Regele Mihai

Revenirea in tara, dupa 1989, a Regelui Mihai a fost marcata de numeroase tensiuni. Am cunoscut o parte dintre ele, in calitate de ministru de externe, in perioada iunie 1990-noiembrie 1992. Acele intamplari au fost relatate in cele 10 volume  ale cartii mele „Romania dupa Malta” (publicate in perioada 2006-2011). Sunt putini, probabil, cei care au avut curiozitatea sa le consulte. M-am gandit insa ca ar fi interesant pentru cei care vor sa inteleaga, acum, felul in care s-au derulat unele momente delicate, legate de revenirea in tara a Regelui Mihai, sa adaug notele redactate de directorul meu de cabinet de atunci, ambasadorul Traian Chebeleu, pe acele subiecte. Daca nu aveti rabdare sa cititi toate aceste pagini, va rog sa mergeti direct la notele din 31 iulie 1992, ce contin scrisoarea de multumire pe care mi-a adresat-o  secretarul particular al Regelui Mihai, Constantin Brancoveanu, pentru felul în care am ajutat „excelenta desfăşurare a călătoriei sale în ţară de Paşti”. Indemnul se adreseaza mai ales carcotasilor…

 

VOL. 2

28 decembrie 1990 10.20 La Adrian Năstase, împreună cu Romulus Neagu şi Arxente Frăsincar. Cetăţenia regelui Mihai. (p.402) 12.00 Telefon la Berna: vorbesc cu ambasadorul Nicolae Iordache. Regele şi Ana au avut paşapoarte britanice. Li s-a dat viză diplomatică. (p.402) 15.10 La Adrian Năstase, cu probleme curente. A fost la preşedintele Iliescu – a stat vreo două ore. N-a participat nimeni din Cabinetul preşedintelui, pentru că a dorit o discuţie între patru ochi. De vorbit la telefon cu ambasada noastră de la Washington: săptămânalul „Outlook“ a publicat un interviu cu regele Mihai I. Dacă ni-l semnalau, am fi putut să înţelegem foarte clar ce va face. Am fi evitat momente penibile şi tensionate, care ne fac rău. Dacă a apărut, de ce nu ne-au informat? Primul-ministru e furios.  (p.402)

29 decembrie 1990 La Adrian Năstase, cu probleme curente. Arăt răspunsul lui Virgil Constantinescu de la Washington, în legătură cu interviul regelui Mihai. Să facem o notă pentru primul-ministru. Semnează nota privind Centrul European de Cultură destinată primului-ministru. Vede press release-ul referitor la ajutorul Germaniei în materie de energie electrică. (p.405)

VOL. 3

3 ianuarie 1991 11.10 Conferinţă de presă. Subiecte: situaţia din Golf şi declaraţiile lui Katona Tamás. Întrebări: „ANSA“: 1. Dacă în MAE s-a făcut o evaluare a ecoului internaţional al expulzării Regelui, în special în CEE şi, mai ales, în Danemarca, ţara care i-a furnizat paşaportul diplomatic; ce i s-a spus însărcinatului cu afaceri a.i. danez? 2. Cum a fost evaluat de partea ungară proiectul privind minorităţile naţionale prezentat la Conferinţa de la Copenhaga din partea României? Ce părere are MAE despre „cadrul european“ la care se referă Katona Tamás? (p.57)

