Lansare de carte la Fundatie

Fundația Europeană Titulescu organizează marți, 20 februarie 2018, începând cu ora 16:00, lansarea volumelor:

„România – Supraviețuire și Afirmare prin Diplomație în anii Războiului Rece

Volumul 10: Trei decenii de relații româno – vest-germane 1955-1985: Documente I: 1955-1973.
Volumul 11: Trei decenii de relații româno – vest-germane 1955-1985: Documente II: 1974-1985.”

Coordonator: Nicolae ECOBESCU
Editori: Nicolae ECOBESCU, Constantin MORARU

Cu alocuțiuni din partea:

Ambasador Constantin OANCEA
Ambasador Ion M. ANGHEL
Prof. univ. dr. Ioan SCURTU
Ambasador Dumitru PREDA
Ambasador Nicolae ECOBESCU

Moderator:
Prof. univ. dr. Adrian NĂSTASE – Președintele Fundației Europene Titulescu

Evenimentul este organizat cu sprijinul BIOFARM S.A. și FARMEXIM S.A. și va avea loc la Casa Titulescu, Șos. Kiseleff, nr. 47, sector 1, București.

78 de gânduri despre “Lansare de carte la Fundatie

  1. Doar unul dintre motivele pentru care Johannis o susţine cu atâta încăpăţânare catârească pe Kovesi : sunt prea legaţi de/prin fapte penale, inclusiv dosare ( cu case, sau incompatibilităţi ) :
    Răspunsul președintelui Iohannis la întrebarea: De ce nu a finalizat DNA nicio anchetă privind defrișările ilegale

    Președintele României, Klaus Iohannis, a fost întrebat ieri seară despre faptul că Direcția Națională Anticorupție (DNA) nu a finalizat nicio anchetă despre defrișările ilegale din România, informează ecopolitic.

    Răspunsul președintelui a fost acela că a crezut declarațiile fostului ministru Doina Pană, care a spus la un moment dat că situația defrișărilor s-a îmbunătățit.
    ImunoMedica

    Iată dialogul dintre președinte și jurnalist:

    Jurnalist ecopolitic.ro: Dumneavoastră ați afirmat că sunteți mulțumit de activitatea DNA. Legat de activitatea DNA, dumneavoastră, în decursul acestor ani, ați venit și cu o Strategie Națională de Apărare, în care ați inclus problema defrișărilor. Tot la fel de bună este activitatea DNA în momentul în care, de atâția ani, se discută, există plângeri la nivelul Direcției Naționale Anticorupție și nu există niciun dosar legat de tăierile ilegale, de tot ce înseamnă această problemă la nivel național?

    Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Îmi amintesc de o afirmație a doamnei ministru Pană, înainte să plece din motive de sănătate de la minister, că lucrurile au luat o turnură foarte pozitivă și că aceste defrișări ilegale sunt sub control și datorită legii promovate de domnia sa. Am luat aceste chestiuni de bune.

    Presa a dezvăluit acum mai mulți ani legăturile dintre președintele Iohannis și conducerea firmei austriece Schweighofer, unul dintre cei mai mari prelucrători de lemn din România. România Curată arăta că președintele și-a însușit argumentele exploatatorilor de lemn în dezbaterea despre Codul Silvic.

    Klaus Iohannis a negat că ar exista vreun conflict de interese.

    Alte articole :
    Anchetă Der Spiegel: Cum sunt mușamalizate defrișările în Carpați
    România JEFUITĂ. De 14 ani, statul refuză să execute o hotărâre irevocabilă prin care Asociația Composesorală Borșa a câștigat dreptul de proprietate pentru 17.000 hectare teren forestier. Samsarii au pus mâna pe o parte din teren și au ras pădurea România JEFUITĂ.
    Profesorul Avram Fițiu: „Țăranul emigrant la întoarcerea acasă – Abrutizare intelectuală, enclavizare socială, pierderea identității naționale sau rușinea de a te declara român”

