze în mod nemijlocit o anumită conduită. Este vorba de lucruri mult mai sofisticate și atunci ai nevoie de un model persuasiv și de o relație cu un număr mare de parteneri. România, spre exemplu, nu a mai obținut un post de membru în Consiliul de Securitate, post de membru nepermanent, pentru că și-a ostilizat prin unele dintre declarații, unele decizii, țări din Africa, din America Latină din Orient, spre deosebire de perioada lui Titulescu, când România avea multi prieteni in America latină. In prezent, marile puteri practic ignoră dreptul internațional. Ați mai auzit pe vreunul dintre liderii americani, spunând o singură dată ceva despre dreptul internațional? Respectarea regulilor dreptului internațional?

Andrei Stoian
Nu, a ieșit total din discurs, într-adevăr.

Adrian Năstase
Totul se rezumă la relația bilaterală. Diplomația multilaterală nu mai contează. Cineva (poate Elon Musk) spunea la un moment că s-ar putea discuta despre ieșirea Statelor Unite din ONU sau din NATO.

Andrei Stoian
Apropo de NATO și de armata europeană despre care vorbim din ce în ce mai des, în special pe filon francez, poate să coabiteze NATO cu o astfel de formulă de armată europeană?

Adrian Năstase
Eu cred că problema nu este dacă poate. Ce se va întâmpla când se va crea armata europeană? Probabil că va exista un anumit tip de acomodare. Spuneam înainte de OSCE că se putea acomoda OSCE-ul cu Uniunea Europeană. De fapt, acomodarea a insemnat că practic OSCE nu mai există. Mă uitam la eforturile pe care le-au făcut diplomații români și nu numai, în crearea, în organizarea Conferinței pentru securitate și cooperare în Europa, regulile de procedură, consensul, rotația la conducerea ședințelor  – totul era într-un plan al speranței în lumea destinderii, ori acum, practic se produce o încordare din ce în ce mai puternică. Dispar regulile dreptului internațional, conceptele de integritate teritorială, inviolabilitate a frontierelor, egalitate suverană, autodeterminare și așa mai departe? Doar eventual ca să sublinieze sau să ducă spre un anumit proces de refacere teritorială. Groenlanda ar trebui să-și exercite dreptul la autodeterminare ca să obțină independența ca să se lipească de Statele Unite. Apoi Crimeia, Kosovo la fel. Mecanismele astea folosite partizan și care sparg, până la urmă, spiritul a ceea ce însemna ordinea mondială bazată pe drept internațional. Vorbim despre statul de drept, dar ordinea mondială bazată pe drept unde este? Practic, a dispărut. Ori, în aceste condiții, România este probabil în cea mai proastă poziție internă și în cea mai proastă poziție internațională în momentul de față, într-o lume care își schimbă complet modul de funcționare.

Andrei Stoian
Bun, astăzi a început și  în Arabia Saudită negocierea între partea ucraineană și partea americană. Vorbim despre dosarul ucrainean, despre războiul dintre Rusia și Ucraina. Sigur vor veni mesaje din Riad. Cum vedeți evoluția acestui dosar în acest an?

Adrian Năstase
Mie nu-mi mai este foarte clar cine a început războiul. Președintele Trump spunea, la un moment dat, că cel care a început războiul este Zelenski.

Andrei Stoian
L-a etichetat șica fiind un dictator.

Adrian Năstase
Asta e altceva. Dar că el a inceput războiul? Eu am crezut, luni de zile, că de fapt Rusia a început războiul, care se numea operațiune militară specială. Și că a fost vorba de o agresiune teritorială. Am luat definiția de la 1933, definția agresiunii, componentele sale, le-am luat pe rând. Ce înseamnă în momentul în care intri cu trupele tale pe teritoriul unei țări? Dar vine președintele american, și spune că de fapt Zelenski a generat situația asta de război. Într-adevăr, au fost cei care au vrut ca Rusia să „sângereze”, cum am explicat mai devreme după Războiul Rece, când au vrut să pună la pământ complet Uniunea Sovietică, făcând o greșeală strategică. Acum încearcă să o îndrepte, dar țapul ispășitor este Ucraina. Și în mod evident, în subsidiar, Europa. România fiind în zona asta a plătit și ea, deși nu-mi este foarte clar cât a cheltuit România cu Ucraina. Americanii spun că ei au cheltuit 350 de miliarde.