21 februarie 1991 10.35 Adrian Năstase, ministru de Externe al României, este primit de Juan Carlos I, Regele Spaniei1. Adrian Năstase: Sperăm că, în curând, ne va fi mai uşor să ajungem la Bucureşti şi la Madrid. Bunele noastre relaţii pot fi puse în valoare şi prin îmbunătăţirea legăturilor aeriene. Juan Carlos I: Ei, ca şi alţii, au redus zborurile din motive de securitate, pe fondul conflictului din Irak. Criza Golfului are reverberaţii peste tot în lume. Felipe Gonzales l-a rugat să-l primească pe Bessmertnîh. Acesta nu e prea optimist în legătură cu o soluţie paşnică. Adrian Năstase: Irakienii au o şansă să iasă din conflict de o manieră inteligentă. Ar fi singura soluţie posibilă pentru Irak. Să nu scăpăm din vedere o anumită mentalitate arabă – valoare, onoare – care face greu de judecat pentru noi modul în care iau ei deciziile. Oricum, din punct de vedere politic, e sinucidere să continue pe calea actuală. Juan Carlos I: Pentru Saddam Hussein, din punct de vedere politic, e important să întârzie ofensiva terestră. Pentru SUA e important să acţioneze cât mai repede. Adrian Năstase: Americanii vor fi puşi într-o situaţie stânjenitoare, dacă nu iau decizii radicale. Juan Carlos I: Speră că nu se va ajunge la o mare bătălie. Adrian Năstase: Azi e ziua cea mare. Juan Carlos I: Ministrul sovietic a spus că întârzierea răspunsului este deja un răspuns dat de irakieni. Adrian Năstase: E posibil. S-a făcut un test. Răspunsul e nu. Irakienii au vrut să vadă reacţia americanilor înainte de a da un răspuns. Juan Carlos I: Militar, nu pot rezista. Pentru Saddam e sinucidere. Ne îndoim că am putea ieşi din acest proces cu acelaşi om ca şef de stat în Irak. Saddam Hussein iese în faţă, el e cel care vrea să facă un gest eroic. Tariq Aziz nu are mandat de negociere şi marjă de manevră. Adrian Năstase: Aşa cum evoluează lucrurile pentru Irak, cel mult pot amâna deznodământul, dar nu cu mult, şi el nu le va fi favorabil. Juan Carlos I: Şi Israelul are interes să termine cu Saddam Hussein. Acest război poate fi catalizatorul unei soluţionări pe termen lung a situaţiei din Orientul Mijlociu. Adrian Năstase: Ideea unei CSCE pentru zonă e inteligentă, dar va întâmpina încă multă rezistenţă, din cauza situaţiei actuale. Noi susţinem această idee. Mulţumiri pentru sprijinul spaniol prietenesc la Strasbourg, în CEE, în G 24. E un sentiment de solidaritate primit foarte bine în România. România este într-un proces mai avansat de schimbare. Vă puteţi da seama de dificultăţi. Avem voinţa de a persevera în promovarea reformelor, cu toate că ele generează nelinişti şi tensiuni sociale. Avem acum o grevă a feroviarilor pentru a obţine al 13-lea salariu. Juan Carlos I: Sunt sisteme sociale şi economice unde oamenii nu vor să piardă ce au avut sub dictatură, dar nici să le supună regulilor democratice. Ei au văzut asta la ei după moartea lui Franco. Cetăţenii n-au vrut să piardă ce au avut în vremea lui Franco. Adrian Năstase: Până acum ceferiştii au venit cu peste 360 revendicări; cele mai multe au fost satisfăcute. E un proces de educare civică în domeniul