    Apreciat de 1 persoană

    • „Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Îmi amintesc de o afirmație a doamnei ministru Pană, înainte să plece din motive de sănătate de la minister, că lucrurile au luat o turnură foarte pozitivă și că aceste defrișări ilegale sunt sub control și datorită legii promovate de domnia sa. Am luat aceste chestiuni de bune.”
      Noaptea minţii ! :mrgreen:
      Recunoaşte prosteşte că el a intervenit pentru mersul pe burtă în criminala distrugere a pădurilor din România de către austriecii de la Swinhoffer ) şi nu numai !)
      P.S.
      Pe B1 un interviu interesant cu Elan Swartzenberg , care explică multe din cele întâmplate, dar mai ales se vor întâmpla în ce-i priveşte pe Kovesi şi Johannis ! !

      Apreciază

  2. Se pare ca „noi” avem memorie scuta si nu intelegem pe ce lume traim. „Noi” ne agatza, de cestii despaite preucm DEMOCRATIE, parlament, parlam,entarism si late rahaturi din astea. Unii mai sunte,m marcati de filmuleta ala cu Cromwel

    Mai am ramas cu cestia aia sa nu ne asculten telefoanele, cu drepturile imuui si late tampenii din astea ..
    Credem ca .., scuzati, idiotii ca daca scrie in Constotitie atinci e cica legal . Chirar si sa de mmit un presedinte!

    Haida de!!
    Azi , printr-o fita ciudata a mmemoriei mi-am dat seama ca SUNT DEPASIT!
    O fosila comunista care crede inca in valorie traitionale – vix populi, prezumtai de nevonovatie si a;te rahaturi din astea depasite!

    Fiindca , pana si eu, AM UITAT ca miticu (de la mit) occident a aplaudat trasu cu tuni’ intr-in Parlament si a feliciatat un presedinte populist, autoritar dornic sa instituie un sistem extrewm de personalizat si patron al coruptiei. Toti in numele „anticomunismului” .
    Da am uitat asta : https://ro.wikipedia.org/wiki/Criza_constitu%C8%9Bional%C4%83_rus%C4%83_din_1993
    Si de aici explicatii destule – de exemplu minciuna cu cele 2 milioane de voturi fraudate, cu „lovitura de stat parlamentara” , cu deriva catre o prezidentializae a republicvii noastre in care Pesedinetele este Tara si tara este Presedintele adica invers :

    Adivca schimbare de paradigma .. ..

    Apreciază

  3. Buricul politic netăiat al DNA se află la Cotroceni

    Raportul ministrului Justitiei, Tudorel Toader, privind managementul Directiei Nationale Anticoruptie (DNA), facut public joi intr-o conferinta de presa si vineri pe site-ul Ministerului Justitiei, a starnit un uragan sistemic in lumea politica si juridica. Pentru a ne da seama de intensitatea si consecintele inca potentiale ale acestui uragan, dupa care, cand vor deveni efective, nimic nu va mai fi la fel in politica si in justitie, trebuie spus un lucru care are mare greutate, ca Raportul Toader este unul tehnic, apartinand unui tehnocrat. O fi bine, o fi rau? Poate si una si alta.

    Ca Raportul este tehnic, este bine pentru impartialitate. Teoretic, obiectivitatea Raportului ar trebui sa calmeze jocul politic, sa depolitizeze si sa “depesedizeze” criticile, punandu-le pe fagasul expertizei, al argumentelor si contraargumentelor juridice. Mi-e teama insa ca subtirimea, fragilitatea sau chiar inexistenta acestora se incearca sa fie acoperita de decibelii si adjectivele grupurilor de presiune – politice, stradale si unele chiar de afara.