Andrei Stoian
350 de miliarde, da.

Adrian Năstase
Alții spun că doar 100 de miliarde. Cred că și noi ar trebui să alegem o cifră. Spunem că de fapt am cheltuit 100 de miliarde și cerem compensații pentru suma asta. Poate că nu au fost 100 de miliarde, poate au fost mai puține, dar cred că lucrul ăsta nu mai are importanță. Sunt nu știu câte institute care spun că de fapt, cheltuielile americane au fost de vreo sută și ceva de miliarde. Președintele Trump a spus de vreo 10 ori până acum că ei au plătit 350 de miliarde. Să nu-l crezi pe președintele american, nu știu, mi-e foarte greu, devine din ce în ce mai greu.

Andrei Stoian
Este un efort într-adevăr.

Adrian Năstase
Și atunci cred că și noi avem problema asta, dar problema cea mai cea mai serioasă este legată de faptul că, din punctul de vedere al securității naționale, avem o dificultate în destrămarea acestui sistem colectiv de securitate în care noi am crezut și probabil credem în continuare, nu știu cât de puternic.
Și din punct de vedere economic, pentru că practic  președintele Trump a declanșat și un război mondial din punct de vedere comercial.

Andrei Stoian
După o scurtă pauză de publicitate, ne întoarcem.

Pauza 2

Andrei Stoian
Ne-am întors live la ediția specială „Sfera de interes”, invitatul meu profesor universitar doctor Adrian Năstase. Vorbeam înainte de pauză despre războiul comercial declanșat de Președintele Donald Trump, care preferă mai degrabă o relație bilaterală de comerț  și a dat peste cap cam toată paradigma economică pe care o cunoșteam. Se vorbește în Europa despre o criză, despre recesiune. La ce ar trebui să ne uităm, care sunt indicatorii?

Adrian Năstase
Ceea ce a făcut președintele Trump, e o nebunie. Să fac o paranteză puțin mai lungă. După al 2-lea Război Mondial, Statele Unite au fost țara cu resurse oarecum intacte și care dorea promovarea comerțului liber. Celelalte țări afectate de război, de cheltuielile pentru război erau mai puțin interesante. Atunci au apărut instituțiile cunoscute de la Bretton Woods. Fondul monetar, Banca Mondială și, inițial, Organizația Internațională pentru Comerț negociată la Havana -Carta de la Havana se numea care însă n-a fost ratificată de Senatul american. La acel moment, taxele vamale medii ad valorem pentru produsele industriale la nivel global erau de aproximativ 45 %. Nivelul protecționismului era extrem de ridicat pentru americani care, la momentul acela, erau partizanii globalizării. Taxele vamale reprezentau un mare obstacol. În 1947  s-a aprobat un addendum, o anexă la ceea ce trebuia să fie Carta de la Havana. GATT – Acordul general pentru tarife și comerț iar în urma a 8-9 runde de negocieri până la nivelul anului 1995, nivelul taxelor vamale a scăzut.Practic, nivelul mediu al taxelor pentru produsele industriale a scăzut de la 45 % la 3,8 %. În mod evident, în acest mod, comerțul internațional s-a dezvoltat extraordinar de mult. Dar cel mai mult au beneficiat exportatorii, inclusiv americanii. Pentru că ei nu s-au mai lovit de zidul protecționist în statele care funcționau ca piețe de desfacere.

Andrei Stoian
Mulți ar spune că acesta a fost viclenia globalizării în direcția Chinei.

Adrian Năstase
Sigur, dar înainte de al Doilea Război Mondial, comerțul se desfășura pe o bază bilaterală, pe baza a ceea ce s-a numit tratamentul națiunii celei mai favorizate.

Andrei Stoian
Perioada interbelică.

Adrian Năstase
In perioada Interbelică, dar și ulterior o să vedem. Practic mecanismul acesta, deci al tratamentului națiunii celei mai favorizate, presupune că într-o relație bilaterală în care 2 țări să spunem A și B își stabilesc un anumit nivel al taxelor vamale pentru importul să spunem de automobile 5 %, respectiv 10 % pentru importul ,respectiv exportul. În Acordul comercial puteau să treacă direct taxa vamală 5, respectiv 10 % taxă vamală.Prin acest mecanism, se introduce o clauză in acord prin care cele două părți își acordă reciproc tratamentul națiunii celei mai favorizate. Ce înseamnă asta? Că dacă, în viitor, țara B acordă unui stat terț, un nivel de taxă vamală de 8 %, acest nivel se transferă automat către țara A. La fel dacă țara A acordă cuiva un nivel de taxe vamale la importurile auto de 3 %, atunci și țara B va beneficia de acest nivel și mecanismul ăsta continuă.