sindical, dar şi în domeniul politic, pe fondul unei lipse reciproce de încredere. Trebuie să continuăm să facem un efort sistematic de promovare a dialogului social, pentru creşterea încrederii şi pentru susţinerea reformelor. În politica externă, noi am plecat cu un handicap, acela al izolării României în ultimii ani ai regimului Ceauşescu, atât în Vest, cât şi în Est. Am început să-l mai reducem, dar deocamdată plătim un preţ al acestei izolări. Juan Carlos I: Trebuie să fie luată problemă cu problemă şi găsite soluţii raţionale şi fezabile. Adrian Năstase: Pe plan intern, am început schimbări de fond promovând o serie de legi importante. Juan Carlos I: Important este mai ales ca oamenii să înceapă să muncească în noul mediu concurenţial. Ei au cunoscut acest fenomen, al neadaptării la un nou set de reguli pe piaţa muncii. Este o problemă care va mai lua mulţi ani. Important este să reuşiţi şi cu atragerea investiţiilor străine – e foarte bine pentru ocuparea forţei de muncă. Adrian Năstase: Italienii au început să vină. Spaniolii încă nu. Juan Carlos I: Să trimitem un grup de oameni de afaceri. Adrian Năstase: Italienii au făcut asta. Am primit recent un grup de 40 de oameni de afaceri. Transmite scrisoarea din partea primului-ministru Petre Roman. Juan Carlos I: Mulţumeşte pentru scrisoare şi pentru sentimentele prieteneşti. N-a răspuns pentru că a luat-o ca o explicaţie. E bine să ne spunem lucrurile deschis. Adrian Năstase: Petre Roman are capacitatea de a fi foarte franc şi de a respecta în acelaşi timp sentimentele interlocutorului. A fost o tensiune la un moment dat în legătură cu rolul fostului Rege Mihai în România postcomunistă. Mihai I a fost în SUA, la Departamentul de Stat. A fost ca o campanie electorală. E greu de adoptat o poziţie într-o chestiune delicată, dar este necesar să se ţină seama şi de opinia publică. Va fi un referendum după ce Constituţia se va adopta în Parlament. Referitor la Rege: prin ambasadorul nostru la Berna i s-a propus să facă o cerere de redobândire a cetăţeniei române. Vrem să găsim o formulă convenabilă ambelor părţi şi demnă pentru un fost şef al statului român. Juan Carlos I: I-a spus lui Mihai că sunt lucruri delicate, care trebuie tratate cu atenţie. A discutat cu Antoniade. I-a spus că e stupid să meargă aşa în România, fără o discuţie prealabilă cu puterea de la Bucureşti, dar a făcut-o. El a spus să nu o facă. De acord să facem lucruri deştepte. Trebuie lucrat cu cel care are puterea. Adrian Năstase: Să lăsăm deschisă în continuare posibilitatea unei discuţii între părţi. Juan Carlos I: Dacă el, Mihai, ar fi mai deschis, ar putea ajuta guvernul în luarea unei decizii favorabile. Adrian Năstase: Regele ar putea avea un rol deosebit de constructiv. Juan Carlos I: Regele Simeon îşi ajută foarte mult guvernul de la Sofia. Adrian Năstase: Asigură că vrem să tratăm pe Maiestatea Sa şi familia în mod normal. La fel, şi cu ceilalţi membri ai familiei suntem foarte deschişi. Juan Carlos I: Va fi bucuros să ajute la stabilirea unei comunicări normale. Întâlnirea se termină la 11.10. (p.368)

