Lansare de carte la Fundatia Titulescu

Fundația Europeană Titulescu organizează marți, 18 septembrie 2018, începând cu ora 17:00, lansarea cărții:

„Steagul. Stema Română. Insemnele Domneșci. Trofee. – Cercetare critică pe terenul istorii”, autor Colonel P. V. Năsturel, carte publicată pentru prima dată în 1903, la București.

Cartea reprezintă cel de-al treilea număr din Colecția „Centenar”, inițiată de Fundația Europeană Titulescu.

Cu alocuțiuni din partea:

Prof. univ. dr. Adina BERCIU

Dr. Cornel ANDONIE

Prof. univ. dr. Radu Ștefan VERGATTI

Moderator:

Prof. univ. dr. Adrian NĂSTASE – Președintele Fundației Europene Titulescu

Evenimentul este organizat cu sprijinul BIOFARM S.A. și FARMEXIM S.A. și va avea loc la Casa Titulescu, Șos. Kiseleff nr. 47, sector 1, București.

30 de gânduri despre “Lansare de carte la Fundatia Titulescu

  1. Este frapanta asemanarea intre discursul legionar in anii 1930 si discursul opozitiei zise de dreapta in Romania din anii 1990 pana astazi , de la Piata Universitatii si organizatorii ei la USR -ul lui Coldea .
    Frazeologia legionara in anii 1930 , inainte de interzicerea partidului lor in 1933 se limiteaza , in lipsa unui program politic , la acuzatii isterice impotriva autoritatilor – Rege , guvern , politie , jandarmerie – cu reclamatii asupra brutalitatilor si silniciilor la care sunt supusi legionarii in teritoriu ; articolele din presa legionara sunt o lista de litanii cu martiriul indurat de legionari , din Ilfov pana in Timis , peste tot semne de exclamare si isterie ; oricine se opune legionarilor este diabolizat .
    Elita Romaniei este stricata , corupta , hoata ( e generatia care a facut Romania Mare ) , in afara de legionari si de prietenii lor toti sunt rai si trebuie eliminati .
    Sa nu uit sa adaug ca legionarii ataca fizic opozantii , ca sunt politisti sau jandarmi , provocand reactia lor , ca indeamna la uciderea celor care nu plac , ziaristi , sefi de partid , profesori , vinovati de delictul de opinie .
    Discursurile lui Codreanu in 1933-1936 vorbesc doar de ” tirani ” , ” suferinte ” , ” ziua biruintei ” – nici o schita de program economic .
    Apropo , Codreanu nu are nici o diploma de invatamant superior .
    Actiunile de propaganda legionara , taberele lor zise de munca , sunt actiuni demagogice – la Dealu Negru – Cluj construiesc o biserica ( eu n-as intra inauntru vazand amatorismul constructorilor ) , in Valcea ” un drum ” , in Soroca o ” manastire ” – cu ce ingineri , arhitecti , autorizatii , materiale , planuri ?
    Actiuni si discursuri 100 % identice cu ale Statului Islamic .
    In zilele noastre nu e la fel ?
    Adunari isterice nocturne cu puneri in scena , contestarea institutiilor legitime , demonizarea rivalului , incitari la distrugerea lui fizica .
    Aceeasi martirologie , de la Marian Munteanu Mesia maltratata ucisa de Rau la noii arhangheli ai Binelui Ciolos – doctorul Voiculescu – sefii ONG-urilor apropiate de Bine si la creierul superior al Binelui , inainte Nae Ionescu si un Cantacuzino , azi Boia si Liiceanu .

    Apreciat de 4 persoane

      • Da, dar eu dau intotdeauna textul, care nu-mi apartine, cu citat si fac trimitere la el punand, cand este cazul, link-ul respectiv si specficand sursa. Fac si specificarea sa fie citit intregul articol in original. Lucrul este necesar pentru ca informatiile pe care le avem noi, cetatenii obisnuiti, pentru a ne putea forma o idee, la inceput, apoi o viziune asupra realitatii in care traim si asupra realitatilor de azi, cu care ne confruntam, sunt din presa. Ele pot fi citite si independent, dar eu, citand, vreau sa scot in evidenta ceva sau vreau sa dau un indemn, dar de multe ori las locul (macar) unei intrebari, care chiar daca nu e formulata explicit mi-o pun atat mie insumi cat si cititorilor.
        Si incerc sa raspund la ele… Un raspuns pe care il comunic de obicei cititorilor. Insa nu sunt intotdeauna usor de gasit aceste raspunsuri… De aceea poate ca unele postari nu contin raspunsuri, ci doar intrebarile sau expunerea problemei, lasand in continuare deschisa calea meditatiei…

        Apreciază

    • ba motane ce mirosi valeriana sau dadu #rezistu si in putina ta minte ?!

