In Cuba (II)

In Cuba traiesc un sentiment ciudat. Calatoria aici pare o intoarcere in timp. Nu doar datorita masinilor americane din anii ’50 care circula inca pe strazi, vopsite in culori tipatoare. Nu doar datorita lipsei de produse din magazine sau prezentei masive a politiei pe drumul dintre zona de vacanta pentru straini de la Varadero si Havana. Nu doar faptului ca salariile sunt modice ( un avocat castiga echivalentul unui dolar pentru un dosar de divort!).

Pe de alta parte, Havana este incredibil de curata. Desi pare, in parte un oras parasit. Numeroase case fara ferestre sau fara usi, eventual niste grilaje care sa le apere. In 1959, cand vechii conducatori au fost alungati, ei au plecat in America de Nord, luandu-si banii dar lasand aici, evident, imobile superbe, construite in stil colonial, baroc, art nouveau. Cladiri minunate, astazi in paragina. Sigur, din anii ’80, de cand UNESCO a declarat Havana veche parte a patrimoniului cultural mondial, autoritatile au inceput o actiune ampla de restaurare dar, deocamdata, doar pentru cladirile publice. Exemplul cel mai evident il reprezinta Cladirea Coliseumului,  o cladire cu 16 metri mai inalta decat cea din Washington, aflata inca in restaurare. Nu stiu ce va fi acolo. Parlamentul Cubei functioneaza acum precum Parlamentul nostru inainte de 1989 – cu doua sesiuni anuale.

 Ambianta orasului este extraordinara. Orasul are farmec, in ciuda coexistentei unor cladiri refacute superb alaturi de altele gata sa se darame. In orasul vechi, erau asa de multe tevi de tun din secolele 17-19 incat ele sunt folosite in zeci de locuri pentru a marca zone pietonale, fiind infipte in caldaram cu gura in jos.

In afara de exodul din timpul Revolutiei, procesul de emigrare a continuat masiv. De aici, un dezavantaj si un avantaj. Dezavantajul este reprezentat de slabirea calitatii elitelor si a fortei de munca din invatamant sau sanatate. Avantajul este dat de faptul ca aproape fiecare familie are pe cineva in SUA sau Canada, fiind sustinuti astfel din punct de vedere financiar.

Experienta sovietica a reprezentat un dezastru pentru Cuba. Sovieticii au vrut sa le plateasca cu aceeasi moneda americanilor pentru amplasarea unei baze militare in Turcia, in coasta lor. In aceste conditii, pentru a crea o amenintare echivalenta, ei au dezvoltat o baza  in Cuba ( semnificativa criza rachetelor). In acea perioada, Cuba a fost intretinuta de sovietici si de tarile din Caer ( vezi proiectul din Las Camariocas). Rezultatul a fost disparitia industriei trestiei de zahar, a celorlalte domenii industriale dar si a unor zone de plantatii sau  zootehnice. De aici, nevoia, in prezent, a rationalizarii unor produse alimentare de baza. In momentul de fata, majoritatea populatiei traieste din industria de turism sau din banii veniti din strainatate de  la rude sau prieteni.

Am luat masa la un restaurant privat din Havana. Un loc celebru, unde a fost realizat un film celebru. Atmosfera era aceea din filmele de arta italiene din anii ’60. Un imobil extraordinar in care o parte era convertita intr-un restaurant sofisticat, cu panouri de sticla art nouveau, iar restul astepta o restaurare despre care nu se stie cand va veni. Ca sa ajungi la etajul unde este amplasat restaurantul, trebuia sa treci printr-un salon cu coloane grecesti, delabrat, intre coloane fiind intanse sarme pentru uscat rufe.
Cuba este o tara minunata, cu multi oameni extraordinari. Unii dintre ei traiesc o puternica frustrare sau o resemnare – un sofer de taxi imi spunea ca e absolvent de drept si de inginerie mecanica dar, de 29 de ani, isi castiga banii pentru familie ca sofer de taxi. 

Cuba pare o tara in asteptare. In curand vor avea loc alegeri. Tinerii fara slujba care se strang seara pe strazi asteapta o solutie. Viitorul tarii pleaca de la o dilema, de fapt de la doua variante extreme. Prima – deschiderea pentru reforme de tip liberal. De fapt, deschiderea tarii pentru capitalul american cu riscul ca tara sa devina o componenta de facto a federatiei americane. A doua extrema este in opinia mea blocarea in continuare a supapelor sociale si politice. Riscul in acest caz poate fi o implozie si crearea unui haos cu un rezultat necunoscut.

