Nu vreau să vă enervez, mai ales in această perioadă, dar vă reamintesc câteva realizări ale „guvernării Năstase”

Am constatat, in ultimile săptămâni, o concentrare a dezbaterilor pe momente si decizii din urmă cu 20 de ani. Unii consideră că integrarea in NATO sau aderarea la UE nu prea erau necesare. Pot să inteleg frustrările determinate de decizia Austriei legată de aderararea noastră la Spatiul Schengen. Am totusi impresia că această nemultumire ar fi mai legată de lipsa unor actiuni din ultimii 10 ani. In fine…

In legătură cu contractul de privatizare a Petrom, cred că este bine că el este discutat public. Cred insă că ar fi util să fie căutati cei care l-au negociat pentru a explica unele clauze. Eu cred, in continuare, că, din punct de vedere politic, el a fost util pentru România. In plus, exista posibilitatea ca anumite prevederi ale sale să fie corectate in timp (redevente, etc).

Diversi prieteni m-au intrebat de ce nu merg la emisiunile de la Realitatea pentru a comenta acest subiect. Răspunsul e simplu – nu accept să merg la o emisiune in care moderatorul mi s-a adresat (in lipsă) cu formule de genul „Mars, mă”, „Băi Năstase”, „Să-ti fie rusine”, „Băi nesimtitule” sau, la o altă emisiune, „Năstase – sapte case”, „La puscărie”. Nu-mi propun să cobor la un astfel de limbaj. Am incercat, odată, cu Banciu, si mi-a fost de ajuns. In esentă, este vorba de lipsă de respect. Dincolo de vârstă si de perioada petrecută impreună. Asa incât refuzul meu de a participa la emisiuni la Realitatea este bazat pe aceste motive.

Asta nu inseamnă că nu incerc să aduc public elementele pe care le cunosc in dezbaterea unor subiecte controversate – fie pe blogul meu, fie la diverse alte televiziuni ( in ultimile săptămâni, la Marius Tucă, Robert Turcescu, Andreea Sava, Andrei Stoian etc).

Cred, pe de altă parte, că este util să reamintesc (nu pentru troli sau idioti) un orizont mai larg al „guvernării Năstase”:

*In perioada 2000-2004 Parlamentul a desfásurat cea mai substantialã activitate legislativà din perioada postdecembristã. Au fost promulgate peste 2.600 de legi, cu mult peste ceea ce s-a promulgat in cele trei legislaturi anterioare, respectiv 1.799 de legi.

*In ani 2001-2004, economia româneascã a inregistrat o combinatie exceptionala de dezinflatie, scadere a deficitului contului curent si crestere economica puternica.

*Relansarea economica bazatà pe o crestere economica sustinuta in fiecare an: in 2001 5,7%, in 2002 5,1%, in 2003 5,2%, in 2004 8,4%.

*In anul 2000, am preluat tara cu o pierdere de 3,4 miliarde de dolari fat de anul 1996 si am adus-o, in cei patru ani de guvernare, la un plus de 7,6 miliarde de dolari în ceea ce priveste Produsul Intern Brut.

*Numârul somerilor s-a redus aproape la jumâtate fatà de anul 2000, rata somajului coborând de la 10,5% la 6%. Rata sarâciei a scazut de la 36% în 2000 la 23% in 2004 – iar a sărăciei severe de la 13,8% la 7,9%.

*Salariul minim net lunar era în anul 2000 de28 dolari SUA; în 2004 a fost de 69 dolari. Salariul mediu net lunar era in anul 2000 de 95 dolari SUA; in 2004, el a fost de 174 dolari.

*Pensia medie de asigurari sociale de stat era in anul 2000 de 42 dolari SUA; in 2004 a fost de 74,8 dolari. Pensia medie a agricultorilor era in anul 2000 de 8,7 dolari SUA; in 2004, a fost de 23,5 dolari. Fiscalitatea pe forta de munca a scäzut de la 60% in anul 2000, la 49,5% ni 2004. Productia agricolã în 2004 a fost cu 32% mai mare decât in 2000.

*Inflatia si salariile: in conditile unei scaderi a ratei somajului, de la 8,8% in 2001 la 6,2%in 2004, salariul mediu a crescut, in acelasi interval, de la 104 la 183 de dolari pe luna. Rata inflatiei a scäzut in acest interval, de la 40% pâna la sub10%.