26 februarie 1991 18.10 Adrian Năstase, ministru de Externe al României, se întâlneşte cu Alois Mock2, ministrul federal al Afacerilor Externe al Austriei. Adrian Năstase: Explică de ce a venit la Budapesta. Alois Mock: A venit şi el din Iran, ieri. A avut probleme cu ceaţa. Adrian Năstase: Se bucură de întâlnire. Am depăşit unele dificultăţi cu Consiliul Europei, CEE şi Grupul celor 24. Încercăm o altă dinamică a relaţiilor externe. Vor fi multe contacte cu vecinii şi cu alte ţări. Ne gândim cum să umplem vacuumul după lichidarea structurilor militare ale Tratatului de la Varşovia. Vom avea tratate bilaterale. Avem un acord cu Ungaria pe plan militar. L-am invitat pe Jeszenszky la Bucureşti. Este o tendinţă pozitivă în relaţiile cu Ungaria. Cu ministrul de Externe al Bulgariei ne vedem la 1 aprilie; cu al Iugoslaviei la 8 martie. Negociem tratate bilaterale cu Italia, Franţa, Spania – ca un cadru politic pentru consultări, urmat eventual de un acord de colaborare militară. Ne gândim la viitorul aranjamentelor subregionale. Exemplu Triunghiul – poate fi o posibilitate de lărgire a grupului. Ne-am exprimat dorinţa de a ne alătura. Alois Mock: Moldova e o problemă în relaţiile cu URSS? Adrian Năstase: Cred că am calmat lucrurile. Ieri am discutat cu Bessmertnîh. Moldova doreşte să aibă identitate culturală în interiorul URSS. La Bruxelles am exprimat ideea unei Uniuni a Europei Răsăritene, ca un cadru de consultări, ca o tranziţie spre un mecanism general-european de securitate. Este important să găsim ceva în care toate aceste ţări să fie implicate. Altfel, vor fi în competiţie, care poate fi periculoasă. CSCE e un cadru foarte bun, dar va lua timp pentru a se afirma ca atare. Am discutat la Bruxelles posibilitatea NATO de a urma patternul Consiliului Europei sau al CEE. Ar fi important să ştim care e strategia lor. Sunt multe oportunităţi şi alternative. Alois Mock: Ungurii au fost foarte outspoken despre asta. Nu a auzit nimic de la Polonia şi Cehoslovacia. Adrian Năstase: NATO e foarte grijuliu faţă de URSS. Sunt interesaţi în stabilitate în Europa de Est. NATO este interesată în contacte. Ar fi foarte util să schimbăm vederi cu dumneavoastră. Alois Mock: Care e procedura de apropiere de Consiliul Europei. Adrian Năstase: Am adresat cererea de a fi membru plin. Ne-am exprimat interesul faţă de convenţii. Va veni o delegaţie a Consiliului pentru a discuta aceste chestiuni. Vin şi pentru asistenţă la elaborarea Constituţiei. Alois Mock: Care este timingul Constituţiei? Adrian Năstase: Explică ce este Adunarea constituantă. Explică agenda. Alois Mock: Este o opţiune serioasă pentru republică, dacă înţeleg bine. Cum este cu vizita fostului rege în România? Adrian Năstase: Explică problema cetăţeniei regelui şi cum s-a întâmplat la vizita de Crăciun. Alois Mock: Referendumul pentru forma de guvernământ este fixat odată cu cel pentru Constituţie? Adrian Năstase: Da. Alois Mock: În Bulgaria sunt dezvoltări remarcabile în raporturile cu fostul rege. Adrian Năstase: Explică situaţia Regelui Mihai. Potrivit poll-urilor, cam 10% din populaţie se pronunţă în favoarea monarhiei. Perioada este foarte solicitantă pentru guvern. Astăzi primul-ministru a prezentat stadiul reformei economice în Parlament. Parlamentul a adoptat legi foarte importante – vreo 50–60. Liberalizarea preţurilor, a salariilor – toate în câteva luni. Desigur, sunt costuri sociale, ne confruntăm cu greve. Vom mai avea şi în viitor. Reforma noastră este structurată cu sprijinul şi consultarea FMI. Alois Mock: Asta este o problemă, pentru că cei de la FMI au o atitudine foarte dură. Oamenii vor efecte imediate ale reformei. La Consiliul Europei am spus că trebuie întărite relaţiile economice cu Europa de Est; am spus că ar fi o ruşine ca tranziţia să eşueze pentru că reformele nu reuşesc. Adrian Năstase: Vin şi investitori străini – în special italienii, care sunt cei mai activi. Alois Mock: Economia Italiei de Nord se numără printre cele cu oamenii cei mai agresivi şi competenţi. Adrian Năstase: Este un moment conjunctural important. Cred că vine o misiune de la Institutul Dunărean. E bine să vină şi oameni de afaceri austrieci. Este un moment bun. Să facem contacte politice mai frecvente. Nu avem probleme de protocol. Vrem vizite de lucru. Sperăm să poată veni în România în curând, înainte sau după Paşti. Am mai invitat câţiva miniştri din guvern. Aceste vizite vor da un semnal şi pentru oamenii de afaceri. Alois Mock: Cum se prezintă relaţiile interetnice? Adrian Năstase: Sper că vom fi în măsură să controlăm situaţia. Filosofia noastră este să abordăm lucrurile pas cu pas. Am semnat un Acord cultural. Putem schimba mentalităţile, să trecem de tensiuni. Problema are rădăcini în istorie. Alois Mock: Este o problemă în toate noile democraţii. Sunt adesea probleme emoţionale şi soluţii radicale care nu ajută. Adrian Năstase: Pe măsura dezvoltării ţării, problemele interetnice sunt mai uşor de gestionat. Nu pot fi două viteze de democratizare. Sunt dificultăţi pentru toţi. Avem multe realizări. Alois Mock: Vine mâine aici pentru 2–3 ore Géza Jeszenszky. Adrian Năstase: Am relaţii bune cu el. Referitor la relaţiile bilaterale – sper să ne ajutaţi ca unii colegi din guvern să meargă în România. Să ajutăm comunitatea oamenilor de afaceri austrieci să intre în contact cu noile realităţi din România. Alois Mock: Vizita în Iran. Adrian Năstase: Iranul este acum interesat în relaţii cu România. Alois Mock: Este un aspect negativ al crizei – Kuwaitul este un investitor puternic în noile democraţii – care ar echilibra investiţiile străine din aceste ţări. Întâlnirea se termină la 19.00. În continuare, Adrian Năstase vizitează casa Fundaţiei Elias (casa de cultură) şi clădirea fostei Agenţii economice. (p.424)

