Domnul Turcan, „desecretizatorul”, incearca sa explice pozitia lui Traian Basescu referitoare la Teo Peter, mentionand ca la 4 decembrie 2004, Ministerul Afacerilor Externe ceruse deja ridicarea imunitatii diplomatice pentru puscasul american care il accidentase mortal pe Teo Peter. Si ca dupa accea, lucrurile au evoluat conform declaratiilor date ambasadorului american de Traian Basescu.
Ceea ce omite sa spuna dl Turcan este faptul ca la acel moment eu eram prim ministru si, in aceasta calitate, i-am scris presedintelui Bush pentru a cere ridicarea imunitatii militarului american. MAE nu a facut decat sa operationalizeze aceasta solicitare. De aceea, m-am decis sa „desecretizez” aceasta scrisoare, pe care o puteti citi mai jos. Mai inteleg, dintr-o telegrama ambasadei, publicata recent, ca demersul nu a fost pe placul ambasadei americane, care lauda, in schimb, pozitia concilianta a lui Basescu.
Scrisoarea din 2004 poate fi citita aici.
Annay,
Dumneata ai fost in strada in 89?
Orice om cinstit cu el insusi a realizat in citeva zile ca nu noi am fost autorii, noi faceam parte doar dintr-un scenariu, din aceasta cauza am si refuzat statutul de revolutionar!
Eu clasificam starea romanului altfel decit lehamitea contelui , o chestie similara cu starea pe care o reclami dumneata, momentele noastre mari au fost atat de rare
incit noi nu am ajuns „ever” nici chiar sub turci sa fim un pericol real care iar fi fortat pe otomani sa ne transforme in pasalac!
@ Domnule Năstase,
În legătură cu accidentul în urma căruia a decedat Teo Peter:
S-a făcut mult prea mult caz pe acest motiv. Dacă ar fi fost vorba despre un necunoscut nici n-am fi aflat despre producerea lui.
Oficialităţile române, inclusiv dumneavoastră, au emis pretenţii absolut „neuzuale” de ridicare a imunităţii diplomatice (foarte probabil nici nu era cazul) şi judecare a lui VanGoethem, în ciuda faptului că în situaţii similare ambasadele procedează, în mod curent, la scoaterea urgentă din ţara în care a avut loc „evenimentul” a membrului lor responsabil de producerea lui. Nu mai departe de 1986, România însăşi a procedat similar cu un membru al unei ambasade române care, după 1990 a devenit un foarte cunoscut om politic…
@Aya * E si mai grav. Intr-adevar, e vorba se scurgere de informatii clasificate, sursele mele confirma. Incep sa cada capete. Aceleasi surse din deal, care vor sa-si pastreze anonimatul, afirma ca premierului Boc i s-a cerut demisia, pentru neglijenta criiminala in serviciu. Conform procedurilor portocalii ( inspirate din Orwell 1984 ), trebuia sa arunce la gunoi toata arhiva guvernarii Nastase, nu numai arhiva video, astfel incat istoria sa se poata rescrie nestingherita.
@ Aya,
Parţial fals, exista speranţă şi chiar foarte mare. În jurul nostru schimbările avuseseră loc, toată lumea era conştientă că e doar chestiune de timp. În acelaşi timp nu se ştia cum se va produce schimbarea. Pe acest fond s-a produs iniţierea exploziei, iar „declanşatorul” era într-adevăr în culise, atât la Timişoara, dar mai ales la Bucureşti.
PS – De fapt exista o mare nerăbdare. În acele condiţii scânteia aproape că putea lipsi.
Ok, si ce a rezolvat aceasta scrisoare? Nimic din cate stiu, poate ca mister prezident nici n-a citit-o macar.
ion,
nu stiu daca presedintele Bush a citit-o. Ambasadorul, dupa cum s-a vazut, a citit-o. Si ea a intrat in mecanismul institutional. Ar fi trebuit urmarita mai departe. Dupa cum stiti, insa, dupa 18 decembrie 2004, deciziile in materie le-a luat altcineva.