    In ultimul caz, mi-a atras atentia remarca unui inalt oficial de la Bruxelles despre Raportul Toader. Potrivit acestuia, daca “afecteaza” lupta anti-coruptie, concluzia Raportului ar trebui “modificata”. Sau chiar retras Raportul. Cand o astfel de opinie a pozitiei de autoritate de varf este agatata de o ipoteza – “daca si numai daca” s.a.m.d. -, fara sa vina cu un fapt concret, foarte probabil ca certitudinile critice sunt putine sau deloc si atunci se incearca o manipulare. Clasic. Pe baza sustinerilor din continut, concluzia Raportului Toader propune revocarea din functie a sefei DNA, Laura Codruta Kovesi, pentru declaratii care au afectat iremediabil imaginea Romaniei (la care trebuie adaugata si polarizarea/dezbinarea romanilor) si pentru comportament excesiv de autoritar, discretionar.

    Dar caracterul absolut tehnic al Raportului poate avea si marele neajuns al lipsei de portanta si de inaintare, prin nebeneficierea de forta politica si de vehiculul pe care le reprezinta un partid.

    Raportul a fost documentat si expertizat dupa manual. A ignora manualul de Drept inseamna a ignora sau a desfiinta Dreptul. Ori, cu crize de Guvern se mai poate trai – vezi Belgia, Germania etc. -, dar cu crize de Drept sau fara Drept, niciodata. Tudorel Toader nu este un politician, iar Raportul sau nu este politic. Nu este al PSD, nu este al presedintelui partidului, Liviu Dragnea, nu este al premierului Viorica Dancila. De altfel, pe speta Raportului Toader, toate cele trei entitati si-au declinat competenta. Raportul este al lui Toader, magistrat si ministru, in aceasta ordine, si atat, in limitele Legii si potrivit stiintei Dreptului. Dupa cum nimeni nu poate sluji la doi stapani, nici Toader nu o poate face. Toader este un slujitor exclusiv al Dreptului. Nicidecum o sluga politica, cum il acuza denigrator cei care s-au obisnuit sa se scalde in apele tulburi ale justitiei politice. Potrivit ministrului Toader, care si-a facut cunoscut de multe ori crezul profesional, Partidele vin si se duc, Guvernele urca si coboara, dar Dreptul este si trebuie sa fie mereu sus si etern.

    Din pacate, felul ostil si de pe pozitii ireconciliabile in care a fost primit si lipsa vectorului politic de tractiune, de care am vorbit mai sus, nu dau nicio sansa propunerii privind revocarea lui Kovesi. Raportul Toader a declansat procedura, dar ea va fi blocata de catre presedintele Klaus Iohannis. In fapt, a si fost blocata, inca de la Bruxelles, unde se afla, prin o a doua declaratie – dupa cea privind “neclaritatea” Raportului, probabil datorita lipsei de pregatire in Drept, inca un motiv care pare sa arate ca Toader vorbeste in pustiu! -, in care Iohannis s-a antepronuntat: “Sustin activitatea DNA si a procurorului-sef al institutiei.” Iohannis va primi, citi si analiza Raportul Toader abia dupa ce se va intoarce in tara.

    Prin aceasta precizare de principiu – care in ciuda reluarilor si formelor, care probabil ca vor urma, cu certitudine vor exprima acelasi lucru in esenta -, presedintele Iohannis isi leaga cu franghii groase si iremediabil destinul politic de destinul profesional al procuroarei-sefe Kovesi. De acum, analiza trebuie mutata de la Kovesi la Iohannis. Cu Kovesi, care refuza sa demisioneze si nu mai are ce spune, ori cand o face transforma o discutie de expertiza intr-o poveste politica, de care lumea s-a saturat, discutiile sunt o tragere de timpul personal de catre “discretionara”, cum a caracterizat-o Toader printr-un singur cuvant, si o pierdere din timpul institutional, in detrimentul solutionarii cat mai curand posibil a problemei revocarii.