      Ba motane asta va strica pe voi – ca va adrresati unor prosti fara memorie care nu maistiu nici cine a tars din greu ca sa put5em intra in UE si NATO. Da pesmene ca si pe tine te parasi memoria de scrii In ceea ce-l priveste pe Dragnea si grupul de interese pe care-l reprezinta, nu doar ca nu i-ar atinge o astfel de sanctiune, dar le-ar si conveni situatia. Lor le-ar conveni cel mai mult ca Romania sa iasa din UE.
      BA! Ca cand se duse CDR ul unde merita sa ajunga .. si veni PDSR si givgernbu bastase sitiatia era colorata in nunate de albastru si căcăniu ca desteapta si prea belita noastra intelctualime si cei 15.000 specialisti nu au fots in sare nici sa traduca textele legislatiei necesare .. dar mi-te sa faca ceva mia mult. Adica se indeplineauc cca 20% din conditii.
      Cadn fu ales Ba’Securistu’de la ANvers, anticomunistu ministru din ultimu guvern RSR erau indeplinite 80% sau 85% din conditii.
      Aporcu vostru se numeste ca ati cersit sa se faca MCV dar-ar dirofilarioza in voi!
      Si acum asa cum ati invata mergeti cu para „tanti educatoarea astia vor afara! Asa ca nu ne bagati in Schengen!” dar-ar jigodia si sindromul Key-Gaskell in voi !

      In rest las ca toti stau de lemn Tanase si unu nu zice „ba aia cu MCV ul vedeti ba ca emigrantgii ilegali nu trec pe al noi ci i-a adus Merkelita direct ! Asa ca nu avem nevoie de Schengen dar nici sa ne trimiteti emigranti!”Si sa p[unem naibii control la pasapoarte si ca cadn un olandez se indignariseste sa ii raspundem „Kolenkit ! Pendrecht!! Het Oude Noorden!!! Bloemhof !!!!”
      Si de verificat daca ING din Romania nu spala fondurile mafiei rusesti …

      Apreciat de 2 persoane

      • Ba, Ghita, eu cred ca ai probleme cu logica. Tu dai exemple de acum 14-15 ani ca sa explici situatia de acum si sa arati cat de bun e acum PSD-ul? Bine ca nu ai venit cu exemple din interbelic! Lasand la o parte faptul ca textul abunda in greseli de ortografie, e greu de inteles ce doresti sa spui.

        Apreciază

  2. Renaud Girard este un ” senior editor ” la Le Figaro , marele ziar francez de dreapta , jurnal influent in lumea sefilor de firme si a marilor familii din Franta .
    Un personaj cu legaturi in lumea diplomatica si a serviciilor , avocat al lui Putin , banuiesc nu doar din spirit de dragoste de Adevar .
    Personajul scrie azi ceva infiorator : ” ar fi legitim ca Macron si Merkel sa suspende finantarea de care Europa a proiectelor structurale din Europa de Est si sa consacre aceste fonduri crearii de bogatie in Africa si Orientul Mijlociu si luptei impotriva imigratiei clandestine ” .
    Ca si cum fondurile UE ar fi proprietatea lui Merkel , ca si cum tarile din Europa de Est nu contribuie fiecare la formarea acestor fonduri !
    E ceea ce au in cap sefii politici din Europa de Vest si ce se va intampla .
    De aceea , repet , este CRIMINALA aitudinea ziselor ” autoritati ” romanesti care tergiverseaza obtinerea de catre tara noastra a fondurilor UE , inainte de a fi prea tarziu .
    Ultimul exemplu , scandalos , este cel al acceptarii de catre CNSC ( asa zisul Consiliu National de Solutionare a Contestatiilor , condus de un personaj facand parte dintr-o minoritate etnica ) , acceptare ” partiala ” si cu mare intarziere , a contestatiei firmei Erbasu asupra constructiei sectorului Craiova Bals , 17 km , a drumului expres Craiova Pitesti .
    Raspunsul CNSC se intinde pe … 34 de pagini , cu formulari din care nu se intelege nimic , obligand la o ” reevaluare partiala ” a candidaturii Erbasu la acest tronson , deci blocand procesul de constructie .
    Nu avem pe nimeni in zisul nostru Stat care sa puna lucrurile la punct in aceste abuzuri , aceste sabotaje cu acte in regula ?