Domnule prim-ministru, nu inteleg. Dumneavoastra sustineti ca Turcan spune baliverne. Ce-i drept, acesta-i este obiceiul, dar, de data asta, facand pe avocatul diavolului, imi dau seama ca gresiti. Cel putin la prima vedere, asa cum reiese din postul dumneavoastra. Astfel, spuneti ca dumneavoastra ati trimis scrisoarea, iar MAE a operationalizat solicitarea transmisa pe aceasta cale. Dar scrisoarea dumneavoastra este din 6 decembrie, iar demersul MAE, din 4 decembrie. Sa-nteleg ca Turcan a gresit data la care MAE a intreprins demersul diplomatic?
Cu stima
un sustinator,
nu stiu cand a fost facut demersul MAE. Ceea ce este sigur este ca in acea perioada singurii care puteau da instructiuni MAE, cum sa procedeze, eram dl Iliescu sau eu. In cazul respectiv, am fost eu.
Credeti ca dreptatea este de partea dvs.??
paul bacosca,
Nu, e de partea dumneavoastra…
@
Carcotasu
Nu as numi acel sentiment, din 1989, speranta (in cazul romanilor). Romanii nu sperau- dar rezistau (erau, schimband ce e de schimbat, „des resistants”).
Important este ca nu s-au resemnat vreodata.
Dar, cu sau fara speranta, determinanta a fost existenta declansatorului activ (pe care foarte bine il „pozitionezi geografic” in „culise”).
Stii bine ca, acum, din ratiuni „in oglinda” fata de cele din decembrie 1989, declansatorul este „sub cheie”.
@
Zeus
Ca de obicei, receptiv la conversatie!
@
Doru Coarna
Stiu bine ca, uneori, realitatea depaseste imaginatia.
Imi propusesem sa scriu o nuvela, bazata pe fapte reale legate de doi prieteni ai mei. Am realizat ca, daca as fi reprodus intamplarile, in cel mai fericit caz as fi fost suspectata de imaginatie bolnava.
@
Ion
Speri degeaba!
Mister president a citit acea scrisoare.
@
Spcrate
Dincolo de ironica replicii, ai o amara dreptate.
@ Aya,
cartile nu se scriu sub inspiratia realitatii unanim cunoscuta caci nu le-ar cumpara nimeni, nici Proust nu cred ca si-a pierdut atata timp cu Albertine -daca aceasta o fi existat dincolo de visele sale-: secretul este de a descoperi o conexiune coerenta care sa ilumineze mintile publicului, ceva simplu si accesibil dar de mare precizie si randament care sa-i ajute fie sa inteleaga, fie sa simta, si simplificandu-li-se vietile oamenii vor cumpara cu pasiune iar tu, ca autor, vei „reusi”.
Parerea mea.
Daca totusi te cantonezi in realitate, va trebui s-o umfli atat de mult incat sa ajungi pe terenul lui James Bond sau dimpotriva, s-o simplifici pana la cel al Amintirilor din copilarie, adica ceva-ceva tot trebuie sa schimbi, iar referitor la cei doi eroi alesi de tine, va trebui sa-i pui in asa situatii incat sa ne minunam cu totii… si sa devenim curiosi asteptand cel de-al doilea volum. Asta daca nu iti este „lehamite” de hartie si condei…
Dar ca intre creatori, nu te lua dupa mine!
@
Doru Coarna
Cazul la care m-am referit socheaza prin distanta colosala la care se plaseaza fata de obisnuit.
In principiu (subliniez, in principiu!) asta nu ar trebui fi o problema, in sensul transpunerii intr-un roman, sa spunem. Ei, bine, este! Situatia este atat de (aparent) fara legatura cu realitatea (desi este realitatea insasi- specifica, desigur) incat autorul volumului in care ar fi narata ar putea fi acuzat de imaginatie bolnava, desi, culmea, nu ar face altceva decat sa povesteasca un fapt real.
@
Un sustinator
Demersul MAE si scrisoarea premierului Adrian Nastase sunt doua actiuni complementare.
Demersul MAE (in urma instructiunilor premierului Nastase) a fost sustinut prin demersul personal (ulterior) al sefului guvernului, care s-a adresat presedintelui Bush in vederea implicarii personale a acestuia pentru sustinerea solicitarii partii romane de a-i fi ridicata imunitatea diplomatica lui VanGoethem si de a fi judecat in Romania.
Desigur, doar un oficial influent si respectat de partenerii internationali- cazul lui Adrian Nastase- isi poate permite astfel de actiuni pe care le-as numi de „lobby diplomatic”.
Dumnezeu sa ne lumineze pe toti!