Exista solutii intermediare, graduale? Este clar ca in momentul de fata lipsa de medicamente, lipsa de capital accentueaza o criza ce are nevoie de solutii intelepte.

25 de gânduri despre “In Cuba (II)

  1. ‘Avem trei milioane de tineri în Italia care nu studiază, nu au loc de muncă şi nici măcar nu încearcă să găsească unul. Viaţa lor arată cam aşa: se trezesc la prânz, petrec ore în şir acasă jucându-se pe calculator, mănâncă şi apoi merg la discotecă’, a declarat miercuri fostul premier italian Silvio Berlusconi, aflat în campanie electorală pentru alegerile legislative din 4 martie, transmite agenţia EFE.

    În aceste declaraţii, date la o asociaţie a mediului de afaceri, Berlusconi a vorbit şi despre cei peste 600.000 de imigranţi ilegali aflaţi în prezent în Italia, despre care a spus că ‘trăiesc numai din comiterea de infracţiuni’.

    Din cauza unei condamnări penale el nu poate candida la scrutinul din 4 martie, dar alianţa de dreapta pe care o conduce, formată în principal din partidul său ‘Forza Italia’ şi formaţiunea naţionalistă Liga Nordului, conduce în sondaje cu circa 40% din intenţiile de vot.

    Sursă: Agerpres
    Găsiţi ceva asemănări cu nişte tineri din România, sau cu ce vor face migranţii pe care şi România este obligată să-i primească ?
    Sau cu altă interdicţie celebră ce a scos pe tuşa politică un alt personaj celebru din România ?!
    P.S.
    Scuze pentru tuşa şi mă….tuşa 😉 )

    Apreciază

    • De ce ar fi o greșeală? Pentru că s-ar putea ca # Rezist să iasă în stradă? Pentru că s-ar putea ca doamna să scoată dosarele de corupție ale firmelor străine și ne-am pune rău cu Puterile? Ar putea fi revocată numai pentru faptul că doamna consideră că inculpatul nu are dreptul la apărare și pentru că este imparțială. Nu știu de ce nimeni nu se sesizează la repetatele sintagme ale doamnei:,, sunt afirmațiile unor inculpați”, ,, festivalul inculpaților.” Este revoltătoare atitudinea unei juriste, chiar dacă este procuror, să considere că un inculpat nu are dreptate, că nu are dreptul să depună probe în apărarea sa. Mai mult, stimata doamnă consideră că doar raportul procurorilor DNA Prahova poate fi luat în considerare, pentru că un procuror nu falsifică, pentru că spune adevărul, pe când o înregistrare video nu poate fi luată în considerare, pentru că este contrafăcută, fără a se verifica corectitudinea raportului sau dacă înregistrarea este reală, nemodificată.

      Apreciat de 1 persoană

  2. Scrieti ca faptul ca URSS a sustinut Cuba a reprezentat un dezastru. Ca a dus la criza rachetelor si la disparitia industriei trestiei de zahar. Nimic mai fals. Din contra, faptul ca rusii au amplasat rachete in Cuba (dupa care le-au retras, in schimbul retragerii rachetelor americane din Turcia) a salvat revolutia. Una din conditiile retragerii rachetelor sovietice a fost promisiunea americanilor ca nu vor mai incerca sa invadeze Cuba.

    Din 1961, cind SUA a instaurat embargoul, cine credeti ca a cumparat productia de zahar a Cubei? URSS si celelalte tari comuniste. Nu faptul ca URSS a sustinut Cuba a fost un dezastru, ci disparitia URSS si a ajutorului oferit de rusi.

    Desigur, tara are nevoie de o deschidere. Dar, daca aceasta deschidere va avea loc, Cuba va redeveni, treptat, sub masca „democratiei” si a partidelor politice corupte, ai caror lideri vor fi marionete ale SUA, o colonie americana, ca si celelalte tari din America Latina. E sigur. Solutia nu e, deci, deschiderea, ci ridicarea embargoului criminal impus de SUA. Statele din America Latina si Europa ar trebui sa faca demersuri si chiar presiuni in acest sens.

    Apreciat de 1 persoană

  3. Mircea Popescu spune:
    Februarie 14, 2018 la 6:18 pm

    N-am afirmat asa ceva ! Sunteti un om cultivat si educat insa foarte multe dintre opiniile dumneavoastra par voit dezechilibrate sau deformate . Toti avem partis-pri-uri si favoriti dar in anumite teme ar fi bine sa incercam sa fim corecti . Iar ca sa fim corecti , Cuba nu-i nicidecum lagarul de care vorbiti dumneavoastra ci as spune ca-i chiar un paradis in care ar trai foarte multi americani daca ar putea . Numai ca nu pot ! Si de aceea , americanii aceia se muta pe capete in Republica Dominicana sau alte insule caraibiene .

