Despre păduri. In special pentru cenaclul lui Rares Bogdan

Pentru că OUG 13 a fost deja abrogată, se pune intrebarea ce putem să mai „abrogăm”? Imi pun si eu această intrebare, alături de protestanti. Guvernul? Parlamentul? Scăderea numărului de participanti in piete generează probleme si pentru talk-show-uri. care trebuie să caute „combustibil” pentru a mentine verva revolutionară. Solutia? Mergem inpoi pe câteva teme recurente, mereu valabile. Petrolul, aurul si ardelenii, spre exemplu. Dar si pădurile. Cu precizarea că tăierea pădurilor ar fi pornit – cum altfel – de la guvernul Năstase.

In aceste conditii, m-am gândit să public, din nou, un comentariu despre păduri. Inclusiv ca material bibliografic pentru membrii cenaclului lui Rares Bogdan, mai ales pentru o doamnă avocată ce părea foarte sigură că stie istoria problemei.

” 1. In contextul dezbaterii noului Cod silvic, au apărut numeroase acuze legate de „defrisări” (in realitate „tăieri ilegale” – vezi definitiile din art 10 al Legii 46/2008) si de activitatea unei companii austriece in ceea ce priveste prelucrarea lemnului. Ca de obicei, atunci când apare un scandal public, cei vizati doresc să arunce „pisica moartă” peste gard, in trecut. M-as fi asteptat ca specialistii in silvicultură să iasă si să explice ce s-a intâmplat in acest domeniu inainte de regimul Băsescu si, apoi, in timpul regimului Băsescu. Nu s-a intâmplat asa. M-as fi asteptat ca cei din conducerea Romsilva să explice unde s-a gresit in acesti ani dar si ce s-a realizat. In aceste conditii, m-am gândit că ar fi util să reamintesc unele aspecte legate de abordarea guvernului pe care l-am condus, in chestiunea pădurilor. O primă observatie.

Simplificând, Legea 18 a permis retrocedarea doar a unui singur hectar de pădure. Ulterior, legea 1/2000 a permis retrocedarea a maximum 10 ha. Mult mai generosi, Băsescu, Macovei si Flutur au permis prin Legea 247/2005, restitutio in integrum, eliminând limitele pentru retrocedările de păduri, simplificând foarte mult si sarcina probei. In acest fel, Regia Natională a Pădurilor, care avea aproximativ, 4,6 milioane hectare a rămas doar cu vreo 3,2 milioane, proprietarii celor peste un milion de hectare retrocedate venind la portile firmelor austriece să vândă lemnul tăiat. Nimeni nu a iesit să explice aceste lucruri care au schimbat fundamental situatia pădurilor si interesele imediate ale noilor proprietari.

2. In primul an al guvernării, in 2001, guvernul pe care l-am condus a adoptat o hotărâre (HG 1052/2001), despre care nimeni nu-si mai aduce aminte, hotărâre privind aprobarea volumului maxim de masă lemnoasă care se va recolta in 2002. Era vorba de 16 milioane de m3, din care 14,2 milioane din pădurile Romsilva, inclusiv cele 2,5 milioane m3 pentru aprovizionarea populatiei din mediul rural cu lemn de foc. Articolul 4 al HG-ului preciza: ” Intreaga masă lemnoasă in stare brută sau prelucrată sumar, rezultată in urma recoltării volumului maxim de masă lemnoasă ce face obiectul prezentei hotărâri, VA FI VALORIFICATĂ EXCLUSIV PE PIATA INTERNĂ”.

La inceputul anului 2002, m-am intâlnit cu reprezentantii firmelor românesti de mobilă – cred că si Stolojan avea una. Guvernul adoptase si o strategie pentru industria mobilei. Ar trebui solicitată de la Secretariatul general. Erau nemultumiti că nu puteau face investitii in noi echipamente, neavând siguranta, pe termen lung, a materiei prime. Asa a apărut OUG 71 din 13 iunie 2002, transformată in Legea 654 din 7 decembrie 2002. Se stabilea ca volumul maxim de masă lemnoasă să fie de 20 milioane m3 pentru o perioadă de 10 ani, fără a se exploata anual MAI MULT DE 20% din volumul maxim de masă lemnoasă cu destinatie industrială stabilit prin hotărâre de guvern. Austriecii nu-si făcuseră incă fabrici in România!

In acelasi an, la 13 noiembrie 2002, Guvernul a aprobat „Norma metodologică privind organizarea si desfăsurarea licitatiilor pentru dobândirea de către agentii economici care au activitate in domeniul prelucrării lemnului in produse finite a dreptului de a incheia contracte de vânzare-cumpărare pe termen lung a masei lemnoase cu Regia Natională a Pădurilor”. In art.3, alin.2, sunt precizate activitătile in domeniul prelucrării lemnului in produse finite: cele legate de furniruri si de stratificate din lemn, produse pentru industria de constructii, celuloză, scaune, mobilier, instrumente muzicale articole de sport, jucării creioane si chibrituri si „alte produse manufacturiere” (lit a-n). Ar trebui verificat daca se incadrează activitătile firmelor austriece in acesti parametri.