    DNA a fost despartit de restul sistemului judiciar printr-o prapastie, comparabila cu cea care ii desparte pe discretionari sau totalitari, care spun “legea sunt eu”, de democrati si statul de drept. Merita sa ne punem intrebarea: Oare unde ar ajunge justitia si statul de drept daca comportamentul discretionar al lui Kovesi ar supravietui cererii de revocare? Neprezentarile repetate si ostentative ale lui Kovesi la discutii in Parlament sunt doar una dintre fatetele caracterizarii plastice de “discretionara”, care o face incompatibila in fruntea DNA, lucru la care nu ar mai fi nimic de adaugat. Prin decizia de a face din necesitatea revocarii o chestiune facultativa, care tine de bunul plac personal sau de grup, Iohannis risca sa ia asupra sa de la Kovesi caracterizarea de “discretionar”. Cand vorbeam despre despotii comunisti luminati, nu credeam ca vom ajunge vreodata si la incarnari liberale ale despotismului luminat: Iohannis – un despot liberal luminat!

    Foarte ingrijoratoare sunt atacurile Iohannis – DNA asupra constiintei juridice. Sperantele noastre sunt ca nu vom lasa timp pentru a se ajunge la distrugerea acestei constiinte. Desigur, constiinta inseamna energie, care este indestructibila, dar sensul in care poate fi modificata sau transformata poate fi la fel de rau ca cel de distrugere. Precum hotii care striga “Hotii!”, si coruptii pot striga “Coruptii!”. De acest sens de degenerare a constiintei juridice ne temem toti cel mai mult. Am lasat special la urma un posibil aspect geopolitic. Ideea ca DNA sau un om, Kovesi, controleaza sau poate controla sistemul politic din interiorul sistemului juridic pare neverosimila si de neinteles. Totusi, pe baza multor dovezi scandaloase de imixtiune straina in justitia noastra, posibilitatea ca acest control sa aiba o conexiune geopolitica trebuie luata in calcul.

    Apreciat de 1 persoană

  4. DW.COM: ” Dragnea este însă preşedintele parlamentului şi, sub mantia parlamentarismului democrat, bazându-se pe o comfortabilă majoritate, el poate iniţia legi împotriva statului de drept. Se ştie că Dragnea este urmărit penal pentru abuz în serviciu, constituire de grup infracţional şi fraudarea fondurilor europene.

    Adevarat, are un dosar din Noiembrie, 2017 in care e acuzat de asa ceva pentru niste presupuse fapte din 2001. Eu ma intreb: de ce nu sunt judecati acesti politicieni mai repede, sa nu tina tara si planeta in expectativa, si sa hraneasca toate aceste scenarii despre cum o mina de infarctori conduc Romania? Cind aflam daca Dragnea e sau nu vinovat? Si de ce au deschis un dosar taman in 2017 pentru presupuse fapte din 2001?

    Daca este gasit vinovat sa plece. Daca nu insa, pentru raul facut tarii, sa plece cei care il acuza.

    http://www.dw.com/ro/panica-cleptocra%C5%A3ilor/a-42715004

    Apreciază

  5. Nu ştiu ce m-a apucat (o să iau pastile, poate-mi trece!) de-am intrat pe Dilema lu’ Pleşu. Păi ştiam că prestează contra cost, dar nu aveam idee că-î şi place foarte tare! Cred că i s-a bătătorit limba de-atâta lins! Beeeaaaaak!

    Să vă dau o mostră:”…A reușit doamna Kövesi (să-l trezească, n.n.). Avea ținută, avea stil, avea iradierea normalității. Vorbea corect românește, vorbea despre subiect, nu despre ea însăși, cu alte cuvinte, avea simțul firescului și impostația comunicării cordiale (fără familiarisme) și a disponibilității politicoase (fără strategii electorale). Mi-am spus, de îndată, că dacă măcar jumătate din figurile noastre publice ar semăna cu ea, țara ar avea alt chip și altă evoluție. ”

    Când mai citesc absolut întâmplător pupăturile de dosuri ale CTP-ului (niciodată până la capăt), mă amuz, pentru că demult mi-am dat seama că omul e tra-la-la. Când m-a împins păcatul să citesc ce a produs Pleşu, am văzut un prestator conştiincios, unul care-şi lasă, în mod precaut, portițe de scăpare – el împărtăşeşte impresii personale în mod sugestiv şi, vezi Doamne, să judece competenții… bla-bla, platitudini din astea, el nu se bagă.