    Apreciază

  4. Bun tutorialul lui Vantu … Bun , bun ! 🙂

    http://evz.ro/sorin-ovidiu-vantu-lectie.html

    Sorin Ovidiu Vântu, LECŢIE despre cum TREBUIE să te RĂZBUNI pe cei care sunt în SPATELE lui Kovesi

    Sorin Ovidiu Vântu consideră că este greşită tactica de atac asupra şefei DNA, explicând că răzbunarea se face tăcut, fără zgomot, fără milă, fără să învrăjbești o nație întreagă şi, să fie faţă de adevăratul duşman, care o fi acela (!).

    Sorin Ovidiu Vântu , în postarea sa pe contul personal de socializare, sugerează faptul că n-ar fi Kovesi dusmanul, ci aceia care au dat ordinul de lichidare a elitelor din politică, business, administraţie folosind sloganul (unul fals) lasă să se înţeleagă :„Jos corupția!”

    „Am cunoscut și procurori a căror singură preocupare era aceea de a interpreta în mod tendențios și ignorant (uneori cu o vădită dorință de a ignora) probele aflate la dosar, am cunoscut și judecători care, din nepricepere sau lene, considerau cercetarea judecătorească doar o formalitate inutilă, luând drept percepte biblice rechizitoriile făcut de procurori, și am cunoscut o grămadă de parlamentari tâmpiți (…) E normal să vrei să te răzbuni când consideri că cineva ți-a făcut un rău, băi generație, dar asta este doar între tine și dușman. Și trebuie să-l privești în ochi atunci când îl lovești, nu să te ascunzi ca un iepure în spatele unora pe care i-ai pus să-l hăituiască în prealabil.

    (…) Răzbunarea se face tăcut, fără zgomot, fără milă și fără să învrăjbești o nație întreagă. Dar mai presus de toate astea, n-ai voi să-ți umilești dușmanul. Asta îți anulează propria demnitate. Iar, în final, cei care o hăituiesc ar trebui să-și pună o întrebare elementară: Oara Kovesi a fost dușmanul? La această întrebare răspunsul probabil că se știe, dar este mult mai comod și mai puțin riscant să hăituiești o muiere decât să-i numești pe cei care se ascund pe după fustele ei, și care au dat practic ordinul de lichidare a elitelor din politică, business, administrație, folosind sloganul – „Jos corupția!” , a scris Sorin Ovidiu Vantu.

    Apreciază

  5. „Soluția”, „deschiderea”, cum vreți să-i spuneți, se reduce la un singur lucru. Unul singur: ridicarea emargoului impus de Organizația Statelor Americane, la „directiva” SUA. Deschiderea nu poate veni din interior, că doar nu s-au închis singuri; ei AU FOST închiși. Deci: ridicarea embargoului și menținerea regimului comunist. Și să vedeți cum devine Cuba – economic vorbind – o mică Chină!

    Apreciat de 1 persoană

  6. Mai am cateva ore pana plec spre aeroport, gandurile si trairile pe care le citesc, ma poarta cu gandul la „undeva, candva”! Descrierea locurilor pe care le strabateti este atat de acurata incat ma simt acolo! Vacanta minunata in continuare si cand ma reintorc in tara, am sa vin la un eveniment la fundatie!

    Apreciază

  7. N-am fost, evident , niciodată în Cuba… dar am „călătorit” prin Havana , virtual… ascultând muzica… privind filme documentare sau artistice. Descrieți , cu acuratețe maximă , propria mea idee despre Havana. Vorbiți cu aceleași cuvinte pe care le-aș fi folosit și eu. Mai demult, vorbind despre Wagner, mi-ați răspuns așa:

    „@Luminita Arhire,
    cuvintele astea spun și ceea ce simt eu, ascultându-l pe Wagner de câteva decenii.” (Adrian Nastase octombrie 9, 2016 LA 3:13 p.m.)

    Citind textul dumneavoastră aș nota: „…cuvintele astea spun și ceea ce simt eu, gândindu-mă la Havana de câteva decenii.”