    Apreciat de 1 persoană

  3. Inferiorizarea comparativă europeană a României privind autostrăzile nu este sustenabilă: Poziția noastră geostrategică nu trebuie sa devină un șvaițer

    Am spus de mai multe ori ca nimeni nu-mi dicteaza selectia subiectelor, ori unghiul de abordare sau continutul acestora. Optiunile si responsabilitatea imi apartin in totalitate. Daca uneori ies din “corectitudinea politica”, o fac pentru ca mi se pare o chestiune personala de independenta si de inteligenta, de a nu gandi cu capul altora. Dar, mai presus de toate, pentru ca “political correctness” nu este unealta sau religia noastra, nu ne reprezinta, nu ne apara si nu ne promoveaza interesele. Din acest punct de vedere, sunt destul de arogant, cu multe defecte si incorigibil, si le multumesc mentorilor mei care m-au slefuit in acest mod. Ceea ce mi-au transmis a fost modul critic si analitic de abordare, de depasire a datului, de cautare a propriilor explicatii si de refacere a demonstratiilor. Ideile nu sunt adevarate sau false prin definitie, ci numai situational, prin raportarea la scop, mijloace si progres.

    Al doilea lucru pe care il reafirm este ca ideile, propunerile sau solutiile pe care le aduc in discutie nu urmaresc efecte de imagine sau de tranzactionare. Nu sunt politician, nu tintesc voturi sau laude, dar nici criticile nu ma intimideaza. Pur si simplu spun ce am de spus, sesizez sau avertizez, ca un humint sau senzor uman al cetatii. Recunosc, uneori am un fel de paranoia, stiind ca unii vor si nu pot, altii pot si nu vor, dar pe care eu consider ca le am pe amandoua (poate nu intr-atat cat estimez, motiv pentru care sunt atent la contraargumente), cand ma alertez cu interogatii de genul : “Dar daca problema cutare nu a fost observata, iar carena este macinata si ne putem duce cu totii la fund?”. Pe aceasta platforma de principii, vreau sa-mi exprim iritarea fata de o idée critica, pana la exagerare, de la summitul Initiativei celor Trei Mari, despre care cred ca este un cal de bataie nejustificat.

    De la tribuna Initiativei, pe care o apreciez ca o inspiratie valoroasa a politicii externe romanesti, sau prin raportarea la aceasta a unor comparatii europene care mi s-au parut de inferiorizare a Romaniei, a curs multa critica ascutita pe tema autostrazilor romanesti, ale caror retele teritoriale si, mai ales, provinciale, ar fi departe de un “standard” central si est-european, nemaivorbind de cel occidental. Nu stiu cat de reala, de motivata economic si de unde vine aceasta maciuca la carul cu oale romanesc. La fel ca si cea privind punerea in responsabilitatea guvernelor romanesti a “necheltuirii” fondurilor europene, care in opinia mea este o misculatie politica bruxeleza, menita a masca nedirectionarea deliberata a banilor europeni dinspre centru spre periferie.

    De ce ar trebui Romania sa aiba o infrastructura rutiera costisitoare si supradimensionata, cand transporturile feroviar, fluvial, maritim si aerian au adus in alte etape istorice cresteri economice aproape miraculoase? De ce ar trebui ca o pozitie geostrategica inexpugnabila precum a Romaniei sa devina un fel de șvaițer? Am uitat ca Dacia s-a luptat cu un Imperiu si ca nu a fost invinsa decat prin tradare? De ce sa distrugem o pozitie naturala care este asezata pe unul dintre nodurile geomagnetice cele mai importante ale Terrei? De ce ignoram ca Hitler nu ar fi atacat URSS daca nu ar fi avut Romania ca aliat si pozitia geostrategica romaneasca in dispozitivul de atac al Germaniei naziste? De ce uitam ca daca nu ar fi fost lovitura de stat de la 23 august 1944, armatele sovietice nu ar fi trecut de Muntii Carpati ai Romaniei? De ce am uitat ca Romania si in Primul Razboi Mondial a fost o pozitie geostrategica “Pe aici nu se trece” si de care in ultima instanta nu s-a trecut?