Andrei Stoian
Și noi am primit „eticheta” aceasta de-a lungul anilor.

Adrian Năstase
Da,  în special în relația cu Statele Unite, care însă au folosit acest mecanism în plan bilateral și cu amendamentul Jackson/Vanik, care însemna condiționalitate legată de drepturile omului înainte de 89, dar și după 89. Nu intru în detalii. Asta era sistemul, să spunem, bilateral. Sistemul GATT, de după al 2-lea Război Mondial, înseamnă utilizarea mecanismului tratamentului națiunii celei mai favorizate in sistem multilateral. Ceea ce înseamnă că dacă stăm la o masă 60 de state care suntem părți în Organizația Mondială a Comerțului, cea creată la Marrakesh  în urma rundelor de negocieri de care am vorbit, atunci dacă unul dintre acești membri de la masă acordă o facilitate unui terț care nu e la masă, acest avantaj se acordă automat tuturor celor care sunt membri. Vă dați seama că în momentul în care Statele Unite modifică unilateral aceste taxe, practic aruncă în aer sistemul mondial și nu întâmplător, premierul canadian, fostul premier, a anunțat că va face o plângere la Organizația Mondială pentru Comerț, pentru că acolo există un mecanism de soluționare a diferendelor comerciale, care probabil că se va ocupa de aceste lucruri. Dar asta ce înseamnă ? Că practic intrăm într-o perioadă de conflicte, de blocaje, de retalieri, de măsuri politice și economice.

Andrei Stoian
Dacă ne uitam în istorie toate războaiele comerciale au condus la războaie.

Adrian Năstase
Nu toate.

Andrei Stoian
Majoritatea.

Adrian Năstase
„Războiul puilor” dintre Europa și Statele Unite Nu erau suficient de bine înghețați cei din Rezervele armatei americane care ajungeau în Europa? Sau erau de prea mult timp congelați? Noi avem insa o mare problemă pentru că noi nu mai avem competențe proprii în materie de politică comercială cu țări nemembre ale Uniunii Europene. Competențele sunt la nivelul Uniunii Europene. De asta acum ungurii, spre exemplu, încearcă să negocieze cu americanii un mecanism prin care americanii să le returneze o parte din taxele vamale care vor trebui plătite pentru produsele din Ungaria exportate în Statele Unite, o  nebunie. Relația cu China nu mai vorbesc. Deja au început să pună taxe și obstacolele netarifare care sunt la fel de complicate și mai greu de observat. Stabilești, spre exemplu ce dimensiune să aibă bena unei mașini electrice pe care o imporți din China?

Andrei Stoian
Bun, dar pe ce se bazează Donald Trump când se gândește la astfel de măsuri când le implementează? Vrea să negocieze?

Adrian Năstase
Vor veni niște bani la buget, pentru că mărește taxele dar, în faza a 2-a, probabil că banii ăștia vor fi transferați în prețul de piață și pot apărea blocaje la exporturile tale în țări terțe. Probabil că pe termen mediu vor aparărea niște tensiuni și ați văzut unele dintre măsuri sunt suspendate pentru o lună sau pe alte intervale. Altele intră în vigoare chiar zilele astea. Pare că Trump funcționează ca un președinte american la nivelul anului 1900. Când, într-adevăr nu existau aceste mecanisme internaționale. Deși el a fost unul dintre negociatorii acordului cu Canada. A participat efectiv la negocieri. În plus, are alături de el niște oameni care îi pot complica viața destul de tare. Mă refer la Elon Musk, mă refer la G.D. Vance. Este un anumit tip de abordare imperială pe care nu cred că o vor accepta foarte mulți, iar în relația cu Ucraina, practic Statele Unite funcționează aproape ca un cămătar. Deci a dat 100 de miliarde ajutor pe care Ucraina poate că nu și l-ar fi dorit, dar a fost împinsă să facă această operațiune ca să slăbească Rusia (poate că de un alt președinte american) și acum ar trebui să plătescă nu 100 și ceva de miliarde ci 350 sau chiar 500 de miliarde.