    Apreciază

  8. Inaintea lui Fidel Cuba era dezvoltata – au la Cité Universitaire la Paris o resedinta coloniala superba pentru studenti , construita intre razboaie , in biblioteca avei zeci de exemplare din Codul Civil cubanez din 1905 !
    Cuba a eliminat Romania la CM de fotbal din 1938 din Franta – si Romania de atunci era opulenta , Carol se interesa personal de echipa nationala – ” cu banii au ramas cubanii ” scria presa romaneasca din 1938 .
    Si parca la abdicare , alungat de populatia care nu il mai suporta dupa cedarea Basarabiei si Ardealului de Nord , Carol s-a instalat o scurta perioada in Cuba – unde nu s-a simtit bine deloc .
    ” Alegeri ” in Cuba ?
    Partidul comunist nu va lasa puterea si nu permite nimanui sa-l alunge – unde in lume comunistii au venit pasnic la putere , alesi , si unde au plecat de buna voie ?
    Azi la noi , nu e la fel ? Basescu , care se declara ” vechi comunist ” in dialogul cu Adrian Nastase in 2004 ( ” tara asta merita ceva mai bun decat noi doi , comunisti ” – ce demagog ! ) nu si-a asigurat perenitatea regimului in 2005 , infiltrand televiziunea de stat ( echipa Radulescu Constantin Petrisor ) , Securitatea , zisa ” Justitie ” , echipele de conducere ale ministerelor etc – de asa maniera ca si azi , in 2018 , reminescentele regimului lui sunt peste tot si nu au nici o intentie de a pleca ?
    Rusia – batalionul de marinari letoni bolsevici care aresteaza guvernul legitim , Lenin teroristul criminal finantat de germani sa prabuseasca Rusia in razboi , Mao si armata lui , Fidel si militiile lui etc .
    Unde nu a curs sange sa plece in 1989 – tarile Europei Centrale – comunistii erau urati de moarte de populatie si erau instalati la putere , ca la noi , de fortele de ocupatie sovietice ( Rokossovski , maresal sovietic , era ministrul apararii RP Polone ! ) .
    Nu embargoul SUA este cauza esecului regimului castrist , ci regimul insusi – un regim comunist , care lasa oamenii sa respire un pic – televiziune , muzica – ceea ce Ceausescu , in ultimii lui sase ani , nu permitea .
    Statele Americii Latine sunt extrem de diferite unul de altul – Argentina , Brazilia , Chile , Uruguay sunt state prospere , cu populatie educata , nu sunt coloniiile nimanui .
    Columbia si Venezuela au fost blestemate cu flagelul militiilor comuniste si al militiilor sefilor de droguri , plus sefi de stat iresponsabili ( Venezuela ) dar amandoua au posibilitati enorme.
    Peru si Bolivia se zbat in saracie – e vina lor ? Nu .

    Apreciază

  9. a??????
    in acea perioada, Cuba a fost intretinuta de sovietici si de tarile din Caer ( vezi proiectul din Las Camariocas). Rezultatul a fost disparitia industriei trestiei de zahar, a celorlalte domenii industriale dar si a unor zone de plantatii sau zootehnice.
    Chiar asa disparu industria trestiei de zahar si a altor domenii? Hm .. hm .. de ceva timp a reaparut romu cubanez Havana Club … tot „ieftin” adica de la 60 lei in sus (e mai ieftina o sticla de Grant’s sau Joni Plimbaretu) …. SI se gasesc si havanele (nu mai sunt innstare sa le apreciez. De fapt nu ar mai trebui sa apreciez nimic din zona asta!)

    Crez ca ati stat de vorba cu prea multi teleptuali cubanezi care se pare ca e la fel de „inteligenti” ca si ai nostri … In cestia cu zaharul Cuba o duce prost din cauza embargoului murican (lipasa piata) , a conmcirentei altor poducatori si in fine …. in fine zaharul azi nu mai poa intretine o tara la nivelul modern. (Tarile sociaiste plateau zaharul cubanez mai mult decat facea)

    Nevoie de solutii intelepte? Sa si le caute! E tara lor , adica are particularitati pe care doar un cubanez le poate stiii si un strain nu poa intelege. Cestia este daca si senores cubanezi stiu despre ce e vorba in Cuba (in Romania, Rusia, Bulgaria intelghenta locala nu prea a stiut! )

    In rest ? Hm… cred ca un amator avizat ar putea gasi acolo vreo modele de „frumoase americane” extrem de rare care sa poa fi achizionmate (nu e vorba de un pret accesibi ci de faptul ca in mod normal in SUA cel care are asa ceva pune mana pe pusca : „Nevasta si fiicele ti le dau dar nu te atingi de EA!!!”)