    De ce minimalizam ca Romania a fost admisa in NATO si SUA au facut din ea cel mai inaintat bastion tocmai datorita pozitiei geostrategice romanesti? Din ce cauza nu luam in seama ca cel mai vehiculat pericol al momentului este cel privind al Treilea Razboi Mondial? Ati vazut “incidentele” privind lipsa de respect a celui mai inalt functionar al Bruxellesului fata de Guvernul Romaniei pe timpul sosirii, participarii si plecarii acestuia de la Initiativa celor Trei Mari, care a avut loc la Bucuresti? Dar “incidentul” neparticiparii sefului unui stat vecin la “Initiativa” pe motiv de “defectare” avion? Desigur, sunt multe “de ce?”-uri si niciun “deoarece” sau “pentru ca”, dar ideea centrala este ca ar trebui sa reflectam pana la ce limita vom merge cu “șvaițer”-izarea pozitiei geostrategice a Romaniei? Nu militez pentru prevalenta considerentelor militare in defavoarea celor economice – din cate observam exploatarea resurselor offshore din Marea Neagra nu are nevoie de autostrazi, ci de vapoare si cisterne feroviare -, ci pentru a pune in balanta daca nu cumva supradimensionarea infrastructurii rutiere, pe banii nostri, si inca foarte multi, ar folosi mai degraba unor interese straine, de exploatare coloniala a resurselor romanesti, cand pentru exporturile noastre suverane am putea folosi, cu randamente exceptionale, transporturile maritime, feroviare si, nu in ultimul rand, conductele de transport petrol si gaze. Nu militez pentru prevalenta considerentelor militare in defavoarea celor economice – din cate observam, exploatarea resurselor offshore din Marea Neagra nu are nevoie de autostrazi, ci de vapoare si de cisterne feroviare -, ci pentru a pune in balanta daca nu cumva supradimensionarea infrastructurii rutiere, pe banii nostri, si inca foarte multi, ar folosi mai degraba unor interese straine, de exploatare coloniala a resurselor romanesti, cand pentru exporturile noastre suverane am putea folosi, cu randamente exceptionale, transporturile maritime, feroviare si, nu in ultimul rand, conductele de transport petrol si gaze.

    Apreciază

    • PS/NB: Ca s-o spun pe-a dreapta, am mari indoieli ca prioritatea noastra zero, imediata, ar fi autostrazile si nu industria. Pentru ce sa ne bagam banii in pamant? Ca sa plimbam pe autostrazi, ce? Marfurile industriei pe care nu o avem? Mai pe scurt, cred ca este vorba despre prioritate, nu despre necesitate.

      Apreciază

      • Fara transporturi eficiente nu ai nici industrie , nici turism , nici agricultura . Industrie pentru ca nici un fabricant nu-si permite transporturi timp de 14 zile pe drumurile noastre periculoase cu doua benzi cand are altundeva o zi ; turism pentru ca nimeni nu vine sa moara in familie in Romania in masina pe DN-ul cu o banda intre Saturn si Constanta , nici sa faca 26 de ore in tren intre Baia Mare si Litoral ; agricultura pentru ca tomatele culese la Pogoanele se strica pana ajung la Bucuresti pe drumuri ineficiente .

        Apreciat de 1 persoană

      • Si eu am indieli tot mia mari in ce priveste inteletcul tau..

        Autistrada nu se face ca sa te dai cu masinuta. Ci ptr TIRuri. Ca calea ferata ar avea avantaje .. asa este. Insa are mai putina „flexibilitate” . Vezi autistrazile din vest … sunt in primul radn artere comerciale … Iar fraieru de rand cu Audi A 6 sau Logan plateste de vreo 10 ori mai mult ca un TIR de 40 tone si uzeaza mai putin asfaltul..

        LA ce sunt bune?
        Intreaba pe aia de la Ford. PE aia de la Dacia. Sau te duci in Ungaria si intrebi pe Mercedes la Kecskemet, pe Audy la Gyor samd.
        Dar nu numai pe astia ii intereseaza.. sa zicem daca inca ar mai fi unu care sa coasa haine ptr Vest …. ar prefera sa incarce TIRul si sa il trimita rapid la destinatar in poarta. Chiar daca poarta aia e cam in centrul Parisului…

        Vezi cate TIR uri se inghesuie pe podul de la Giurgiu.. atat de multe ca a mai fpts nevopie de unul la Calafat …

        Apreciat de 1 persoană

      • “Pupaza din tei”: Se pare ca ati uitat sau ca ignorati legea proportiilor din economie. Desi nu ar fi trebuit, pentru ca ne-am lovit dureros de ea in anii ’80, cand dezvoltarea industriilor energointensive nu a tinut cont de resursa energetica disponibila si ne-am pomenit ca nu mai aveam cu ce sa-i alimentam lacomia nesatioasa sau ca eram nevoiti sa aducem unele resurse de la dracu’din praznic (asta si din motive politice). Daca suntem onesti, ar trebui sa recunoastem ca nu numai achitarea datoriei exeterne a contribuit la criza alimentara, ci si supracosturile de productie, care au explodat o data cu incalcarea grosolana a legii economice a proportiilor.Nu numai transporturile, ci si alte conditionari se inscriu in ecuatia eficientei, inclusiv cele de management, organizare, tehnologizare samd, despre care din felul unilateral si exclusiv in care puneti problema asi putea intelege si ca vreti sa scuzati deficientele din domeniile respective sau din “industrie”, “turism”, “agricultura”, la care va referiti. Legea proportiilor economice ne spune ca trebuie sa luam in calcul toti parametrii economici, implicati intr-un act economic, pentru ca daca fie si numai unul este omis vom fi condamnati sa repetam istoria disproportiilor care duc inevitabil la crize. In aceasta etapa sunt mai multe proiecte nationale concurente, nu numai (si nu in primul rand) problema autostrazilor, la care avem deja realizari notabile, comparativ cu nimicul de la care am plecat. Dar mi se pare un unilateralism obtuz sa apreciem eficienta unei guvernari, care este a proportiilor, prin prisma kilometrilor de autostrada realizati sau ca ar trebui sa ne bagam toti banii in autostrazi, care ne-ar face automat si superdezvoltati. Scuzati-ma, dar mi se pare puerila o astfel de abordare. Guvernele guverneaza in primul rand proportiile.