Andrei Stoian
Vorbim despre acel acord, nu?

Adrian Năstase
Exact, acordul pentru minerale și care pare foarte ciudat. Produsele acelea nu se mai licitează. Nu apare o licitație internațională pentru exploatarea lor, ci este un acord,cu incredințare directă. Nu este în ordine. Pare că rușii vor lua o parte din teritoriu (solul), iar americanii vor lua subsolul.

Andrei Stoian
La marea armonie în Ucraina, nu?

Adrian Năstase
Au o înțelegere.

Andrei Stoian
Ce se întâmplă în momentul în care Zelenski pleacă. Să spunem că vine în fruntea Ucrainei un președinte pro-rus. Întoarce armele? Se stabilește o mare armonie între Statele Unite și Moscova? Ce se întâmplă pentru noi?

Adrian Năstase
Zelenski avea o șansă foarte bună, după părerea mea, în momentul în care președintele Trump a anunțat acele green carduri.

Andrei Stoian
Da, dacă plăteai 5 Milioane de dolari.

Adrian Năstase
5 Milioane de dolari pentru a obține cetățenia americană. Bănuiesc că mulți mexicani și columbieni nu au sumele astea pentru a veni în Statele Unite, dar mă gândesc că Zelenski ar putea să aibă banii ăștia și să obțină cetățenia americană, să meargă în Statele Unite pentru că, de fapt, presiunea este evident pentru demisia lui.

Andrei Stoian
Exact.

Adrian Năstase
Și ce se va întâmpla după aceea, în mod evident, în vidul respectiv se va ajunge la o bătălie între europeni și ruși.

Andrei Stoian
Și back to square one

Adrian Năstase
Exact.

Andrei Stoian
Ce ar trebui să înțelegem noi aici, în România?

Adrian Năstase
Cei care nu sunt cuminți plătesc potul. Deci Ucraina se întoarce iar acum s-ar putea ca americanii să dorească ca, după ce rezolvă problema cu Gaza și se creează acolo Riviera, s-ar putea ca și Ucraina cât mai rămâne din ea să se transforme într-o rivieră a Europei – Riviera de la Marea Neagră. Deci lucrurile sunt foarte dure pentru ucrainieni, care au luat în serios abordarea americană. Iar acum, când americanii și-au schimbat optica, plătesc.

Andrei Stoian
Europenii își vor schimba optica sau rămânem?

Adrian Năstase
Există o  formulă de „erecție politică remanentă” (poate că nu e formula cea mai academică). Este clar că pornirea asta împotriva rușilor, are multiple explicații deși Rusia a fost cea care practic a ajutat Europa să se dezvolte prin resursele ieftine pe care le-a pus la dispoziție, în special Germaniei. Dar nu numai. Practic,  ajunge acum Europa, încurajată cumva de povestea asta cu războiul de NATO, de lobby urile militare din Europa, dar și din Statele Unite să se monteze foarte tare pe formula cu războiul și a rămas în această stare, în condițiile în care americanii s-au retras in mare măsură, concentrându-se pe rivalitatea cu China, in zona Asia/Pacific.

Europenii în mod evident își vor pierde interesul într-o confruntare cu Rusia și vor începe din nou discuții bilaterale neînțelegând că, de fapt, singura soluție este realizarea unei formule totuși de unitate, o formulă coerentă, diplomatică, militară, strategică.

Andrei Stoian
Noi trăim, avem o realitate pe teren, vecinătatea cu Rusia. Avem și un tratat din 2003. Cu Rusia, cum vedeți dialogul acesta între România și Rusia în perioada următoare?

Adrian Năstase
Tratatului e în vigoare. Pentru că el a fost încheiat pentru 10 ani și după aceea, prin tacită    reconducțiune, a fost prelungit de 3 ori. Nimeni până acum nu a cerut ieșirea din tratat. Tratatul a fost încheiat în 2003 și el a permis reluarea practic a relațiilor cu Rusia din punct de vedere economic, din punct de vedere politic, discuții despre tezaur și așa mai departe.
E important de menționat faptul că acordul a fost încheiat în 2003. Dar, el a fost ratificat în România și în Rusia în noiembrie, respectiv ianuarie 2004, schimbul instrumentelor de ratificare a fost făcut în 2004, în 27 iulie, cu ocazia vizitei mele la Moscova când am făcut schimbul instrumentelor de ratificare cu premierul Fradkov. Și practic el de atunci a intrat în vigoare. Ce se întâmplase însă între timp? România devenise membru NATO din martie-aprilie 2004. Deci, la momentul în care. Tratatul cu Rusia a intrat în vigoare, România era membru NATO și există o prevedere în tratat.