    Apreciază

    • „Crez ca ati stat de vorba cu prea multi teleptuali cubanezi, care se pare ca e la fel de ‘inteligenti’ ca si ai nostri …”

      Eu cred ca s-a lasat influentat chiar de ai nostri. 😀 Nu mai poti spune lucrurilor pe nume, mai ales daca esti din PSD si te cheama Adrian Nastase, fara sa fii catalogat de idiotii nostri drept „comunist”/”bolsevic” (la aproape 3 decenii de la caderea comunismului).

      Asa ca, in loc sa scrii ca economia si industria cubaneza au fost distruse de embargoul SUA si ajutate de URSS, scrii ca ajutorul URSS le-a distrus. In loc sa scrii ca rationalizarea alimentelor de stricta necesitate se datoreaza tot embargoului – deci comertului extrem de limitat cu exteriorul – , o pui pe seama distrugerii – din cauza sovieticilor – a unor zone de plantatii sau zootehnice. In loc sa vorbesti de ridicarea aceluiasi embargou, care sufoca economia, comertul, poporul cubanez de decenii, vorbesti de „deschiderea tarii pentru capitalul american”.

      Adica, vezi Doamne, Cuba e de vina pentru embargou, pentru ca nu vrea sa renunte la dictatura, nu vrea sa se deschida. Asi! SUA au impus si mentin embargoul nu pentru ca in Cuba e dictatura, ci pentru ca nu e dictatura LOR. Altminteri, toate celelalte dictaturi din America Latina si de aiurea, instaurate sau agreate de americani, au fost recunoscute imediat: Batista (Cuba), Pinochet (Chile), Trujillo (Rep. Dominicana), Alfredo Stroessner (Paraguay), dictatura feroce a generalilor din Brazilia anilor 1960-1980 etc. Astia nu mai erau sanctionati economic de OSA… Iata ce inseamna binefacerile unui regim constitutional (vorba lui Caragiale)… Iata ce inseamna „deschiderea”…

      Dar, vezi, ca politician roman si social-democrat, nu poti scrie toate astea pe blogul personal, ca-ti sar in cap teleptualii anticomunisti postcomunisti de acasa. Ce stiti dvs.?! Asta inseamna sa joci fin si sa fii diplomat! 😀

      Apreciază

      • Uneiru nu are rost sa fii diplomat . Paoi sa zic asa cand esti .. termimnat nu mai are rost sa faci pe finutu ci aplici zicala aua „cand Dumnezeul vataorii te arunca in prapastie arunca-i sfidarea ta in fata!”

        Si daca sa zicem as fi eu .. cica a m-as sp;ala pe maini. Ca gluma prota as avea 2 telefoane .. si camd unu imi zice comunist as face in asa fel incat fara ca ala sa se prinda as apela telefonu de scandal. Care ar avea ca ton de apel Cara al Sol . Binentels ca orice dobitoc (animal de casa adica ) a lu Volodea ar urla comunism.. pana ar agla ce e melodia aia . Si i-as alsa sa inebuneasca …. cu „dilemele” lor…

        Si daca imi zici fascist .. te asigur ca nu imi pasa !

        Si ca sa fiu soft iti dedic Logodnicul Mortii :

        Apreciază

  10. A da.. am verificat ce e cu Las Camariocas.
    Un zacamant de nichel colbalt. … si un combinat neterminat. In care si noi am bafat nani multi ..ba inca si prin 94 (cand incaa mai aveam industrie) Nichel productie momndiala maxima cca 2,5 mil tone an . Prin 2000 pretul f scazut .. intre timp a cescut. Chinezii au bagat si ei niste abni numa vreo 600 mil $ prin 2006. „Nichelul este sursa principală de venituri din exportul Cubei și a reprezentat în ultimii ani peste 50% din câștigurile de export ale țării, în afară de servicii.
    Cuba are trei fabrici de procesare a nichelului, dintre care una este operată cu Sheraton International din Canada.” (http://havanajournal.com/business/entry/cuba-to-build-fourth-nickel-processing-plant-in-las-camariocas-holguin/)
    Nichelul se foloseste si la monezi, si la oboectele de alpaca (p omotatie de argint) INSa inseamna si otel inoxidabil (azi orice ragaitis de cutit de bucatarie este din inox … ) . la paletele tirbinelor de la motoare le tirboreactoare samd etc …

    Deci „sursele” cubaneze ale domnului Nastase sunt …sunt complet defazate. Si sigir ca atnci cand e sezopanu nu se reped la zafra
    Am mai vazut asa niste oameni cu „idei” in Roman ia anilor 90 … Los industria graisca datu cu sapa” insa preferau sa dea cu gura pe Celea Victoriei, pe Ana Ipatescu si sa evite sapa ….