PS Puteti constata, dintr-un grafic recent, dinamica impăduririlor pe terenuri degradate in perioada 1991-2014. Se poate observa felul in care a fost tratată această chestiune de guvernul pe care l-am condus – 2001-2004 -, cu inertia fireasca in perioada 2005-2006.

3. Vă spun si o poveste cu păduri din 1001 de nopti. A fost odată, ca niciodată. In iulie 2004, la solicitarea Regelui Abdullah de a amenaja, in memoria tatălui său, fostul rege Hussein, un nou parc public in capitala regatului, Amman, Curtea Regală a Regatului Hasemit al Iordaniei a solicitat Guvernului român să doneze regatului 20000 de puieti de stejar si mesteacăn, specii apreciate de fostul rege cu ocazia vizitelor sale in România. Ceea ce noi am făcut. Puietii, cu baloti de pământ, inalti de 2,5 metri au fost transportati intr-un interval de o săptămână, zilnic fiind incărcate 10-12 autocamioane de transport international, asigurate de către iordanieni. Zona din parcul public din Amman, amenajată cu puietii din România se numeste „Grădina românească” si este admirată de numerosi turisti, inclusiv de cei din România.

PS Am adăugat un grafic referitor la dinamica perdelelor forestiere de protectie, instalate in perioada 1992-2014, de diferite guverne. Concluziile le puteti trage singuri. Cu atat mai mult, cu cât Codul silvic din 2008 stabilea, in art. 88 un program de impăduriri de 2 milioane de hectare până in 2035!

4. Vreau să vă relatez un episod uitat din domeniul disputelor legate de „defrisări”. A existat, in urmă cu cinci ani, o initiativă legislativă pentru completarea Legii 46/2008 – Codul silvic. Ea era semnată de trei deputati PSD (Ion Dumitru, Ion Mocioalcă, Marian Ghiveciu) si trei deputati PDL (Valeriu Tabără, Constantin Chirilă, Mircia Giurgiu). Ea propunea introducerea unui nou text in Codul silvic, care să prevadă: „Intreaga cantitate de lemn rotund rezultată din exploatarea volumului maxim de masă lemnoasă aprobat conform legislatiei in vigoare va fi valorificată EXCLUSIV PE PIATA INTERNĂ (subl. mea)”. Se mai propunea si o definitie pentru „lemnul rotund”.

Initiativa legislativă a fost avizată favorabil de Consiliul legislativ. Stiti care a fost Punctul de vedere al guvernului, sub semnătura premierului Boc? „Guvernul nu sustine adoptarea acestei initiative legislative”.

PS S-au făcut speculatii privind eventuale legături intre PSD sau guvernul pe care l-am condus cu firma austriacă Holzindustrie. Dacă vreti să intelegeti cine era in legături mai strânse cu această firmă, trebuie doar să dati un click pe internet pe Holzindustrie/Flutur. Veti vedea si cine domina politic zona Rădăutilor, unde s-a instalat initial firma austriacă.

Din păcate, o măsură inteleaptă, cea prevăzută in OUG 71/2002, in favoarea industriei românesti de mobilă, a fost deturnată prin aranjamentele legate de restituirea pădurilor si de numeroase interese locale sau individuale, permitând abuzurile din ultimii 10 ani.

5. Un program important pe care l-am demarat, in timpul mandatului meu de premier, a fost cel pe care l-am numit „Un arbore pentru fiecare cetătean”. Un număr important de puieti forestieri au fost pusi la dispozitie de către Regia pădurilor, in mod gratuit, pentru cetătenii si institutiile interesate, in vederea plantării unor suprafete de teren din afara fondului forestier administrat de către RNP Romsilva – circa 4 milioane de puieti in 2003 si aproximativ 21 milioane puieti in 2004. Romsilva a dezvoltat in acea perioadă peste 2500 de hectare de pepiniere silvice.”

 

Marti, lansare de carte la Fundatia Titulescu

Fundația Europeană Titulescu, împreună cu Centrul de Cercetare, organizează marți, 14 februarie 2017, începând cu ora 16:30, lansarea volumelor „Queen Mary of Romania (Letters to Her King, Letters to Her Mother).”

Autor: lect. univ. dr. Sorin CRISTESCU.