Andrei Stoian
Articolul 3.

Adrian Năstase
De respectare.

Andrei Stoian
A alianțelor.

Adrian Năstase
Alianțelor pe care fiecare și le alege.

Andrei Stoian
Da, reafirmă dreptul inerent al fiecăruia de a fi liber să își aleagă sau să își schimbe aranjamentele de securitate, inclusiv tratatele de alianță pe măsura evoluțiilor lor.

Adrian Năstase
Cred că este foarte important lucrul ăsta în relația cu Rusia. Cândva va trebui să discutăm despre acest tratat și despre faptul că nu putem accepta ideea Rusiei ca NATO să meargă înapoi la aliniamentul din 1997, pentru că iată în 2004 Rusia deja acceptase cel puțin pentru România statutul de membru NATO. Cred că este foarte important lucrul ăsta și ar trebui și public să mai spunem din când în când lucrul ăsta, deși sigur că unii vor dori să evite să vorbească despre tratatul cu Rusia din 2003, despre guvernul Năstase, dar felul în care am tratat eu lucrurile ca prim ministru, a fost încercarea de a discuta, în același timp cu, Washington, cu NATO, cu Uniunea Europeană și cu Moscova dar și cu „vecinătatea noastră apropiată”. Am adăugat și relația cu China.

Andrei Stoian
Vecinii vecinilor și ne întoarcem după 4 minute de pauză.

Pauza 3

Andrei Stoian
Ne-am întors live la „Sfera de interes”. Vorbeam despre diplomația periferică și relația cu vecinii vecinilor și aici mă refer la China. Am vorbit despre tratatul între România și Rusia și despre cum ar trebui cumva să evolueze dialogul dintre România și Rusia în baza unui tratat care este încă în vigoare, nu?

Adrian Năstase
Tratatul cu Rusia din 2003 era și este un tratat echilibrat, dar care sigur că, în momentul de față, funcționează într-o lume în care regulile de drept și-au pierdut mult din importanță și lucrul ăsta, din păcate, l-au învățat și rușii cei care erau într-o vreme mari avocați ai dreptului internațional în perioada interbelică, dar mai ales în perioada Războiului Rece. Contribuția Uniunii Sovietice a fost semnificativă din punct de vedere al dreptului internațional. Probabil că își dorea Uniunea Sovietică o legitimare din punctul de vedere al statutului său internațional – erau bătăliile la ONU, erau bătăliile în Consiliul de Securitate, erau marile convenții internaționale care fixau conduita internațională și în felul ăsta s-a ajuns la ceea ce s-a numit perioada de destindere între cele 2 blocuri. Vedeți că în momentul de față chestiunea tratatelor bilaterale, multilaterale, a organizațiilor internaționale bazate pe acte constitutive, devine aproape nesemnificativă. Momentul în care vrei să ieși din Organizația Mondială a Sănătății, din Organizația pentru mediu, din NATO… din tratatul antirachetă și așa mai departe toate aceste chestiuni „frăgezesc” cumva mediul internațional și îl fac să fie sălbatic să fie anarhic și permit agresivitate. E adevărat. S-ar putea ca americanii și rușii să aibă o anumită înțelegere subterană pentru că pe zona militară multe dintre înțelegerile lor erau bilaterale. Și în legătură cu numărul de focoase nucleare de sisteme antirachetă, de rachete cu rază medie de acțiune și așa mai departe. In timpul ăsta, când ei au avut un regim, să spunem, de restricționare reciprocă, China și-a dezvoltat foarte mult arsenalul.

Andrei Stoian
Și vor să aducă și China cumva.