    Au deci un viitor „asigurat”

    Apreciază

  11. Extrem Occident: Discursul diplomatic dublu. Noul plan unilateral privind pacea in Orientul Mijlociu

    Cancerizarea sectara a religiilor si politicilor – ultimele prin coruperea si popularea opozitiilor de catre interese care nu sunt nationale – a devenit mai vizibila ca niciodata in Orientul Mijlociu. Pe baza decodarii mesajelor actualei diplomatii intinerante americane in regiune, cat si a studierii efectelor acesteia acumulate intr-o perioada istorica indelungata, se poate presupune, cu foarte mici sanse de a ne insela, ca infectarile si infiltrarile, din fericire inca marginale, ale religiei si politicii din tarile islamice fac parte dintr-un plan geopolitic de dominatie a zonei.

    Luni, secretarul de stat american, Rex Tillereson, s-a aflat la Cairo, prima escala a turneului sau diplomatic in Orientul Mijlociu, pe a carei agenda se afla alte patru vizite: Kuweit, Amman, Beirut si Ankara. In Egipt, in care traumatizarea politico-religioasa provocata de retelele “Fratilor Musulmani” ale fostului preşedinte islamist Mohamed Morsi inca nu s-a vindecat (de remarcat ca aceasta reteta retelara avea sa fie incercata si in Turcia de catre reteaua Gulen), Tillerson s-a aratat preocupat de incalcari ale dreptului omului si persecutii ale opozitiei, in contextul in care luna viitoare vor avea loc alegerile prezidentiale egiptene.

    “Si abia pleca batranul”, vorba unui vers celebru din Scrisoarea a treia eminseciana, ca lideri ai opozitiei egiptene, primind probabil semnalul, au si escaladat recrudescenta subversiunii cancerigene, potential destabilizatoare. Insa politia egipteana nu a stat cu mainile in san. Destabilizarea politica ar slabi statul egiptean, ale carui institutii de securitate se afla angajate intr-o operatiune decisiva de curatare a Sinaiului de nucleele teroriste. Compromiterea operatiunii antiteroriste a regimului patriot al lui Abdel Fattah al-Sissi, actualul preşedinte al ţării şi fost comandant al armatei, care din 2014 conduce cu o mana de fier Egiptul, s-ar putea realiza prin aducerea la putere a opozitiei corupte si instrainate. Arestarea opozantului Abdel Moneim Aboul Fotouh, fost candidat la alegerile prezidenţiale din 2012, a avut loc după arestarea vicepreşedintelui partidului său, care a lansat un apel, impreuna cu alti opozanti, pentru boicotarea prezidenţialelor din martie, sub acuzatia ca actualul şef al statului este candidat la propria succesiune.

    Analizele politice internationale privind discursul diplomatic al oficialului american in Orientul Mijlociu sunt cel putin derutate de doua dintre mesajele acestuia, de pana acum, susceptibile de a fi citite intr-o cheie dubla. Suspiciunea pare sa fie confirmata de intrezarirea in aceste mesaje ale lui Tillerson a stilului ambiguu, cu o a doua adresare – criptica, subtextuala -, de care a fost acuzata Hillary Clinton, fosta secretar de stat in administratia Obama. Aceste mesaje au fost transmise, marti, la reuniunea coalitiei internationale anti-jihadiste, conduse de SUA, pe care Tillerson le-a convocat pe timpul vizitei sale in Kuweit. Ofensiva diplomatica a geopoliticii SUA in Orientul Mijlociu este de departe vizibila si coercitiv-manipulatoare.

    Potrivit uneia dintre afirmatiile sefului diplomatiei americane, “încheierea operaţiunilor ample de luptă împotriva grupării Stat Islamic (SI) nu înseamnă că Statele Unite ale Americii (SUA) şi aliaţii lor au ajuns la o înfrângere durabilă a organizaţiei jihadiste.” Pentru cei care zabovesc asupra nuantelor si nu iau totul pe nemestecate, intrebarea, nu numai legitima, dar si inevitabila, este cui foloseste si cui ii este adresat acest mesaj de “rezistenta”, de “invincibilitate” a organizatiei teroriste “Stat Islamic”. Mesajul nu este nici el nou, ci o replicare a unor tweet-uri propagandistice ale presedintelui american Donald Trump. Coroborate, astfel de indicii duc intr-o singura directie: SUA nu urmaresc victoria impotriva organizatiei teroriste “Stat Islamic”: un terorism rezidual ii mentine prezenta in regiune.