        Ghita Bizonu: Stiai ca Elvetia este cea mai bogată țară din lume pe cap de locuitor (2011) si pentru ca are cea mai densa retea feroviara din Europa? Care insumeaza peste 5000 Km, cu 350 milioane de pasageri anual si o medie de peste 2000 Km parcursi in fiecare an de un cetatean elvetian, cel mai entuziast calator feroviar din lume? Ca elvetienii au inclusiv retele feroviare cu ecartament ingust, o adaptare la terenul muntos, precum “Mocanitele” romanilor din tinuturile carpatine? Dar si pentru ca economia Elvetiei, apreciata ca stabila si prospera, este inalt tehnologizata, gradul de tehnologizare fiind indicatorul decisiv de competitivitate? Vezi, tu, Ghita, a scoate din legea proportiilor economice, despre care i-am povestit “Pupezei din tei”, un parametru sau altul si a-l opune celorlalti este calea sigura spre disproportie si criza. Ti-as da un zece pentru comentariul privind importanta retelelor rutiere, care printre primele lectii de economie sunt comparate cu retelele circulatorii ale organismelor economice, dar nota doi la capitolul “hermeneutica”, pentru ca nu ai citit atent sau nu ai decodificat corect ce am spus in finalul comentariului PS/NB, cand nu am respins necesitatea autostrazilor, ci prioritizarea zero a acestora, in etapa care urmeaza. Ce-ai zice daca am opri toate investitiile productive si sociale din urbe pentru a face in primul rand trotoaruri?! Sau numai trotoaruri?! Nu neg, cifrele de afaceri ale celor care fac si instaleaza borduri ar creste exponential…

        Apreciază

    • Supradimensionarea retelei rutiere romanesti ?
      Nu te inteleg .
      Stai ca termina astia santierele incepute de Ponta in 2013 – de la Turda spre Targu Mures si Sebes si intre Deva si Lugoj si vom avea de lucru – poate – la doar 20 de km , Rasnov – Cristian ( 10 km ) si aeroportul Targu Mures – Targu Mures – inca 10 – din 2019 incolo .
      O retea mostenita din anii 1900 – 1920 – 1950 .
      Care trece prin toate orasele si satele .
      Traversarea orasului doljean Bals cere 45 de minute !
      Avem primul loc la mortalitatea rutiera in Europa pentru ca atunci cand depasim omoram vecinul din sens opus .
      Nu avem nici o legatura rutiera rapida si sigura intre Muntenia si Moldova , nici intre Ardeal si Muntenia sau Moldova .
      E un lux autostrada Sibiu Pitesti ?
      O autostrada – drum expres spre Oltenia si Moldova ?
      Sarbilor , care isi construiesc autostrazi de la Belgrad spre Nis , le fura occidentalii bogatiile cu aceste autostrazi ?

      Apreciază

    • @fragmentarium: ”De ce ar trebui Romania sa aiba o infrastructura rutiera costisitoare si supradimensionata, cand transporturile feroviar, fluvial, maritim si aerian au adus in alte etape istorice cresteri economice aproape miraculoase?”

      Povesteam într-o postare mai veche despre niște călătorii Est-Vest și Sud-Nord cu mașina prin America. Poate doar dacă vezi cu ochii tăi poți înțelege ce importanță majoră o reprezintă comunicația rutieră în dezvoltarea localităților, nu numai economică, dar mai ales socială.
      Sigur vorbeam de imensitatea ”continentului” SUA, unde localitățile sunt împrăștiate la distanțe mari față aceeași distribuție în Europa.
      Totuși, datorită acestor autostrăzi, viața unor localități condamnate la moarte prin depopulare, începe să renască. Practic nu există cătun, mă rog ce înseamnă cătun în accepțiunea americană, în care să nu înmugurească o formă de ”întreprindere”. Parctic, oamenii încep să vadă oportunități și să se ridice.
      Acum vreo 8 ani am trecut printr Fort Stockton, un orășel din Teaxs. Abia se construise o ramură a autostrăzii care venea de la Pacific la Atlantic. Drumul principal trecea undeva la câteva mile distanță.
      În orășel începuse construirea unor moteluri și câtorva magazine. M-am abătut acolo, deoarece se înserase și trebuia să dorm undeva. Strada principală, la ora 5 după masă, era aproape pustie cu câteva dughene, un fast food și vreo două benzinării. Ei bine, acea stradă nu ducea nicăieri. Efectiv nicăieri, se intra printr-un capăt și se termina într-o fundătură unde era un așa zis muzeu al trenului care trecea și se oprea în Fort Stockton, orășelul-garnizoană de frontieră de acum un veac.