*In anul 2002, exporturile s-au situat la cel mai inalt nivel dupa 1990 – circa 14 miliarde de dolari, mai mare cu 34%, comparativ cu exportul din anul 2000.

*F i n a l i z a r e a anului 2004 cu un sold favorabil al contului trezoreriei statului, de un miliard de dolari, suma ce a fost folosita de catre guvernarea Aliantei, dupa 2004, pentru acoperirea deficitelor sale bugetare!

*In perioada 2001-2002, cele mai importante agentii internationale de rating au îmbunâtätit de trei ori cotatia României, atingându-se situatia anului 1996, sub aspectul aprecierilor legate de conditiile de investire in România.

*Utilizarea a 110% din fondurile de preaderare.

*Unificarea legislatiei fiscale. A fost introdus impozitul pe venitul global si declararea lui la Fisc. Insa cel mai important lucru pentru finantele românesti a fost aparitia Codului fiscal, elaborat în 2002. Noua lege prevedea impozitarea progresiva a veniturilor, in cinci transe cuprinse între 18 si 40%. Impozitul pe profit avea cotà unica de 25%, iar microîntreprinderile beneficiau de un impozit de 1,5% pe venit. TVA era de 19%.

*România a folosit, pentru prima dată, bugetul de stat ca instrument de dezinflatie (in acest fel, s-a mai rezolvat o problema: deficitul bugetar a scazut de la 4% din PIB în anul 2000, la 1,2% din PIB în 2004).

*Mediul economic privat s-a dezvoltat foarte mult si, poate cel mai important, guvernul a reusit sa ofere garantii de predictibilitate fiscala. Astfel, au fost elaborate si adoptate Codul fiscal si Codul de procedura fiscalà in 2003. Codul fiscal anterior al României fusese adoptat în 1941.

*LEGE nr. 416 din 18 iulie 2001 privind venitul minim garantat -ajutor social forte bine tintit, identificând persoanele supuse riscului de sarâcie si excluziune socialã.

*Niciodatà pâna atunci nu s-au construit n România mai multe case; niciodata nu -s au cumpàrat mai multe autoturisme, computere, telefoane mobile, bunuri de larg consum; niciodatã nu s-a dezvoltat creditul de consum mai repede si pe scarã mai
larga;

*A fost perioada cu cei mai multi absolventi de invâtâmânt superior.

*Niciodatã, dupà 1989, până la guvernarea 2000-2004 nu a ajuns moneda nationalã sã se aprecieze in raport cu monedele internationale.

*Au fost realizati primii 100 de km de autostradă de după 1989 (in 2004).

*A fost lansat proictul de locuinte ANL.

*Programul guvernamental „Cornul si laptele” a fost initiat prin OUG 96/2002, constând in acordarea de produce lactate si de panificatie pentru scolari.

*In iulie 2002, a fost livrat primul lot de 40 de microbuze fabricate de câtre societatea Aro Câmpulung pentru unitatile scolare din mediul rural, care au asigurat gratuit transportul elevilor din localitatea de domiciliu, catre institutile de invatamânt.

*Salile de sport – 400 – Construite in doar câteva luni si date in folosintã in toamna anului 2004

*Proiectul de modernizare a tribunelor stadionului „Iolanda Balas Soter” 2004.

*Debirocratizarea. Este vorba despre ordonanta privind procedura aprobarii tacite, care prevedea ca orice cerere administrativa care nu primeste râspuns din partea autoritatilor in termenul legal de 30 de zile, se considera adoptata.

*Pachetul legislativ anticoruptie, publicat in aprilie 2003, in Monitorul Oficial, partea I, 278, 279. Pachetul legislativ continea 17 legi. Cele mai importante stabileau incompatibilitati intre functiile de demnitate publica si afaceri si obligau demnitarii sa-si faca publice averile. Demnitarii pusi in situatia de a alege aveau la dispozitie 30 de zile sa opteze intre politica si afaceri. Legea conflictului de interese

*Infiintarea PNA, „de importanta maxima” pentru aderarea la UE si ‘mai ales la NATO”
26. Ajutoare financiare pentru mănăstirile din Moldova.

*Amplasarea Catedralei Mântuirii Neamului.