    În schimb, când am ajuns la comentarii… tra-la-la-la-la-la-la-la-la-la-la… am plecat şi eu fluierând de-acolo. Parcă nimerisem într-un loc unde uşile n-au clanțe pe dinăuntru. Mă tem să mai ies pe drum. Sunt foarte mulți…

    Apreciat de 1 persoană

  6. Minoritatea germană din România – aproape un mileniu de istorie

    La dezbaterea prilejuită de lansarea la Fundaţia Europeană Titulescu a două volume de documente referitoare la relaţiile româno – vest-germane în perioada 1955-1985, un tânăr din sală, după ce s-a prezentat cu un nume cu rezonanţă germană, a făcut o afirmaţie ce reprezintă de fapt o contradicţie în termeni : pe de o parte, membrii familiei sale – etnici germani – s-au simţit şi se simt români, pe de alta, tatăl şi bunicul său au emigrat în Germania datorită condiţiilor de viaţă superioare. De fapt, fără să-şi dea seama, tânărul a rezumat într-o singură frază istoria saşilor : au venit aici în căutarea unui trai mai bun şi au plecat de aici tot în speranţa unei vieţi mai bune. O aspiraţie legitimă, în definitiv !

    Aşa-zişii „saxoni” şi „suabi” din Transilvania nu au constituit niciodată o comunitate etnico-lingvistică. Grupuri disparate de meşteşugari şi mineri – în majoritate germanofoni, dar unii şvabi din Banat sunt originari din Lorena francofonă – au venit în calitate de coloni militari în trei mari valuri succesive la invitaţia regilor Ungariei (sec. XII) , a Cavalerilor Teutoni – stabiliţi pentru scurt timp ca vasali ai coroanei maghiare în Ţara Bârsei (sec. XIII) şi a Habsburgilor (sec.XVII). Organizaţi în structuri de tip medieval, saşii beneficiază de drepturi comerciale, autonomie administrativă şi religioasă, coloniile lor prosperă, se înmulţesc, cele mai importante devin cetăţi fortificate, motiv pentru care Transilvania poartă în Evul Mediu şi numele de Siebenbürgen (cele 7 burguri) : Kronstadt – oraşul coroanei maghiare (Braşov); Bistritz (Bistriţa) ; Hermannstadt (Sibiu); Klausenburg (Cluj); Mediasch (Mediaş); Mühlbach (Sebeş); Schässburg (Sighişoara). Grup social privilegiat în regatul maghiar, alături de nobilimea maghiară şi de secui, saşii constituie cu precădere burghezia orăşenească în ascensiune. După trecerea Transilvaniei sub suzeranitatea habsburgilor austrieci, saşii rămân o populaţie influentă, cu pondere economică.

    Cu românii, saşii au convieţuit armonios, populaţia română din Transilvania şi Banat nu a dat niciodată dovadă de şovinism, din contra, îi admira pe saşi şi-i preţuia ca pe nişte modele de cinste şi eficienţă profesională. Astfel încât, la sfărşitul Primului Război Mondial, saşii acceptă unirea Transilvaniei cu România ca o necesitate politică a momentului. Însă deşi saşii şi şvabii din România au socotit pământul pe care au fost colonizaţi drept patria lor, acest lucru nu i-a determinat să se considere în întregime români. Din acest motiv, odată cu ascensiunea nazismului, etnicii germani se lasă atraşi în masă de retorica şovină a lui Hitler şi se raliază partidului nazist local condus de Andreas Schmidt. Tot în al Doilea Război Mondial mulţi dintre ei se înrolează – în urma unei înţelegeri între Hitler şi mareşalul Antonescu – nu în armata română, ci în trupele Waffen SS (detaşamente de apărare ale Wehrmacht-ului). Printre aceştia s-a numărat şi generalul-locotenent Artur Martin Phelps care, după intrarea României în război de partea Germaniei, s-a transferat din armata română în cea germană şi a comandat Divizia nr. 7 SS Prinz Eugen. În timpul războiului, în armata română a existat doar un singur general de etnie germană : Hugo von Schwab. Pe 20 octombrie 1943, acesta a preluat comanda Corpului de Vânători de Munte din Crimeea şi s-a luptat să salveze onoarea trupelor române împotriva generalului comandant al armatei germane din peninsulă ( Armata a 17-a), şi totodată să scoată câţi mai mulţi oameni din încercuire, chiar împotriva ordinelor lui Hitler care, în paranoia sa, prefera să repete catastrofa de la Stalingrad, decât să renunţe la Crimeea. Hugo von Schwab s-a dovedit nu numai un adevărat erou, ci şi un patriot român : o personalitate meritorie în rândul comunităţii saşilor şi şvabilor din România.