VOL. 4

31 martie 1991 13.05 La Adrian Năstase, cu probleme curente. Actul de abdicare a Regelui a fost recunoscut pe plan internaţional, deoarece guvernele următoare au fost recunoscute de ţările occidentale. De discutat mâine la DJT numărul de tratate bilaterale şi multilaterale – câteva cifre privind numărul de tratate. De văzut şi spus ceva la conferinţa de presă. De văzut materialul de la Ministerul Justiţiei cu legile. (p.284)

2 aprilie 1991 13.20 La Marcel Dinu. Idei referitoare la interviul privind Regele: Actul de abdicare s-a produs în anumite împrejurări, pe care nu le discutăm. A avut nişte efecte recunoscute de toată lumea. Am stabilit relaţii diplomatice cu numeroase state. Nimeni n-a condiţionat vreodată aceste acte de restaurarea monarhiei. Nu s-a pus problema invalidării acelui act de abdicare. Disponibilitatea noastră, comunicată de ambasadorul nostru la Berna, rămâne. (p.310)

VOL. 6

12 iulie 1991 9.30 (Traian Chebeleu, n.b.(Întâlnire cu Regele Mihai (la reşedinţa sa din Versoix). Discuţie generală, la cererea sa. Mi s-a spus că sunt invitat la un ceai de Prinţesa Margareta. Îi las un White Paper cu evenimentele. Audienţa se termină pe la 10.00. (p.104) 20.15 La Misiunea permanentă. Scriu telegrame acasă. Fac o telegramă personal pentru Adrian Năstase de relatare a întâlnirii cu Regele Mihai. (p.105)

VOL. 7

2 octombrie 1991 12.20 Adrian Năstase, ministru al Afacerilor Externe al României, participă la un dejun-dezbatere organizat de Heritage Foundation. Adrian Năstase: Introducere privind situaţia noii Românii. Reforma s-a sprijinit pe un proiect bun, dar a lipsit încrederea internă din societate. Nevoia de sprijin din afară pentru reformă. Sperăm că vom avea un sprijin mai mare din afară, nu atât pentru guvern, cât pentru societate. Numirea primului-ministru cu acordul partidelor politice este un semnal foarte bun. Referitor la Europa – nu este clar cum va arăta configuraţia URSS. Mai slabă? Va contrabalansa noua Germanie în Europa? CSCE a început să funcţioneze ca o instituţie. Criza iugoslavă este o sfidare la adresa noilor instituţii europene. Contradicţii în Europa – exemplu prevederea arbitrajului. Admiterea republicilor baltice în CSCE, dar a crea duble standarde poate crea probleme. Sunt numeroase paradoxuri. Întrebare: Ce se va întâmpla în URSS? Care sunt relaţiile actuale ale României cu Rusia, Ucraina şi Moldova? Adrian Năstase: Structura sovietică este încă sub anestezie. Nu se ştie ce se va întâmpla când se vor trezi. Pot încă apărea replici la puciul din august. Mulţi ar vrea ca Rusia să fie condusă de Mihail Gorbaciov şi nu de Boris Elţîn. Au abordări diferite. În ce priveşte Moldova, o treime din populaţia ei este alcătuită din ucraineni şi ruşi. Unirea Moldovei cu România ar întâmpina mari probleme. În plus, sunt probleme cu militarii. Vladimir Tismăneanu: Gelu Voican-Voiculescu a vorbit de o lovitură de stat de sus. Dacă se ştie ce fel de luptă este în politică? Dacă vor avea loc alegeri anticipate în România? Adrian Năstase: Minerii ne-au confruntat cu perspectiva unei violenţe generalizate. Primul-ministru s-a oferit să-şi depună mandatul pentru a da libertate preşedintelui. Petre Roman a avut o reacţie personală cum că nu se poate proceda aşa, sub presiunea străzii. Ultimele lucruri au clarificat că era necesară o demisie adevărată. Desemnarea lui Theodor Stolojan are acordul tuturor partidelor politice. Calendarul era clar. Acum diferite partide fac presiuni să se devanseze alegerile. Întrebare: Se spune că FSN are lider şi n-are popularitate şi că la PAC este invers. Adrian Năstase: FSN trece printr-o perioadă de redefinire a sa ca partid politic. FSN a fost pus mereu în situaţia de a lua decizii – puciul de la Moscova, independenţa Moldovei. A fost nevoie de decizie – diferitele facţiuni s-au luptat. Toate partidele politice sunt slabe; trebuie luat în considerare complexul din trecut. Vom avea rezultate interesante la alegeri. Întrebare: De elaborat asupra rolului Germaniei în Europa. Adrian Năstase: Germania este o clădire în construcţie. Germania va merge cu zona de influenţă în republicile baltice şi în Balcani. Anne Smith: De elaborat asupra partidelor politice şi în legătură cu perspectivele monarhiei. Adrian Năstase: În ceea ce îl priveşte pe rege, se cere clarificat – ori are paşaport românesc şi vine când vrea, ori are paşaport străin şi trebuie să respecte regulile ce operează pentru toată lumea. I s-a oferit posibilitatea de a obţine paşaport românesc. Anne Smith: Merge în Moldova. Adrian Năstase: Înţeleg, este foarte frumos. Călin Anastasiu: Gelu Voican-Voiculescu a vorbit de o lovitură de stat de sus. Noul guvern este chemat să investigheze această afirmaţie şi să pedepsească pe vinovaţi. Adrian Năstase: Nu am elementele lui Voican-Voiculescu. Sigur că o investigaţie este necesară. Parlamentul va face, oricum, propria investigaţie. Probabil că şi guvernul o va face. Eric Lebedel (Ambasada Franţei la Washington): Rolul important al Franţei şi Germaniei în CEE. Dacă revenim la vechiul echilibru de putere, asta înseamnă moartea ideii europene şi a CEE. Au fost unele neînţelegeri referitoare la CEE şi lărgirea CEE cu noile democraţii. Trebuie să ne pregătim pentru asta. Poate că ideea confederaţiei ne poate pregăti pe toţi pentru integrare. Adrian Năstase: Sprijinim orice propunere care consonează cu integrarea europeană. Unul din rezultatele cele mai importante ale Revoluţiei din România este voinţa integrării României în Europa. În domeniul culturii şi drepturilor omului – extinderea Consiliului Europei pentru a acoperi toată Europa. În domeniul militar – observăm reticenţa NATO de a intra în Europa de Est. La nivelul Pieţei Comune – CEE se extinde în valuri spre Europa de Est. La nivel de securitate – nu este clar până unde se întinde aripa protectoare a NATO. În plus, nu se ştie cum va fi CSCE. Noi suntem interesaţi în orice proiect care ne încadrează în aceste structuri. Întrebare: Faceţi cerere de intrare în NATO? Adrian Năstase: Sigur. Noi nu avem probleme în acest sens. NATO are. Întrebare: Care este stadiul negocierilor de asociere la CEE? Adrian Năstase: Suntem la început. Dejunul se termină la 13.25. (p.29)