      Anul trecut, în drumul spre California, am trecut din nou prin Fort Stockton. M-a mirat că autostrada avea o ramificație care mă trimitea direct prin oraș, scurtând drumul cu multe mile.
      Dar am fost și mai mirat când am văzut dezvoltarea pe care o luase orășelul. Multe mici întreprinderi de o parte și de alta, vreo câteva restaurante, mai multe hoteluri, un Wallmart. Am întrebat ce s-a întâmplat.
      Răspunsul a fost simplu, de când cu ”breteaua”, orașul n-a mai fost ocolit, a crescut traficul și odată cu asta și nevoia de servicii, iar populația a crescut, în loc să scadă în orașul altădată muribund. În plus s-a descoperit și o sursă de gaze de șist. Localnicii se plângeau că totuși creșterea populației a fost prea bruscă.
      Aș recomanda filmul ”Nebraska”, pentru a înțelege atmosfera ternă, fără speranță a locuitorilor dintr-un orășel american de provincie care moare și care, într-un fel, mi-a adus aminte de Zimnicea pe care am cunoscut-o prin ’70 (https://mipopescu.wordpress.com/1-de-suflet/zimnicea/).
      De fapt și Zimnicea era ca un fund de lume, în afara arterelor vitale ale unei țări, care sunt drumurile naționale.

      Apreciat de 1 persoană

      • Inteleg si apreciez autostrazile pe care le descrieti. Dar… ar exista doua „dar”-uri, in opinia mea. Primul, ca SUA sunt de multa vreme o superputere economica, inca prima din lume si probabil pentru inca ceva timp, dupa cum arata statisticile si prognozele. Dar… noi suntem o tara emergenta si mai avem mult drum de parcurs pana la a ne merita, fara indulgente politice, un loc in OECD, de tara dezvoltata, in termeni reali. Mi-e teama ca a continua sa dam curs consilierilor, laudelor sau criticilor privind autostrazile, care tintesc sa ne „indarjeaca” sa ne bagam banii in pamant, nu ne va misca economic in veac si nici macar cu un deget din punctul in care ne aflam. Al doilea, ca avem nevoie urgenta de investitii productive, de pe urma carora vin toate celelalte, locuri de munca, educatie, sanatate, locuinte, nivel de trai etc. Asta inseamna sa ne intindem cat ne permite plapuma, sa dam bani si la autostrazi, dar nu pe cei mai multi. Prin urmare, boier dumneavoastra, ca sa pun degetul acolo unde se pare ca doare, cui si de ce i-ar fi teama ca Romania sa nu mai fie o piata de desfacere si o tara de consumatori?! Ce-i drept, daca ne bagam toti banii in pamant, nimeni n-ar avea de ce sa se ingrijoreze ca i-am putea face concurenta. Investitiile in autostrazi sunt pasive, nu ne scot marfurile si brandurile in lume. Pe autostrazi vin investitorii straini, ceea ce este bine, dar nu suficient, pentru ca trebuie sa le creem perspectiva economica si comerciala si investitorilor autohtoni. Ori asta numai prin dezvoltarea capacitatilor de productie nationale va fi posibil. Ca sa inchid subiectul, cuiva ii este o spaima teribila sa nu redevenim o tara de producatori, cu inalte tehnologii si cu marfuri industriale competitive, de aceea ne indeamna sa ne bagam banii in autostrazi, care nu ne schimba profilul economic si nu le fac concurenta.

        Apreciază

    • Repet – vorbesti ca si cum ne-am ineca sub santiere de infrastructura , ca si cum am cheltui nebuneste .
      Este cazul ? Avem in lucru doua portiuni de interes regional – spre Sebes si spre Tg Mures – si una spre Sibiu , de interes national , intarziata cel putin sase ani – 40 + 40 + 40 kilometri in lucru – ti se pare enorm ?

      Apreciază

  4. Apropo’ de « terenul istorii »…. am adaugat la postarea ce se regaseste in linkul urmator : « https://adriannastase.ro/2018/09/09/guest-post-mircea-popescu/comment-page-1/#comment-188575 » comentariul din PS.
    Pentru a avea si un « imobil » construit acolo, pe langa acordarea cartilor dvs. d-le Adrian Nastase ( postarea anterioara – eu cred ca le am aproape pe toate, dar pentru o expunere publica as completa colectia….), poate ca « ne convocati » totusi odata la sediul fundatiei pe cei de « pe-aici »….Revin cu o propunere mai veche formulata de mai multe ori « pe-aici ».