    Prăbuşirea Germaniei fasciste atrage după sine inevitabile represalii împotriva celor care colaboraseră într-o formă sau alta cu naziştii şi nu fuseseră destul de inspiraţi să se retragă odată cu trupele germane. Totuşi, atunci când persecuţiile staliniste au încetat, regimul comunist din România a dat dovadă de deschidere şi a permis repatrierea etnicilor germani în fostul RFG, solicitând doar rambursarea unor sume diferind de la individ la individ, în funcţie de educaţia gratuită primită de la statul român. Mişcarea de emigrare s-a amplificat după 1990, comunitatea saşilor şi a şvabilor din România devenind astăzi practic nesemnificativă din punct de vedere numeric. Aşa s-a încheiat un ciclu istoric de 900 de ani, în care cei plecaţi din zona lor din cauza sărăciei s-au reîntors în a doua jumătate a sec. XX mai mult sau mai puţin în locurile lor de origine, atât din motive politice cât – mai degrabă – predominant economice.

    Păcat că în ultima perioadă, România nu şi-a mai păstrat avantajele pe care le-a oferit populaţiilor de pe teritoriul său, indiferent de etnie ori religie !

    Apreciază

    • ?!!!!?!!! Waffen SS (detaşamente de apărare ale Wehrmacht-ului) ??!!

      SS ul era ar,mata NSDAP

      Păcat că în ultima perioadă, România nu şi-a mai păstrat avantajele pe care le-a oferit populaţiilor de pe teritoriul său, indiferent de etnie ori religie ! Adica „discriminarea pozitiva” ca et5incii romani erau la aia negativa!

      Apreciat de 1 persoană

  7. Doua lucruri despre Canada, o tara un pic merkeliana prin abordarile progresiste, unele un pic „cu capul in nori”. Unu, imnul tarii a fost schimbat sa devina neutru sexual (un vers vorbea de „fii” si s-au suparat fiicele si trans-sexualii). Al doilea, un cuplu de dans pe gheata a fost nevoit sa isi schimbe una din figurile din timpul numarului de dans, pentru ca partenera se aseza cu picioarele pe gitul partenerului, si asta a fost catalogat drept „degradant” pentru femei. Adevarul e ca desi se vorbeste de liberate maxima de expresie, ca individ nu ai decit un repertoriu foarte limitat de cuvinte si expresii standard pe care le foloseshti la servici, pentru ca altfel risti sa ti se fca plinegere la Personal (Human Resurces). Ma uit in tren, in autobuz, chiar pe strada, oamenii nu prea mai comunica unii cu ceilalti. Asta cred eu ca nu e bine, si sper ca in Romania sa ramina partea aceia de social (dar sa scoatem totusi badaranismele, agresiunile totusi). E foarte greu sa ajungi la un echilibru in sensul asta, odata ce directia e de constringere.

    Apreciat de 1 persoană

    • In Canada , ca si Romania , se practica experimentele sociale pe oameni .
      Daca in Romania se experimenteaza condusul tarii prin interpusi , vasalizarea unei tari , statul politienesc si cat jug pot sa indure oamenii , in Canada se experimenteaza tot felul de aberatii legislative , de anomalii sociale , neosclavagismul modern si cum pot sa coduca englezii si evreii o societate multiculturala dominata in principal din chinezi , pakistanezi si indieni .