Cu alocuțiuni din partea:

Acad. Dan BERINDEI
Bogdan HRIB
Lect. univ. dr. Sorin CRISTESCU

Moderator: Prof. univ. dr. Adrian NĂSTASE

Evenimentul este organizat cu sprijinul MBL COMPUTERS SRL – Domnul Nicolae BADEA – și va avea loc la Casa Titulescu, Șos. Kiseleff, nr.47, sector 1, București.

Așteptăm cu interes prezența dumneavoastră la eveniment.Lansare de carte

Confesiunile Sf. Augustin si numirea procurorului general

„Confesiunile” Sfântului Augustin reprezintă una dintre lecturile mele favorite. Născut in anul 354, undeva pe teritoriul actualei Algerii, Aurelius Augustinus notează in lucrarea sa, „Confesiuni”, intrebările pe care si le-a pus de-a lungul vietii, incepând din copilărie, indoielile pe care le-a avut si răspunsurile pe care si le-a dat, mai ales in legătură cu sensurile credintei. „Prizonier”, timp de un deceniu al maniheismului, el simplifica trăirile ca optiuni definitive intre rău si bine. Mai târziu,  a renuntat la manihei si la religia lor, convertindu-se la „dreapta credintă”.

Observ, din păcate, in societatea noastră, revenirea  la conceptia maniheistă, in ideea că unii sunt excusiv  buni iar altii exclusiv răi.

Spre exemplu, opiniile procurorului general Augustin Lazăr. Pare că pentru el, procurorii sunt – toti – buni, in timp ce oamenii politici sunt – toti – răi si ei „ar trebui monitorizati” pentru că, se pare, ei sunt fie penali, fie potential penali. Această abordare transpare si in propunerea sa de modificare a statutului procurorilor – intruchipări ale binelui – in „oglindă” cu cel al judecătorilor.

Prin revizuirea constitutională din 2003 –  initiată si realizată de PSD – a fost consolidat statutul de magistrati pentru procurori. Unii s-au intrebat si atunci si se intreabă si acum dacă nu era mai potrivită mentinerea statutului lor de „avocati ai statului”.

Mi s-a părut interesat, in contextul actual, faptul că procurorul general Augustin Lazăr a publicat pe pagina de Facebook a Ministerului Public, un punct  de vedere în legătură cu procedura de numire a procurorului general.

„Ministerul Public reiterează ca fiind obligatorie o procedură ‘în oglindă’ în ceea ce privește numirea în funcție a președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție și a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Este necesar ca nu doar președintele Înaltei Curți să fie numit la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, ci și procurorul general al României. Numai o asemenea procedură oferă garanția respectării principiilor stabilității și independenței procurorului, precum și a îndeplinirii rolului Ministerului Public de a reprezenta în activitatea judiciară interesele generale ale societății și de a apăra ordinea de drept, precum și drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor”.

Procedura actuală prevede că procurorul general este numit de președintele României, la propunerea ministrului Justiției, cu avizul CSM.

Ceea ce nu ne spune dl Augustin Lazăr este faptul că solutia propusă de el a fost solutia propusă, in 2004, de guvernul PSD, pe care l-am condus. In 2005, Traian Băsescu si echipa sa au modificat, prin asumarea răspunderii in parlament, modificarea de numire, (propunerea urma să fie făcută de ministrul justitiei) oferind posibilitatea procurorului comunist, Monica Macovei, ministrul justitie,  să schimbe  sefii parchetelor de atunci. Ceea ce s-a si intâmplat. Sper că vă aduceti aminte. Unde era atunci Augustin Lazăr? A protestat cumva? Acum, pentru că executivul este dominat de PSD, ar trebui schimbată schimbarea? Cool!

Trebuie să recunosc, totusi, că ,intre timp, si eu mi-am schimbat părerea. Procurorul general este normal să fie propus de către ministrul justitiei, deoarece conform art 132 alin 1 din Constitutie, „procurorii isi desfăsoară activitatea potrivit principiului legalitătii, al impartialitătii si al CONTROLULUI IERARHIC, SUB AUTORITATEA MINISTRULUI JUSTITIEI”. Si, de aceea, este normal ca propunerea să plece de la ministrul justitiei, sub a cărui autoritate se află procurorul general. E adevărat, in ultimii ani, a părut că ministrii respectivi nu au stiut lucrul acesta…

Pe de altă parte, unii ar putea propune să se introducă  un aliniat nou in Constitutie, la art 125 – referitor la statutul judecătorilor, „in oglinda” cu cel referitor la procurori, care să sune in felul următor: „judecătorii isi desfăsoară activitatea potrivit principiului legalitătii, al impartialitătii si al CONTROLULUI IERARHIC, SUB AUTORITATEA MINISTRULUI JUSTITIEI”.

Si pentru a fi consecventi cu solutia „in oglindă”, locul procurorului, in sala de sedintă, ar trebui mutat pe podium, alături de cel al judecătorului. Sau să fie impreună in camera de deliberare, ceea ce acum nu se intâmplă.

