„Efectul Bilbao”

Finala Ligii Europa dintre Atletico Madrid si Athletic Bilbao din aceasta seara aduce in Bucuresti in jur de 40.000 de turisti. Dincolo de evenimentul sportiv in sine si de spectacolul fotbalistic la care vom asista, acesta este un excelent pretext si o sansa extraordinara pentru ca turistii straini sa vada laturile frumoase  ale Bucurestiului. Se vorbeste mult in ultima vreme despre orasul Bilbao, capitala neoficiala a bascilor. Cunoscut pana mai ieri doar prin asocierea cu celebra echipa de fotbal Athletic Bilbao, acesta a devenit brusc, odata cu construirea Muzeului Guggenheim, un punct turistic extrem de atractiv.

Gandindu-ma la asa-numitul “efect Bilbao” cred ca si Bucurestiul ar putea sa cunoasca un astfel de fenomen. De cand s-a inaugurat, in 1997, Muzeul Guggenheim din Bilbao, orasul a devenit rapid un loc foarte atractiv pentru sute de mii de turisti. Rezultatele au fost peste asteptari, Muzeul reusind sa traga orasul in sus si sa creeze un adevarat fenomen sociologic, cultural si economic: „fenomenul Bilbao”.

Povestea Muzeului Guggenheim este demna de amintit pentru aceia care nu vad cum cultura, in particular, si artele creative, in general, pot fi astazi un motor economic, o sursa de dinamism si un domeniu care poate crea locuri de munca si prosperitate. Guggenheim-ul din Bilbao, asa cum a fost proiectat de arhitectul Frank O. Gehry, ramane un exemplu original si extrem de puternic in acest sens. Ce a facut de fapt Frank O. Gehry? A plasat un element arhitectural puternic, (in cazul de fata, cultural) intr-un spatiu in care economia si demografia cunosteau o dinamica mai scazuta, reusind astfel sa individualize orasul.  Acesta este „efectul Bilbao” si este, fara indoiala, produsul bunei inspiratii combinate cu o strategie inteligenta si bine gandita.

De o astfel de individualizare are nevoie si Bucurestiul pentru a intra pe harta turistica a Europei si cred ca elementele care sa sustina acest lucru incep sa apara. Capitala incepe sa intre pe locuri  fruntase in diverse topuri pe care agentii sau publicatii internationale le realizeaza. Imi aduc aminte despre un astfel de top realizat relativ recent de o publicatie franceza online (Slate), printre ai carei fondatori se numara si Jacques Attali, conform caruia Bucurestiul este unul dintre cele mai “cool” orase din Europa.

Cred ca orasul s-a dezvoltat si a evoluat mult in ultimii ani, iar asta incepe sa se vada. Capitala are sansa sa intre pe harta turistica a Europei, iar Stadionul National sau Centrul istoric sunt in mod evident piese cu greutate. Prin finalizarea acestor proiecte importante pentru oras, primarul Sorin Oprescu se afla in postura de a cauta si a spera la producerea “efectului Bilbao”. L-am auzit recent vorbind despre acest lucru, deci este constient de fenomen si de puterea lui. Mi-ar fi placut sa obtin acest efect cand am pus bazele Muzeului National al Hartilor si Cartii Vechi sau ale Muzeului National de Arta Contemporana dar contextul era atunci mai putin favorabil. Astazi insa, realizarile lui Sorin Oprescu pot face din Capitala un oras mai cunoscut si mai atractiv pentru turisti.

54 de gânduri despre “„Efectul Bilbao”

  1. Dinimeni

    cauta totusi pe net .. daca colectivul in care ai lucrat a avut ceva de zis pe la o conferinta, simpozion de prin 2002 incoa ai toate sansele sa te gasesti.
    Apropos … eu nu ma laud. Folosesc doar exemplul personal .. eu si „comunicari stiintifice” !!! Baba si mitraliera sau mai bine baba marcand in campionat de rugby! (asta nu inseamna ca nu am facut chiar nimic .. insa ce am facut nu merita …sa devina cominicare)

    Ca nu ai copiat .. Nu am zis ca toti au copiat. Sau ca nu gandesc , Zic decat ca de m multe ori „se inspira” din greu din textele altira (si la polologhia de la orice proiect .. juma risca sa fie compilari de pe net. Ca sa fim cinstiti ca sa obtii finatare azi trebe sa basnesti mult si frumos … rezulatu practic nu prea mai este luat in considerare!)

    Insa la subectu Mang ce ma mira este preluarea completa a pagini intregi, fara nici cel mai mic efort de „personalizare” .. Lipsa totala de metoda … pare a fi mai degraba „opera” unui pustan plictisit (adica vre-un studentache care a cautat ceva materiale si apoi le-a copiat cut paste grabit sa ajunga la petrecere. „Normalul” este sa mai si personalizezi .. hai sa zicem ca se preiau expresii sau o propozitie , hai o fraza de 3 randuri – ca orice modificare dauneaza claritatii – insa restul .. restul se repovesteste! Am vazut materiale din astea … A nu . Nu le faceam io. Io eram cu executia ,, hartiile le lasam altora!! ) Asta este uluitor … lipsa totala a oricarei „personalizari” …. si faotul ca nu mai apare vre-un colaborator (gen profu si apoi un Escu oaresicare)

  2. @ dlnimeni spune în mai 12, 2012 la 8:56 pm : „Şi, după cum am scris în unul dintre cele trei comentarii, mă refer la paranteze cu „pac la Războiul”, nu am înţeles doar tipul de mecanism utilizat de dl Mang, ci şi tipul de mecanism utilizat împotriva dlui Mang şi cred că aceasta din urmă, după gălăgia pe care încercaţi să o faceţi, nu vă convine. Pentru că nu mi se pare foarte în ordine ca, în 24 de ore de la nominarea ca ministru, din cel puţin trei locuri de pe mapamond să apara plîngeri de plagiat (un japonez, un taiwanez şi un evreu), este? Ei bine, asta cam trădează nişte mailuri trimise respectivilor ori, pe scurt, ca sa nu o lungim, că păcatele, sau presupusele păcate, ale dlui Mang erau cunoscute dinainte, că nu era plagiator dacă nu era ministru – si nu prea pot fi de acord nici cu faptul ca un om este sfint sau pacatos, bun sau rau, dupa cum deranjeaza sau nu deranjeaza pe altii – si, cum scriam, rezumat, pac, la Razboiul.”
    Explicaţia o văd în faptul că ideologii PDL vor să transforme educaţia din România într-o industrie privată care aduce profituri. Mai precis, se încearcă deschiderea „pieţei educaţiei” cu bani mulţi. Şi anul trecut, catastrofa examenului de Bac prin impunerea unui singur examen la matematică, indiferent de tipul de liceu absolvit, a fost forţată de ministrul Funeriu pentru a se demonstra că sistemul învăţământului public este ineficient. Şi spre a împinge către privatizarea întregului sistem de învăţământ public din România. Îmi pare foarte rău mai ales de elevul basarabean de la Timişoara, care avea notă mare la proba de Limba Română, dar nu a luat proba de Matematică. S-a sinucis !

  3. @Marcus,

    Stii, n-am mai vrut sa pun sare pe rana si am preferat sa spun ca poate am gresit. În ziarele de a doua zi si sa fi vazut ticalosii !…

    Kisses !

Lasă un răspuns