Adrian Năstase
Și-ar dori să adauge China la o înțelegere mai largă, dar sigur că momentul acestanu este prielnic pentru așa ceva, dar în aceste condiții, apar tentații pentru țările europene să-și construiască propria umbrelă nucleară. Cele care nu au Germania, spre exemplu, nu are. Anglia nu face parte din Uniunea Europeană. Sunt probleme legate de atitudinea față de Iran. Sunt discuții legate de felul în care funcționează mecanismele nucleare și înarmarea nucleară în India și Pakistan. Nu e vorba doar de China, este vorba de zone care devin tot mai vulnerabile și preocupate cumva de evoluția internațională.

Andrei Stoian
Cumva parcă fiecare actor încearcă să-și găsească partenerul de tango, să intre în ringul de dans. Cred că acesta este momentul în care ne aflăm acum.

Adrian Năstase
Uneori în cazul unor perechi, ritmul e foarte rapid, la alții ritmul e foarte lent.

Andrei Stoian
Pentru că nu-mi este foarte clar, în prezent care sunt blocurile? Vorbeați despre blocuri înainte de Trump, aveam Occidentul colectiv, desigur, versus Sudul global. Acum pare că Statele Unite se detașează de occidentul colectiv despre care vorbeam și fac un grup separat sau izolat cumva.

Adrian Năstase
Statele Unite deocamdată flirtează sau cum să spun încearcă să dezvolte o relație cumva neutrală, poate chiar favorabilă cu Rusia, pe care s-o întoarcă împotriva Chinei. Pentru că până la urmă, în mod categoric, Statele Unite nu vor dansa un tango cu China. Este un început pe o invitație la dans pentru Rusia pentru că Rusia și China reprezintă cumva o structură mult prea puternică din punct de vedere teritorial, demografic, resurse, militar și așa mai departe iar la un moment dat s-ar putea să devină relevantă „capcana lui Tucidide”. Dar practic, în relația Statele Unite/China pot să apară niște puncte de inflexiune și va fi nevoie de aliați. Americanii aveau până acum un ajutor din partea Europei, dar Europa este destul de divizată și este insuficient dotată pentru a participa la o confruntare a americanilor cu China și nici nu este interesată în așa ceva.
In abordarea pe termen lung a unora dintre analiștii americani se ajunge la concluzia că este nevoie de o dezvoltare accelerată a unor tehnologii și a unor instrumente hibride pentru a preveni un eventual conflict fierbinte cu China și de aceea eu cred că inclusiv chestiunea Taiwanului nu mai este atât de semnificativă pentru Statele Unite. De aceea a oferit această investiție.

Andrei Stoian
Investiție?

Adrian Năstase
De 100 de miliarde pentru 5 fabrici din Taiwan care să fie realizate în Statele Unite și în felul acesta interesul lor economic, care era major pentru industria electronică din Taiwan, va deveni mai puțin relevant.

Andrei Stoian
Și asta ar însemna o reunificare pașnică cu China?

Adrian Năstase
Eu cred că americanii au înțeles că acolo partida este pierdută și încearcă să recupereze ceea ce pot de acolo și anume industria electronică esențială pentru viitorul tehnologiei.

Andrei Stoian
Și criza se va muta cu siguranță în zona Mării Chinei de Sud.

Adrian Năstase
În mod evident.

Andrei Stoian
Filipine. Observăm mișcările militare care au loc acolo.

Adrian Năstase
Și inclusiv încercarea de modificare a Tratatului cu Japonia. Tratatul din 1960, în care americanii vor să introducă o clauză, în sensul că nu doar America va sprijini Japonia în cazul unui conflict, dar și Japonia va trebui să facă acest lucru în cazul în care americanii ar fi în dificultate.

Andrei Stoian
Se poate configura un NATO pentru Asia într-un final, pentru că această idee a mai existat.

Adrian Năstase
Există mai multe blocuri militare, interesele nu sunt insă foarte bine omogenizate și deocamdată, cred că este destul de complicat, în condițiile în care, spre exemplu, relația dintre India și China de abia poate fi armonizată în cadrul BRICS. Și nici acolo foarte bine, din punct de vedere militar ar fi complicat, din punctul de vedere al relației Indiei cu Pakistanul complicat, din punctul de vedere al Vietnamului iar e complicat ținând seama de istoria zonei. Sunt alte țări care ar dori să stea în afară – Singapore. Australia, Noua Zeelandă cumva mai departe, dar oricum cu anumite înțelegeri pe care le au cu americanii.