Proteste, in formă continuată?

Poporul din stradă a cerut „abrogarea” ordonantei privind abuzul in serviciu. Ordonantă inutilă si din cauză că se duc tot mai putini la serviciu iar acolo, oricum, nu mai vor să „abuzeze” de muncă, protestând  sub formă de grevă de zel.

Asa cum am mai scris, OUG-ul (era să scriu UGG-ul) a reprezentat un pretext. Pentru unii, să protesteze in numele democratiei. Altii au fost supărati că guvernul lucreaza ore suplimentare, noaptea. Unii si-au adus copiii să protesteze si ei. Nu fiti rautăciosi, nu a fost vorba de scuturi umane, ci de copii care au citit OUG-ul si au simtit nevoia s-o protesteze. Un copil, spre exemplu, spunea că el vrea sa salveze, unit, Romania. Altii, multinationali, si-au adus in piata papagalii, nemultumiti că afacerile lor vor fi impozitate in Romania. Studentii din Cluj, vin, cu trenul, să protesteze la Bucuresti, nemultumiti, probabil,  de faptul că guvernul actual a decis ca ei să nu plateasca, de la 1 februarie, transportul cu trenul si că a decis să dubleze indemnizatiile pentru studenti. Unii au dorit să realizeze un fel de carnaval, cu măsti si cu tobe. Altii, au invatat de la ultrasi să folosească vuvuzele si să protesteze topăind. Micii comercianti si-au facut reclamă, oferind cazarare gratuită si sendviciuri pe stradă.

Să ne intelegem. Nu critic, de principiu, protestele de stradă, din aceste zile. Consider că guvernul, pentru a fi elegant, a comis mai multe inabilităti. In primul rând, in alegerea precipitată a momentului in care au fost lansate initiativele din domeniul penal, dand sentimentul că nu este vorba de o strategie generală de politică penală, ci de solutii punctuale pentru anumite situatii concrete.

Din păcate, niciunul din guvernele ultimilor  ani nu a incercat să corecteze măsurile in acest domeniu care au creat un „camp tactic” pentru procurori, inclusiv prin noile coduri penale. Exemplu: participarea procurorilor DNA in faza de executare a pedepselor – atribut acordat de guvernul Ponta. O abordare de ansamblu in ceea ce priveste politica in domeniul juridic (penal) a guvernului este, in continuare necesară. Aceasta ar putea fi inclusă intr-o lege pentru care guvernul să-si asume raspunderea in parlament, in urma unei consultări publice (modificări cp si cpp, modificări la legea de executare a pedepselor, măsuri anti-recidivă, măsuri de insertie socială pentru condamnati, reglementări referitoare la răspunderea magistratilor – spre exemplu pentru ne-motivarea intr-un interval de 30 de zile a hotarârilor judecătoresti, etc). In paranteză, cred că ministrul justitiei (actualul tap ispăsitor al ultimilor decizii guvernamentale sau viitorul ministru) ar trebui să formeze un consiliu consultativ cu personalităti de autoritate in domeniu (magistrati la pensie, profesori, avocati).  Nu stiu dacă se va putea conta foarte mult pe specialistii  juristi din Parlament. Am văzut, spre exemplu, că parlamentarii USR isi scriu argumentele pe tăblite pe care le recită pe culoarele Camerei si ale Senatului, urmând pilda lui Socrate.

Sunt deci destul de sceptic. E clar că si actualul guvern a fost ” domesticit” de Sistem. Sugerez ca astă-seară protestatarii să scandeze si:

” Dacă vă luati de DNA

Dracu’-o să vă ia”.

Despre Iohannis, un singur comentariu. El vrea să apere „statul de drept”. Mai bine, in opinia mea, mai ales in actualele conditii regionale si internationale, ar apăra interesele nationale românesti.

Se fac manifestatii de sustinere si in alte tări. Protestatarii anunta, cu bucurie:”Moldova e cu noi”, „Bulgaria e cu noi”.  S-ar putea să se organizeze manifestatii de sustinere si in Ungaria sau Rusia. Astept, anunturi cu laser de tipul „Rusia e cu noi”.

WHAT NEXT?

Este clar că scopul operatiunii  de stradă nu a fost „abrogarea” OUG-ului. Se urmăreste, asa cum am arătat zilele trecute, „abrogarea” guvernului si, apoi, „abrogarea” alegerilor din 11 decembrie. Dacă protestele vor continua in această directie, unii reprezentanti ai PSD imi spuneau că, desi nu au fost de acord cu un contra-miting pentru a apăra ordonanta, ar fi de acord insă cu un miting de sprijin pentru guvernul PSD si impotriva presedintelui Iohannis.