*A intrat in vigoare pentru prima dată o lege privind protejarea monumentelor istorice, Legea 422/2001, o lege a muzeelor, infintarea a 15 muzee noi, numeroase initiative legislative menite sã acorde un suport consistent manifestarilor culturale,

*Un sfert din bugetul la dispozitia primului ministru a fost folosit pentru cultură si culte.

*Intre altele, printr-o donatie cuprinzând o vastã colectie de artã cartografica (aproximativ 1000 de hărti) a fost creat Muzeul National al Hártilor si Cartii Vechi (donatia Daniela si Adrian Nastase), din al carui fond au fost publicate si multe albume precum Descriptio Ponti Euxini, Descriptio Danubi, Descriptio Bassarabiae si Descriptio Transylvaniae.

*De altfel, niciodatã in România, în timpul unei guvernari de numai patru ani, nu s-au creat, recreat si restaurat atât de multe muzee de istorie si de artà. Câteva exemple: încheierea lucrărilor la Galeriile de Arta modernă româneasca si de artă universala din Muzeul National de Artă din Bucuresti; încheierealucrărilor unei părti din Muzeul Colectiilor; Muzeul National de Artă Contemporană din cladirea Parlamentului; Muzeul din Satu Mare; Colectia Vasile Grigore; Muzeul de arheologie din Tulcea; Depozitele Muzeului Täranului Român, Refacerea Muzeului Satului dupa un catastrofal incendiu; Laboratorul de restaurare de la Manasirea Putna – activ mai ales în anul comemorativ Stefan cel Mare – Organizarea expozitiei în Salile Sixtine ale Vaticanului; Colectia Nica Petre din Braila adusa din Canada; Zona noului muzeu din Pitesti; Centrul Cucuteni de la Piatra Neamt, Muzeul din Slatina, Muzeul de Etnografie din Constanta; colectia de pictura de la Topalu; Muzeul Elie Wiesel din Sighet.

*Proiectul „Ansamblului de locuinte Oräselul Artistilor” din sectorul 1- 2002-2003, in urma dis cutiilor cu mai multi artisti plastici, tinând seama de faptul că multe din atelierele de creatie fusesera retrocedate (din păcate, nefinalizat!)

*Succesul economic intern s-a transmis si in relatile externe. Astfel, s-a reusit finalizarea primului acord stand by cu FMI dupa 1990, in anul 2003 (ultimul find realizat in 1978). Relatia cu FMI a fost pentru prima dată pusã pe baze normale.

*Implicarea in realizarea unor acte de mare importantã, benefice pentru activitatea M.A.E (adoptarea Legii nr.590 din 22.12.2003 privind încheierea si ratificarea tratatelor) etc;

*Decizia din 2004 de a se apela la Curtea Internatională de Justitie de la Haga, ceea ce a dus la câstigarea a aproximativ 80% din spatiile marine in dispută cu Ucraina;

*A fost plätită datoria catre Suedia cu doar 120 milioane de dolari – Acordul româno-suedez prin care se prevedea achitarea, pâna al sfârsitul anului 2002, a sumei de 120 milioane dolari, esalonat, in 4 rate, in contul ,,datoriei suedeze”. Suma cu care nordicii venisera initial la negocieri fusese, in varianta maximala, undeva intre 3-4 miliarde de dolari, reprezentand o datorie veche de peste sapte decenii, plus indexarile anuale. Fară rezolvarea „datoriei suedeze”, nu am fi putut încheia un acord cu FMI (eram in constituenta cu Suedia) si nici sã rezolvam chestiunea vizelor (Suedia avea presedintia UE).

*Impreună cu premierul Bulgariei, Simeon Saxa-Coburg Gotha, a fost stabilit locul unde s-a construit podul peste Dunare – Calafat-Vidin.

*Guvernul Năstase a avut un rol decisiv în finantarea proiectului Sibiu – Capitalã Culturală a Europei, alături de Luxemburg.

Bănuiesc că am uitat numeroase alte proiecte. Dacă le cunoasteti, vă rog să le adăugati!