3 octombrie 1991 16.30 Adrian Năstase, ministru al Afacerilor Externe al României, se întâlneşte cu Claiborne Pell3, preşedinte al Comisiei pentru politică externă a Senatului Congresului SUA. Claiborne Pell: Am fost în România în 1947! Adrian Năstase: Îmi pare rău că nu aţi mai venit de atunci. Vă invit din nou în România. Claiborne Pell: Care este scopul vizitei dumneavoastră? Adrian Năstase: Am fost la ONU, la Adunarea Generală, şi am dorit să vin la Washington pentru discuţii la Departamentul de Stat, Casa Albă şi cu cât mai mulţi oameni din Congres. Avem o problemă de comunicare, care ne creează o imagine proastă. Este bine de încurajat contactele. Este important să cunoaşteţi din sursă directă şi să aveţi o interpretare corectă a evenimentelor de la Bucureşti. Claiborne Pell: Ceea ce se întâmplă creează o îngrijorare în lume. Adrian Năstase: Criza a fost absorbită rapid. Guvernul a avut cea mai radicală reformă în Europa de Est, dar aceasta a creat dificultăţi pentru oameni; nu am avut sprijin suficient din afară – privatizarea, liberalizarea preţurilor, legea investiţiilor străine etc. Forţele conservatoare au reacţionat. Avem un nou prim-ministru sprijinit de toate partidele, inclusiv partidele de opoziţie. Va fi un guvern de coaliţie. Ceea ce este important este că primul-ministru a lucrat cu BIRD şi FMI pachetul pentru România. Suntem foarte hotărâţi să continuăm reforma, dar avem nevoie de sprijinul şi înţelegerea dumneavoastră. Am avut posibilitatea de a vorbi cu secretarul de Stat James Baker şi cu generalul Brent Scowcroft, precum şi în Hill. Vrem ca SUA să se implice în România. Claiborne Pell: Caseta A whole in the Flag este o relatare judicioasă (sensible). Adrian Năstase: România – cu 23 milioane de locuitori şi al doilea stat ca mărime în Europa de Est – stabilitatea ei este crucială pentru Europa de Est şi zona Balcanilor. Este importantă stabilitatea României între criza iugoslavă şi criza sovietică. Claiborne Pell: Este vreo şansă ca regele să revină? Adrian Năstase: Problema trebuie rezolvată de popor. Va fi un referendum privind forma de stat. Claiborne Pell: Vor fi două întrebări, deci. Adrian Năstase: Da. Claiborne Pell: Republica poate fi prezidenţială sau parlamentară. Poate fi şi parlamentară cu rege, ca de exemplu în Marea Britanie. Adrian Năstase: Problemele au fost ridicate în comisia de elaborare a Constituţiei. Sondajele nu sunt încurajatoare pentru monarhie, 7–10%. Bine ar fi, însă, problemele să fie clarificate. Claiborne Pell: Referitor la SRI – cei de la National Museum of the Holocaust sunt îngrijoraţi că nu primesc date privind holocaustul din partea SRI. Adrian Năstase: Am fost acolo. Am discutat deschis. În încheierea întâlnirii, oferă cadou o gravură. Întâlnirea se termină la 16.50. (p.50)