      Apreciat de 1 persoană

  8. Urmarile Raportului Toader: Nicio ilegalitate nu ramane “clasificata”. Problema securitatii Justitiei

    In cateva cazuri din interiorul Justitiei, contrareactiile la Raportul Toader au capatat, sambata, o forma de-a dreptul ciudata. Ca un rictus al unei gasti (termenul are o explicatie sociologica), care este nemultumita ca i se dezvaluie unele practici care ies sau pot iesi de sub controlul social sau chiar din legalitatea comuna. As asocia aceasta tenebra sau ocultare de grup, din interiorul Justitiei, cu un “risc de securitate juridica”. Expresia ca atare nu este cunoscuta si vehiculata public. Dar dupa Raportul Toader, in mod evident, va trebui sa i se acorde atentie. Si, poate, chiar sa i se consacre o formalizare. Sau macar ca acest “risc de securitate juridica” sa aiba o proiectare politica, in documente de politica juridica (Carta Alba a Justitiei?), care nu au rol normativ, ci doar unul calauzitor, orientativ. In ultimul deceniu si ceva, noi nu am avut o politica privind securitatea Justitiei, care este o problema de securitate nationala. O deficienta care a provocat cicatrici, din pacate. In plan mai general, toti am vazut, in cateva exemple de mare notorietate internationala (v. Turcia si Ucraina, pentru a le cita doar pe cele din regiune), cum formele incipiente ale ceea ce este numit drept “stat paralel”, o retea informala care submineaza statul de drept, care este bariera in calea cancerizarii democratiei si societatii, incep sa inmugureasca in institutiile Justitiei exact in astfel de gasti, preexistente sau nou create, pe terenul carierismului sau viciilor de personalitate. Din acest punct de vedere, este limpede ca securitatea Justitiei este diferita de independenta Justitiei. Daca independenta Justitiei se judeca in raporturile acesteia cu celelalte doua puteri ale statului – legislativa si executiva -, securitatea Justitiei se pune in mod deosebit in relatiile cu mediul geopolitic. Despre ce este vorba? Doi proeminenti reprezentanti ai sistemului judiciar, judecatorul Horatius Dumbrava, fost presedinte al CSM, si judecătorul Cristi Danileţ, fost membru în CSM, au gasit de cuviinta sa incerce sa previna revocarea procuroarei-sefe Laura Codruta Kovesi de la conducerea DNA prin acuzarea ministrului Justitiei, Tudorel Toader, ca ar fi folosit date secrete in Raportul sau privind managementul institutiei nationale anticoruptie. Altfel spus, dintr-un spirit de breasla gresit inteles, sectar, dupa cum am aratat, cei doi magistrati incearca sa acopere ilegalitatile lui Kovesi sub plapuma secretului. A confidentialitatii datele, informatiilor, documentelor care probeaza ilegalitatile respective. Desi neonorabil, acest tertip de obstructionare a revocarii se pare ca este foarte profitabil, din moment ce s-a recurs la el. Desigur, este discutabil daca cineva care nu ar avea capacitatea sa inteleaga niste documente juridice pe care le-ar gasi pe strada ar avea caderea sa le faca publice. Dar, una la mana, ministrul Justitiei este ministrul Justitiei, domnilor. Apoi, a doua la mana, nicio ilegalitate descoperita nu poate fi ascunsa sub stampilele “secret”, „clasificat”, „confidential” etc. Forta justitiei este la fel de coercitiva ca forta militara. Ambele, alaturi de altele, fac parte din institutiile de forta. De aici, interesul de a le provoca acestor institutii brese de securitate. Infiltrari care sa le permita sa foloseasca fortele de coercitie ca forte de modelare potrivit unor interese straine (tactica lovirii adversarului cu parti din el insusi, cum am numit-o candva). Morala acestor randuri este ca daca fortelor generice “institutii de forta”, li se aplica transparenta si controlul politic, aceste principii trebuie sa fie imperative si pentru Justitie.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s