Andrei Stoian
Apropo de Singapore, mă gândeam la scriitorul și gânditorul Kishore Mahbubani care vorbește des despre acest secol asiatic și despre faptul că omenirea a intrat într-un secol asiatic.

Adrian Năstase
La cursele de mașini, adeseori se bat protagoniștii pe zona interioară și pe exterior reușește să-i depășească cineva care nu este neapărat un favorit. Singapore a reușit după război niște realizări absolut extraordinare, nu pentru că avea resurse extraordinare, ci pentru că a avut un lider extraordinar de inteligent și de ințelept.
Ceea ce, din păcate, lipsește în momentul de față în Europa.

Andrei Stoian
Ce face bun aici în România ?

Adrian Năstase
Eu cred că ne-am bucurat că n-am făcut nimic în ultimii 15-20 de ani. Și acum plătim polița pentru că practic tot scandalul de acum se datorează faptului că partidele importante n-au reușit să producă niște candidați serioși pentru alegerile prezidențiale. Nici politici solide sau strategii foarte clare. In aceste condiții, am ajuns o țară în care domină ura și nu speranța. În care practic avem nenumărate fracturi între diferite categorii sociale, profesionale și foarte puțini lideri de calitate.

Andrei Stoian
Și acest clivaj este exploatat și de o parte și de cealaltă.

Adrian Năstase
Și din afară.

Andrei Stoian
Și din afară și dinăuntru, exact.

Adrian Năstase
Asistăm din tribună la un meci care în teren ne arată lipsă de performanță, lipsă de calitate, lipsă de caracter. Lipsă de viziune, și un meci de fotbal care se transformă până la urmă în scandaluri în care jucătorii bat arbitrii împreună iar după aceea se reped la băncile de antrenori iar mai târziu se bat între ei fanii- spectatori, care ajung uneori și în fața Biroului electoral Central.

Andrei Stoian
Ce formulă ar trebui să găsim în direcția dialogului cu Statele Unite ale Americii?

Adrian Năstase
Americanii sunt extrem de pragmatici. Scriam într-o carte a mea, „Romanian-american partnership. My contribution” că americanii nu au „foști” prieteni. Ei au numai interese noi, prieteni noi.

Andrei Stoian
E o  lecție pe care mulți nu au invățat-o.

Adrian Năstase
Chiar și cei care voiau să negocieze cu Marele Licurici. Mare lucru nu au reușit. Dar ca să răspund la întrebare , eu cred că România trebuie să arate mai puțină docilitate în relația cu americanii. Să mai dezvoltăm relații și cu alți parteneri (Turcia, Coreea de sud, China), să nu fim tot timpul copiii din trena miresei. Eu cred că din moment ce americanii dau un semnal, spre exemplu, pentru dialog cu Rusia. Înseamnă că și cu Putin înțeleg că Putin e bun. Nu mai este rău dacă nu mai este rău noi mai păstrăm vechea formulă încă 2 ani până o schimbăm în linie cu americanii?Dacă dacă a devenit bun Putin, atunci trebuie să luăm și noi relația cu ei, dar noi tocmai am dezvoltat acum. Se întâmplă ceea ce de fapt plătim prețul pentru politica anterioară și noi și rușii o chestie bilaterală, dar poate că ar trebui să revedem această poveste, pentru că oricât de tare ne-am apropiat noi de partenerul strategic care se depărtează de noi de altfel, Rusia va rămâne în vecinătatea noastră, putem să schimbăm istoria.

Andrei Stoian
La Fundația Titulescu ce evenimente sunt?

Adrian Năstase
Avem o mulțime de lucruri pasionante, spre exemplu, mâine discutăm despre flota României din perioada celui de al Doilea-lea Război Mondial si niște istorii absolut fabuloase prezentate de colonelul Ioan Giurcă iar după aceea, săptămâna cealaltă, vor fi 3 cărți despre Ucraina și conflictul din Ucraina. Avem în fiecare săptămână teme absolut extraordinare. Dezbaterile depind și de participanți. Căutăm să aducem oameni cât mai valoroși, oameni competenți.

Andrei Stoian
Știu dezbaterile sunt transmise in direct, le puteți găsi pe Youtube. Domnule premier Adrian Năstase, vă mulțumesc mult și vă mai aștept la astfel de dezbateri.”