Esecul guvernelor Iohannis

Florin Citu a fost desemnat de Iohannis pe post de candidat de iepuras. A disparut in ceata, anuntand: „Ludovic esti cel mai bun”.

Bataia de joc  cu parlamentul si cu guvernul a lui Iohannis a continuat mai multe saptamani. Coronavirusul parea o miza minora pe langa miza alegerilor anticipate. De aceea si lipsa de claritate in ceea ce priveste masurile vizand situatia de la punctele de frontiera. Iohannis avea de gestionat voturile diasporei la alegerile anticipate.

Acum, este nevoie, intr-adevar, de un guvern solid, competent, capabil sa gestioneze criza sanitara ce se dezvolta exponential. Vor aparea, in cascada, nenumarate noi probleme, nu doar medicale ci si economice, sociale – salarii, indemnizatii, aprovizionare, logistice, probleme legate de locuri de carantina pentru sutele de mii de romani veniti din strainatate, nemultumirea celor din locurile unde se infiinteaza spatii de carantina si multe altele generate de panica sau iresponsabilitate.

Incercarea lui Iohannis de a avea guvernul sau, procurorii sai, primarii sai si parlamentul sau a dus tara intr-o criza profunda,  coronavirusul gasind-o divizata si nepregatita. Nu cred ca Iohannis va fi capabil sa desemneze, in urma „consultarilor” de astazi un candidat de premier care sa uneasca si sa duca la formarea unei  echipe de specialisti guvernamentali care sa dea incredere si speranta.

Cu gandul la alegerile locale si parlamentare, probabil ca Iohannis il  va desemna  tot pe Ludovic Orban.

Un document senzational: Scrisoarea lui Titulescu către Ion Antonescu

Incerc să vă deturnez de la subiectul coronavirus. Vă prezint un document senzational, din arhiva MAE – Scrisoarea transmisă, din Franta, de Nicolae Titulescu generalului Ion Antonescu („conducătorul României” incepând cu 6 septembrie 1940), in care explică atitudinea sa, in calitate de ministru de externe, fată de Germania, Italia si URSS. Vă reamintesc, in august 1936, Titulescu fusese demis din guvern. A incercat să explice politica sa externă intr-un volum ce nu a putut fi publicat decât după 1989, sub egida Fundatiei Europene Titulescu. Tot in 1940 ii transmisese un memorandum secret lui Carol II, in special pe tema relatiilor cu URSS.

Vă invit deci să cititi acest document deosebit de interesant, transmis de Titulescu, cu doar câteva luni inainte să moară, noului „premier” al României.

 

27170271712717227173271742717527176271772717827179271802718127182271832718427185

A murit Lucian Bolcaș

A murit Lucian Bolcas.

L-am cunoscut in urmă cu vreo patru decenii. Era un strălucitor specialist in drept civil la Institutul de cercetări juridice. Mai târziu, l-am intâlnit in parlament, unde a avut două mandate de deputat si unde isi impunea cu profesionalism opiniile in materie legislativă. M-a apărat in Camera Deputatilor, in 2005, cand „haita pedistă” voia să schimbe regulamentul pentru a mă schimba de la conducerea Camerei. Mai târziu, m-a apărat, ca prieten si ca avocat, in procesul „Trofeul calitătii”, impotriva judecătorilor lui Băsescu – Ionut Matei si Livia Stanciu.

Până in urmă cu câteva luni, obisnuiam să ne vedem pentru a vorbi, cârcotas, despre politică si despre partide. Ne aminteam momentele de tensiune dintre mine si Vadim si eforturile sale de a concilia lucrurile. In final, venise in PSD si a rămas cu un gust amar după episodul CCR din 2013. Mi-l amintesc fumând pipă si judecând cu duritate unele decizii din Parlament. Mă suna, uneori, doar pentru a-si verifica părerile. Era un mod elegant pentru a-mi impărtăsi ce crede.

Am petrecut zeci, sute de seri, in jurul unor mese pline cu dosare, irosindu-ne crezând că argumentele puteau să conteze in fata unor „complte de executie”. Pledoariile sale in Parlament sau in instantă erau strălucitoare. Imi răsună in amintire vocea sa puternică. Si mi-a rămas pe retina memoriei imaginea sa elegantă, tinuta impunătoare.

A plecat, primul, in vremea coronavirusului, pentru a verifica locul in care vor merge cei care nu au rătăcit calea.

Dumnezeu să-l odihnească!

Cuvântarea rostită de Lucrețiu Pătrășcanu, la Cluj, in 1946

M-am gândit că această cuvântare a lui Lucretiu Pătrăscanu, de la Cluj, din 11 iunie 1946, ar putea explica si destinul său tragic dar si ambianta de după război din Transilvania.

Am reprodus, in anul Trianonului, textul lui Pătrăscanu, preluându-l dintr-un volum pe care l-am publicat in 1998. El merită citit, desigur, in contextul politic al acelor ani. Principalele concluzii rămân insă valabile:

 

DE LUCRETIU PATRASCANU LA CLUJ,_Page_01DE LUCRETIU PATRASCANU LA CLUJ,_Page_02DE LUCRETIU PATRASCANU LA CLUJ,_Page_03DE LUCRETIU PATRASCANU LA CLUJ,_Page_04DE LUCRETIU PATRASCANU LA CLUJ,_Page_05DE LUCRETIU PATRASCANU LA CLUJ,_Page_06DE LUCRETIU PATRASCANU LA CLUJ,_Page_07DE LUCRETIU PATRASCANU LA CLUJ,_Page_08DE LUCRETIU PATRASCANU LA CLUJ,_Page_09DE LUCRETIU PATRASCANU LA CLUJ,_Page_10DE LUCRETIU PATRASCANU LA CLUJ,_Page_11DE LUCRETIU PATRASCANU LA CLUJ,_Page_12