    La fel de discutabil este si celalalt mesaj al lui Rex Tillerson, cu care si-a prefatat vizita in Turcia. “Ofensiva lansată de Ankara ‘a deturnat lupta (coaliţiei internaţionale) împotriva SI în estul Siriei’ în condiţiile în care ‘forţele (kurde) s-au îndreptat spre (enclava) Afrin”, a declarat Tillerson, cu acelasi prilej. Sa razi sau sa plangi, la o asemenea afirmatie ridicola? Ditamai coalitia anti-jihadista, de peste 70 de state, aflate sub controlul strict al SUA – ceea ce inseamna forte si o cunoastere a teatrului de razboi din Siria cu mult mai mari decat cele cu care americanii au invins, in cateva luni, armata profesionista si supradimensionata a Irakului -, nu poate sa anihileze, de cativa ani buni, cateva mii de teroristi! Ori “Statul Islamic” este de valoarea strategica si supratehnologizata a Werhmachtului lui Hitler?

    Infrangerea “Statului Islamic” nu tine de capacitatea militara, ci de vointa politica. Lumea a inteles ca jocul americanilor, cuprinzand fictionari si stratageme pentru intoxicarea narativa a celor pe care ii numesc “aliati” (ca si cand Washingtonul ar fi citit prea mult “Povestile Sheherezadei”!), nu slujeste interesele de securitate ale sirienilor si/sau vecinilor, ci doar pe cele geopolitice ale SUA si Israelului. Din aceasta perspectiva a fost receptata si declaratia de miercuri de la Amman a secretarului de stat american, potrivit caruia “Statele Unite ale Americii au un plan destul de avansat privind pacea în Orientul Mijlociu, la care se lucrează de mai multe luni.” Perceptia este ca un asemenea plan ar fi unilateral si partinitor, ca si in cazul statutului Ierusalimului. Nimic nu este mai decredibilizant si mai respingator pentru Casa Alba decat anti-islamismul virulent, declarat si operat de catre presedintele Trump, care si-a adus ginerele evreu, Jared Kushner, drept consilier personal pentru Orientul Mijlociu. Credibilitatea si obiectivitatea unui plan de pace nu ar putea sa fie garantate de o mediere unilaterala, ci doar de una multilaterala. Daca aceasta cerinta minimala de drept international continua sa fie ignorata, solidaritatea musulmana ar putea face o regula din precedentul de la Ramallah. Usile politice si diplomatice din Orientul Mijlociu s-ar putea inchide in fata SUA.

    PS/NB: Am ales, de aceasta data, ca despre cel mai de referinta spatiu occidental de unde au venit si continua sa vina dramatice influente asupra hartii geopolitice a Orientului Mijlociu, sa reiau o denumire rar folosita, aproape uitata, pe care am intalnit-o in titlul unei carti cu note de calatorie, scrisa de Mihai Ralea, in 1955: „In Extremul Occident”.

    Apreciat de 1 persoană

  12. Pe-ni-bil !!
    Conferinţa de presă de astăzi îl face pe Johannis cel puţin indezirabil pentru cea mai înaltă funcţie în stat ! Faptul că este român (statul, nu sasul ! 😉 ) nu justifică aflarea unui asemenea individ în fruntea sa !
    P.S.
    În folclorul german este un personaj, Augustin, simbol al infantilismului şi imaturităţii, ca să nu-i spun direct pe nume şi auzindu-l vorbind, sau tăcând penibil pe Werner al nostru, s-ar putea ca asemănarea dintre cei doi să nu mai poată fi evitată !

    Apreciază

  13. Viața înainte de autostradă
    13 februarie 2018 Doru Buşcu
    1. Sute de mii de turiști români caută zăpada și prețurile mici pe pîrtiile din Austria, Italia, Elveția, Franța, Bulgaria, Ucraina și Slovenia. 90% din ei fac drumul cu mașina, așa că intră în scenă inevitabila discuție despre autostrăzi.