15 gânduri despre “Nu vreau să vă enervez, mai ales in această perioadă, dar vă reamintesc câteva realizări ale „guvernării Năstase”

  1. “Guvernarea Năstase” a fost fără doar și poate foarte bună. Dacă s-ar fi câștigat atunci alegerile probabil că România ar fi avut ulterior un parcurs mult mai bun și fără umilințele prin care ne-au trecut guvernările următoare . In ceea ce privește privatizările, dacă in contractele respective au fost păstrate niște mecanisme ulterioare de negociere, nu trebuiau decât să fie folosite și atât .🤷‍♂️
    Am înțeles că in anii ce au urmat, nici măcar Redevențele nu ar fi fost achitate de OMV deci unde au fost guvernările ?E mai grav acest lucru fraților .
    Cred ca de fapt se dorește să se agite poporul cu trecutul, astfel încât prezentul, in care nu a fost înregistrată NICI O REALIZARE și in care statul român a EȘUAT conform declarațiilor președintelui Werner, să se excludă din emisiuni . Haideți să facem emisiuni cu marile “realizări” ulterioare .
    Privatizările sunt sigur că puteau fi făcute mai bine (cu mintea de acum) dar e simplu, verificăm contractele și dacă nici investitorii nu s-au ținut de cuvânt le luam înapoi .😉
    PS: Cei mai buni miniștri au fost atunci in echipa (Min Transporrurilor, Finante, Industrie etc).

    Apreciază

  2. Daca orizonul de asteptare pentru aderarea Romaniei la Shengen se indeparteaza, Romania ar trebui sa ceara ferm UE compensare pentru pierderile pe care blocajul Austriei il administreaza constient economiei romaneshti. Sau, sa platim mai putin la bugetul UE. Sunt probabil si alte solutii financiare.
    De acord ca trebuie tinute separat subiectul Shengen de cel al migratiei in UE. Nehammer asta vrea, sa tulbure apele, si sa isi creeze in Austria imaginea de „salvator”, de fapt inselind austriecii cu aceasta falsa pozitionare fata de Romania si subiectul aderarii sale la Shengen. La fel cum in Ungaria Orban incearca sa amestece subiectul fondurilor europene pentru Ucraina de sanctiunile UE pentru Ungaria si Rusia.
    E greu sa ramai principial cind „aliatii” isi pun piedica, iar pe teren avem un arbitru slab. Dar pare ca avem si noi jucatori slabi pe teren. Nu am nici o indicatie ca ministrul nostru de interne, Bode, e capabil sa duca o agenda ce tine de politica externa pina la capat. De-aia li se spune „ministru de interne”, ca sa nu se amestece cu „externele”, doar ca in acest proces de europenizare, toate ministerele trebuiesc conduse de leaderi multi-capabili si pe plan intern si extern. Evident, au nevoie nu doar de cap, ci si de sustinere.

    Apreciază

  3. Domnule Nastase
    sunt intru totul de acord cu cele inscrise mai sus de dv referitor la prezenta dv la anumite asa zise televiziuni care respecta ” adevarul” .Referitor la aceasta doamna de la TROMPETA LUI RARES VA spun sincer ca procedati corect,imi displace total abordarile acestei doamne care nu are un anume respect pentru perioade petrecute in urma cu 20 de ani, nu reaminteste contestul cand si cum a avut loc aceste privatizari nici macar nu realizeaza ce se intampla astazi dar in urma cu 20 de ani cand varsta acestei doamne primita in organigrama partidului pe diverse functii nu putea sa inteleaga contextul acelor evenimente,
    Sunt unul dintre cei ce am realizat printre primele celule de partid in cadru fsn-ului sub conducerea dl gherman si niciodata nu mi=am arogat dreptul de a zice ca eu am fost, eu am facut ,asa cum incearca fica lui alexandrescu.

    Apreciază

  4. Domnule Nastase,
    Amintiti de salariul minim si mediu, de pensie nu mai vorbesc. Mai mare rusinea. Sa te lauzi cu 69 de dolari in 2004. In 1991 m-am angajat la o firma mixta de import si aveam un salariu de 300 dolari lunar. 69 dolari, 174 dolari mediu, 75 dolari pensia, mai mare rusinea.
    Ar fi interesant sa lamuriti plecarea unui coleg apropiat din PSD in anul 2003. Unul din patronii postului la care nu va duceti.
    Multumesc!

