In ultimile saptamani, am scris mai putin dar am citit foarte mult. Am profitat de perioada de vacanta si am continuat lecturile din Jurnalul lui Grigore Gafencu dar si din alte volume tiparite de Institutul National pentru memoria Exilului Romanesc – institut pe care l-am creat in 2003.
Un volum exceptional este cel realizat sub ingrijirea lui Ion Solacolu, „Tragedia Romaniei 1939-1947”, cuprinzand texte aparute in revista „Dialog”, revista din Germania a exilului romanesc. Sunt selectate articole scrise de cei care au participat direct la derularea evenimentelor premergatoare razboiului sau la negocierile de iesire a Romaniei din razboi. Este cazul directorului de cabinet al lui Ion Antonescu (dar si al lui Mihai Antonescu) – Gheorghe Barbul sau de secretarul particular al Regelui Mihai – Mircea Ionnitiu.
Daca vreti sa aflati cum s-a organizat lovitura de stat de la 23 august 1944, ce rol au avut Regele Mihai, liderii partidelor politice sau conducatorii armatei, merita sa cititi acest volum. Sau daca vreti sa intelegeti cum si cine a initiat, desfasurat negocieri cu aliatii pentru iesirea din razboi. Sau cum a fost folosit fondul de bani transferat de Mihai Antonescu in exterior pentru a sprijini un grup de 300 de intelectuali romani in eventualiatea ocuparii Romaniei de catre sovietici (unul dintre beneficiari a fost si Gafencu, la Geneva).
https://ro.scribd.com/document/36339194/Ion-Solacolu-Tragedia-Romaniei
Multumesc
Ca de obicei Adrian are o penita ascutita si…imi place. Inainte de a i spune ce cred ca lipseste..o gluma: Candva a venit la Charles-Maurice de Talleyrand-Périgord , pe atunci ministru un personaj ca sa i ceara un favor. Secretarul sa a primit in acelasi timp cu cererea si o carte (pe atunci biletele de banca erau inserate intr o carte si se scoteau pe masura ce era nevoie de ele) Timpul trecand si neavand vesti cetateanu se intoarce si pune intrebari. Secretarul se duce la seful sau,se intoarce si ii spune ca acesta a citit cu interes cartea si ca…doreste si al doilea volum…
Mi ar place tare ca sa vad puvlicat al doilea volum/articol ,cel privind tragediar Romaniei din ultimele trei decenii si, cu precadere. partea care se refera la un individ numit Citu ..cu rezultatul jalnic lasat de el la o plecare rusinoasa
Cu drag
Unde putem găsi pentru a cumpăra volumul
Încercați online pe site-urile acestor anticariate: târgulcartii; printrecărti; anticariatulunu. Toate au avut-o in stoc, la un preț rezonabil. Va puteți înscrie pentru a fi notificată când volumul reapare. Succes, lectura placută și, va asigur, instructivă. Închideți televizorul, scufundati-va in lecturi! Va reamintesc butada unuia dintre frații Marx, actori comici ai filmului american: Pe mine, televizorul m-am ajutat mult. Când intrăm într-o cameră in care funcționa unul, fugeam la biblioteca și citeam pe rupte…
Bună ziua! Se găsește această carte în librării? Dacă da, îmi puteți spune vă rog în care lanț de librării îl găsesc? Mulțumesc!
Cred ca trebuie sa incercati pe okazii.ro
Voi citi aceasta carte. Cat despre comunisti, interesanta mi se pare destainuirea din 1945 a ministrului Propagandei, Petre Constantinescu-Iasi: „In casa d-lui Botez de lângă moară mă întâlneam cu actualii miniştri Ralea şi Ghelmegeanu, iar în nişte case neisprăvite, de la marginea drumului dintre Brătuleşti şi Tâncăbeşti, m’am întâlnit pe ascuns cu actualul nostru Preşedinte de Consiliu, iubitul dr. Petru Groza, chiar în istorica zi de 23 August..”
INMER – cu sediul lângă Gradina Icoanei, cu o mâna de valoroși cercetători, condus cu pricepere de (azi) venerabilul Dinu Zamfirescu – a fost un centru de excelență al investigației de specialitate. Mărturie – numeroasele volume pe care le-a girat, printre care și cel evocat (apărut la Ed. Pro Historia, in 2004; a beneficiat de o lansare memorabila, la Ministerul Culturii, in prezența titularului portofoliului, acad. Răzvan Theodorescu, și a altor distinși istorici, printre care strălucea acad. Florin Constantiniu). Din păcate, o „reformă” abuzivă – ca sa nu spun aiurea… – , cred că din 2009, a dus la contopirea INMER cu o altă structură guvernamentală (aceasta din urmă intens politizată și care a generat penibile dispute interne), născându-se astfel IICRCMER (mă rezum la inițiale, titulatura instituției e lunga și stupidă), care, cam de multișor, „joacă” într-o ligă inferioară a cercetării istorice. In schimb, face plecăciuni in fața unei anumite ambasade (a se vedea presa ultimelor zile). Curat progres, nene!
Domnule Presedinte, va rog sa-mi permiteti o intrebare. Astazi Romania nu traieste o tragedie ? Romania se va afla intotdeauna la rascrucea imperiilor (de ieri si de azi) a marilor interese geopolitice actuale. „Romania ar trebui sa isi reia rolul de mediator si de ambasador care i-ar aduce mai multe avantaje” (n-ai cu cine in ziua de azi). Pe vremea „Tragediei Romaniei 1939-1947”, sunt indreptatit sa cred, ca politicul Romaniei acelor ani avea la indemana mai multe mutari pe tabla de sah, vremuri extrem de complicate, poate similare cu cele de azi.
As dori mult să citesc cartea ! Despre cum s-a desfășurat lovitura de la 23aug. am citit lucruri interesante in memoriile lui Ion Hudiță,caut și alte surse-pareri.Cine a chemat oamenii lui Bodnăraș să-l preia peAntonescu și să-l predea rușilor?
NB Horthy s-a predat la americani de unde ” a scăpat” și a fugit în Spania, unde a murit în patul lui ….
NBII Acad Berindei, ginerele lui Hudiță, nu a lăsat ceva informații în direcția asta ?