    La întoarcerea din Italia, clujenii au autostradă prin Germania, Austria, Ungaria, pînă la Debrețin. Timișoara și Aradul au autostradă prin Slovenia, Croația, Ungaria, pînă dincolo de Szeged. Bucureștiul are acces la autostradă prin Italia, Slovenia, Croația, Serbia, pînă dincolo de Belgrad. Iașiul și Constanța mai bine rămîn acasă. Toți românii își laudă traseul în funcție de autostrăzile construite de alte state. Țara lor pare un teritoriu fatal, ieșit de pe harta rutieră, bîntuit de blestemul negru și iremediabil al depărtării. Străbaterea ei arată ca o întoarcere în Evul Mediu, ca o condamnare definitivă cu executare.

    2. O companie germană care produce profile de aluminiu și-a construit o fabrică în România, lîngă frontiera cu Ungaria. Înapoierea economică a României îi aduce avantajul costurilor mici cu forța de muncă, iar apropierea de Ungaria îi aduce avantajul infrastructurii rutiere ungurești.

    3. București, 1997. Președintele Constantinescu primește vizita unui grup de experți germani. I se prezintă un masterplan pe transporturi rutiere, adică un proiect cu rețeaua de autostrăzi a României pe următorii 15 ani. Constantinescu zice da și îi trimite la premierul Ciorbea. Ciorbea aruncă și el un ochi, iar cu celălalt le face semn să meargă la ministrul Transporturilor. Nemții stabilesc o întîlnire cu Traian Băsescu, ministrul Transporturilor.

    Componența delegației era următoarea: o mare companie de consultanță specializată în mari proiecte de infrastructură, un finanțator cu banii la el (Goldman Sachs) și doi constructori de autostrăzi germani. Propunerea era rezultatul unei munci de proiectare și integrare de un an, care fusese elaborată pe spezele consorțiului, fiindcă era evident că dezvoltarea României cerea la modul imperativ un astfel de plan. Urmau să fie construiți 2.900 de kilometri de autostradă care să traverseze țara de la est la vest, de la nord la sud, și să unească toate provinciile istorice și economice între ele. Era luată în calcul creșterea traficului, a activității industriale și agricole, a portului Constanța, a investițiilor străine și a turismului. România era conectată cu țările din jur așa cum erau conectate economiile occidentale și devenea un hub rutier în rețeaua comerțului euro-asiatic. Mai mult, banii erau asigurați de consorțiu (8 miliarde de dolari), iar statul român avea de plată cam 650 de milioane de dolari pe an, cu dobînzile incluse, pentru toată lucrarea (o nimica toată). Neexistînd atunci presiunea deficitului impus de UE, aranjamentul era ușor de pus la punct.

    15 ani socotiți din 1997 ar fi însemnat că în 2012 totul era gata. Dar, stați să vedeți. La întîlnirea cu ministrul Traian Băsescu, care trebuia să dureze cel puțin două ore, cei zece reprezentanți ai consorțiului s-au prezentat cu mape, cu planuri colorate, cu retroproiectoare, cu schițe la scară, cu cifre, cu studii, cu grafice de evoluție, cu recomandări și cu garanții. Băsescu i-a întîmpinat cu un zîmbet larg, marinăresc, și i-a ascultat cu cea mai mare atenție. Doar că atenția n-a depășit trei minute. Nici n-au apucat nemții să-și dreagă bine vocea, că Băsescu s-a ridicat, le-a strîns mîna și le-a tăiat-o scurt. Domnilor, știu că băncile vor să facă bani ușor. România nu are nevoie de autostrăzi. Volumul traficului nostru rutier nu justifică un asemenea dezmăț financiar. Noi ne descurcăm cu drumuri naționale și județene. Asta ar fi trebuit să-mi prezentați dacă ați fi fost capabili să gîndiți puțin. Căutați fraieri în altă parte. Cam astea au fost cuvintele vizionarului pe care românii l-au răsplătit de două ori cu demnitatea de președinte al unei țări neasfaltate. Iar nemții i-au ascultat povața și au căutat în altă parte. Așa au ajuns Croația și Slovenia să aibă autostrăzi pe care le invidiază toată lumea civilizată.

    Toți oamenii prezenți la aceste evenimente istorice trăiesc. Unii povestesc amuzați, alții își aduc aminte cu indignare. Nici unul n-a cunoscut viața în captivitate.”

    P.S.
    Şi pe ăsta nu-l întreabă nimeni nimic ! :mrgreen:
    Nici DNA Kovesi , nici DL Augustin, pardon, Werner !
    Unde mai pui că îi plătim noi vila luxoasă şi armata de SPP-işti care-l însoţesc peste tot şi-l apără de efectele Wiskyului şi nuriii Leanei !

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s