    Apreciază

    • Am mai scris aici acum câtăva vreme, și nu mi-am schimbat părerea: poporul ăsta nu merită sa faci nimic bun pentru el.
      La el, nicio faptă bună nu rămâne nepedepsită.
      Toți așteaptă totul de la stat, vor ca toate sa fie de stat, fabrici, uzine, magazine…, autoritățile să le facă, autoritățile să le dea, autoritățile să le mestece posmagii…

      Apreciază

  5. Reintregire: Denuntarea ultimatumului marxistilor sovietici, din 26 iunie 1940, adresat Romaniei pentru cedarea Basarabiei, cu efect imediat

    A fost emisa o noua propunere de reintregire a tarii pe cale parlamentara, prin modificarea Constituției ca aceeași persoană să poată fi parlamentar și în România și în Republica Moldova. Va fi insa o prevedere extrem de perisabila, a doua zi dupa unire va fi expirata! Ori Constitutia se modifica la perioade mari de timp, ca sa reflecte noi realitati politice/geopolitice, determinante pentru viitor.

    Oricum, Constitutia va trebui actualizata dupa reunificare, fapt pentru care cred ca toate celelalte probleme care reclama revizuiri ale legii fundamentale ar trebui sa faca parte din acelasi plan. Nu cred ca merita sa facem un referendum constitutional si inainte, intre care cred ca va fi un interval foarte mic de timp. Unirea nu mai poate astepta ani sau decenii, Chișinăul a fost din nou amenintat de Moscova, cu „repetarea scenariului ucrainean”.

    O propunere mai veche este reunificarea prin referendumuri in cele doua tari. Totusi, de ce sa nu mergem la cauza primara a rapturilor de teritoriii romanesti savarsite in urma cu 83 de ani, pe care sa o smulgem din radacini? Adica, sa denuntam si sa anulam, cu efecte imediate, ultimatumul fostilor marxisti de la Moscova, din 26 iunie 1940, adresat Romaniei pentru ca aceasta sa cedeze teritoriul romanesc Basarabia. Documentul privind ultimatumul iudeo-sovietic cuprinde, la punctul 2, si transmiterea partii de nord a Bucovinei cu frontierele potrivit unei harti care il insoteste. In plus, documentul ultimatumului este o dovada, data de semnatura emitentului, ca exista un singur subiect juridic al acelui act unilateral, fara legatura cu Kiev si Ucraina.

    Anularea Ultimatumului de la Moscova trebuie pusa in oglinda cu Anularea Dictatului de la Viena, ambele fiind acte de razboi, de coercitie prin forta, contrare dreptului international, conform caruia sunt nule si neavenite. Reamintesc ca Dictatul de la Viena a fost anulat de Romania la 15 septembrie 1941, la un an de la comiterea lui samavolnica, cat si faptul semnificativ ca guvernele de la Berlin si Roma nu au combătut nici un moment decizia guvernului de la București. Nici nu au aprobat-o oficial, dar tacerea politica si diplomatica este acceptata ca o formă de răspuns. In schimb, opinia publică din Germania si Italia a salutat anularea de catre România a Dictatului de la Viena.

    In opinia mea, referendumurile de statalizare au fost forme de autodeterminare specifice popoarelor care nu aveau un stat al lor (cred ca mai este un singur caz, in Orientul Mijlociu), situatie in care nu ne aflam. Orice popor are un singur stat, o minoritate nu este un popor si un tinut nu poate fi declarat stat. Pe aceste baze de principiu, reunificarea e o restatalizare unica si legitima, care se poate infaptui prin acte legislative si de guvern. Cred ca in legile de denuntare si anulare a Ultimatumului de la Moscova trebuie sa se condamne si respinga si artificiul ilegal al marxistilor sovietici de a atribui statutul de „republica” unei provincii istorice si organice a Romaniei, de a o „unifica” cu teritoriul rusesc Transnistria, cat si lipsa de viabilitate si legitimitate a unui artificial mini-stat roman 2.0 Republica Moldova.

    Apreciază

  6. În completarea celor de mai sus ar putea eventual fi adăugate:
    – sprijinirea realizării de către Ambasada României la Stockholm a proiectului ”Anul culturii române în Suedia – 2002”(54 evenimente în 52 de săptămâni), cel mai amplu astfel de proiect inițiat vreodată de o misiune diplomatică a țării noastre;
    – inițierea și contribuția la desfășurarea – în aprilie 2003 – a vizitei de stat în România a M.S. Gustaf XVI, regele Suediei, după 118 ani de la precedenta vizită efectuată de străbunicul actualului suveran.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.