    PS
    @ fragmentariumpolitic
    Va multumim pentru interventie !
    Director executiv Consiliul Mondial Român România

    Apreciază

  5. pupaza din tei scrie:
    ,,Nu avem pe nimeni in zisul nostru Stat care sa puna lucrurile la punct in aceste abuzuri , aceste sabotaje cu acte in regula ?”

    Nimeni nu poate face mai mult, Romania este prizoniera directivelor europene , elaborate in asa fel incat sa descurajeze finalizarea rapida a procedurilor stufoase de selectie si atragere de bani europeni. Scopul este evident, intarzierea cheltuirii banilor.
    Pana la urma Macron si Merkel au dreptate, din perspectiva faptului ca ei ei sunt principalii contributori. Europa trebuie sa descurajeze migratia prin salvgardarea conditiei de stabilitate in Africa si Orientul Mijlociu, inclusiv investind in tarile defavorizate, nu alocand bani pentru integrarea fortata a unor comunitati intregi in spatiul UE.
    De unde bani ? Evident din fondurile structurale, adevarate ,,fete morgana” pentru autoritatile romanesti.
    De la inceput Romania a negociat prost conditiile de aderare, deci ar trebui sa ne acceptam, cu capul sus, statutul de cetateni de mana a doua (daca se poate spune asa…).
    Iti amintesti Contele de Monte Cristo ? Ca si un personaj din carte (abatele Farria n.r.) , Romania ,,a sapat” un tunel dinspre Est spre Vest, sperand ca, in cele din urma, dupa douazeci de ani, va vedea luminita salvatoare de la capat. In realitate, a trecut dintr-o celula direct intr-alta….nici vorba de soare, nici vorba de speranta.
    Nu te mai gandi obsesiv la sosele, autostrazi si cai ferate de viteza cel putin decenta, ca iti erodezi starea de echilibru.

    Apreciază

  6. Fragmentarium
    SEPTEMBRIE 19, 2018 LA 12:25 AM

    ..Ca sa se plimbe onorabilii bucuresteni bara la bara pe autostrada in drum spre zonele montane de mare interes turistic…da, asa vor sta pe Valea Prahovei, deoarece problema nu e ca DN1 este prea ingust, ci ca se creaza blocaje pe fluxurile din intrare si iesire in/din statiunile conexe.
    Le amintesc tuturor celor care vad in autostrada un panaceu absolut care rezolva totul de la sine in Romania, sa priveasca la traficul pe autostrazile cu sase benzi pe sens din California in orele de varf (sute de mii de oameni lucrand in marile orase, dar locuind in suburbii) unde se stationeaza cu orele pe zeci de km.

    Apreciază

  7. Brexitul, o optiune unilaterala a Marii Britanii: Uniunea Europeana nu este indreptatita sa faca oferte Londrei sau sa-i acorde ca premiu un acord

    Nu mai incape nicio indoiala ca prin optiunea unilaterala de iesire din Uniunea Europeana, Marea Britanie isi va lega singura de picioare un pietroi care o va trage in jos. Exultarile independentistilor si ipocriziile conservatorilor britanici din urma cu peste doi ani, de la referendumul de iesire (23 iunie 2016), s-au consumat relativ rapid, iar din indelungile rumegari ale Londrei rezulta fara echivoc ca asteptarile vor fi foarte departe de cele anticipate, atat in privinta cursului Marii Britanii, cat si a Uniunii Europene.

    Consecintele nefaste si autoflagelante ale Brexitului, care de la inceput au fost evident pentru toata lumea, au inceput sa transpara si pentru unii politicieni britanici. Pentru inceput, inca destul de neclar, ca din proverbiala ceata londoneza, cum la fel de difuz se contureaza si reactiile de autocorectie, pentru ca de decizii interne va fi vorba, nicidecum de ceva din afara. In privinta daunelor provocate Uniunii Europene, socul Brexitului ar fi comparabil, dupa unii, cu cel pe care l-ar fi provocat decizia lui Moise de iesire din Egipt.

    Chiar daca aceasta comparatie civilizationala cu prabusirea Egiptului este in cea mai mare parte ireala, este destul de limpede ca impactul deciziei Brexit asupra Uniunii Europene a produs deja consecinte. Indiferent daca decizia de iesire va fi sau nu anulata de catre britanici, Uniunea Europeana nu va mai fi ce a fost. Sensul ramane de vazut, desi cred ca va fi de crestere, de maturizare, ca atunci cand treci prin incercari. In fond, inputurile decisive de reformare eurocomunitara au fost date de decizia Brexit, care a fost ca o deschidere a cutiei Pandorei. Chiar daca va ramane in Uniunea Europeana, nici Marea Britanie nu se va mai bucura de increderea si derogarile pe care le-a speculat in trecut, provocand de multe ori nemultumiri din partea altor membri comunitari.

    In leadershipul britanic, cea mai spectaculoasa pirueta a facut-o premierul Theresa May, succesoarea lui David Cameron, cel care a convocat pioniereste referendumul, si gestionara pana la capat a unui Brexit “ordonat” (de la Obama citare, desi e neclar ce a vrut sa spuna, semnificatia de “ordin” neputand fi totusi exclusa). In mod vizibil, May a retrogradat prioritatea absoluta a Brexitului (“Brexitul inseamna Brexit si va fi un succes”), afirmata sententios in discursul de investire, la prioritatea unui acord , pe care vrea sa-l semneze cu Bruxelles-ul. “Va fi acordul meu sau niciun acord”, i-a avertizat may, luni, pe “revoltatii” din propriul partid (conservator), care ii contesta strategia de iesire din Uniunea Europeana, strategie care in mod cert nu a existat in momentul deciziei de referendum si, apoi, de Brexit. Glumind putin, se pare ca cei doi premieri conservatori au actionat dupa zicala ironica despre cei neprevazatori care cumpara intai hamul si apoi calul!

    Tot luni, Theresa May a preluat din zbor ideea lui Tony Blair, pe care acesta a facut-o publica sambata, potrivit careia ar fi randul Uniunii Europene sa-i faca Londrei o oferta, sa raspunda propunerilor Marii Britanii privind Brexit. Ca un premier conservator sa preia ideea gandita de un fost premier laburist este un fapt cu totul iesit din cutuma politica britanica, dar el exprima disperarea lui May de a nu mai putea opri “caruta” 10 Downing Street, pe care o conduce si care se indreapta amenintator spre prapastia Brexit. Alte doua idei ale lui Blair sunt revelatorii, organizarea unui nou referendum privind iesirea din Uniunea Europeana si criticile duble pe aceasta tema la adresa conservatorilor si laburistilor, ceea ce in ultimul caz pare sa fie sinonim cu un vot de neincredere pentru un eventual guvern laburist. Si primarul laburist al Londrei, Sadiq Khan, a indemnat, duminica, la organizarea unui al doilea referendum asupra Brexitului. Pozitia lui Khan nu este atat politica, cat mai ales populista, pentru a mai reduce distanta care-l separa de londonezi. Probabilitatea unui Brexit fara acord este foarte mare. Aceasta temere a fost exprimata, marti, si de catre Bruxelles, prin vocea presedintelui Consiliului European, Donald Tusk. Avand in vedere ca Brexitul este optiunea unilaterala a Marii Britanii, Uniunea Europeana nu ar fi indreptatita sa faca oferte Londrei sau sa-i acorde ca premiu un acord. Corect si legitim ar fi ca solutia la dilema Brexit cu iz shakesperian “Leave or Remain?” sa vina exclusiv din interiorul partii britanice.

    Apreciază

  8. @fragmentarium: ” Investitiile in autostrazi sunt pasive, nu ne scot marfurile si brandurile in lume. Pe autostrazi vin investitorii straini, ceea ce este bine, dar nu suficient, pentru ca trebuie sa le creem perspectiva economica si comerciala si investitorilor autohtoni.”

    Degeaba bate inima, dacă arterele sunt înfundate. Mai devreme sau mai târziu se ajunge la infarct.
    Și, să nu uităm că fără infrastructură, nu se poate pune acoperișul.
    Vreau să zic că fără autostrăzi, orice investiții economice sunt, în cel mai bun caz, neatractive, deoarece sunt afectate atât aprovizionarea cât și desfacerea.

    Cât despre locuri de muncă și dezvoltare, construirea de autostrăzi constituie o sursă și pentru localități sau regiuni care nu gravitează doar pe lângă mari centre industriale. Practic, multe zone ale țării pot fi scoase din starea de moarte clinică.

    Pe de altă parte, vă pot înțelege și spaima pe care ați exprimat-o ca România să nu devină ”schweitzer” pentru invazii străine. Depinde și din ce punct cardinal ar veni invaziile.

    Spun asta deoarece, aceeași spaimă au manifestat-o și sovieticii care și-au modificat ecartamentul căilor ferate la granița de vest a imperiului lor. Și astăzi, trenurile dinspre România trebuie să aștepte peste o oră și jumătate la granița cu Basarabia, pentru schimbarea osiilor compatibile cu ecartamentul de tip rusesc (mai larg).

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.