28 octombrie 1991 Declaraţii făcute de Adrian Năstase, ministru de Externe al României, într-un interviu acordat Agenţiei Kyodo. „Fostul rege Mihai I al României este liber să se întoarcă în ţară“ – a declarat, în cursul unui interviu acordat agenţiei Kyodo, ministrul român de Externe, domnul Adrian Năstase. Şeful diplomaţiei române a negat existenţa vreunei interdicţii de reîntoarcere în ţară a regelui, forţat să abdice de la conducerea României în decembrie 1947 de către autorităţile comuniste. „Nu există nicio problemă în acest sens“ – a afirmat domnul Năstase, adăugând: „Înţeleg că el doreşte să-şi revadă ţara“. Diplomatul român a precizat, cu toate acestea, că orice tentativă a regelui Mihai I de a se reîntoarce în România trebuie precedată de obţinerea unui paşaport românesc, sau de o viză românească, în cazul în care se hotărăşte să folosească, din nou, un paşaport diplomatic danez. „El nu poate să vină (în România), în calitate de rege, deoarece nu mai este rege, dar ca persoană particulară are acest drept“ – a explicat domnul Adrian Năstase, arătând că orice fel de pretenţii regale vor complica probabil procedurile de acordare a vizei. Cu alte cuvinte, domnul Năstase recunoaşte că guvernul este tentat să condiţioneze acordarea vizei de motive legate de vederi politice. Cât despre dreptul de a judeca dacă Mihai I este sau nu rege, dacă România este regat sau republică ilegală– să lăsăm şi istoria să rostească adevărul.4 (p.193)

VOL 9

20 aprilie 1992 21.15 La Adrian Năstase. Îi prezint proiectul de scrisoare al domnului Nicolae Ţâu. Îl informez despre ştirile privind vizita fostului Rege Mihai la Suceava. (p.213) 22.30 Telefon Berna. Mă sună ambasadorul Niculae Iordache. Îl informez despre intenţia ex-Regelui Mihai de a veni în vizită în România. Îi spun să urmărească şi să sfătuiască stafful Regelui să facă formele legale. (p.214) 21 aprilie 1992 9.20 La Adrian Năstase. De făcut o ştire de presă că Ambasada de la Berna va da viză de intrare în România fostului Rege Mihai. (p.221) 10.20 Telefon Berna. Vorbesc cu ambasadorul Niculae Iordache. A transmis Regelui că aşteptăm paşapoartele pentru viza diplomatică, pe care numai ambasadele o pot acorda. Secretara a spus că va informa şi va trimite paşapoartele. (p.222) 21.50 La Adrian Năstase. Discuţie generală despre vizita lui Hans-Dietrich Genscher şi despre vizita Regelui Mihai. Terminăm pe la 22.40. (p.246) 22 aprilie 1992 9.50 Telefon Berna. Mă sună ambasadorul Niculae Iordache. A dat astăzi dimineaţă viză de intrare în România Regelui Mihai şi soţiei, precum şi unui însoţitor, Morvan Alain Jacques René. Au prezentat un paşaport diplomatic danez, pe care scrie „Mihai, Rege al României“. (p.248) 12.50 La Adrian Năstase. Îl informez ce a fost la conferinţa de presă. În legătură cu Regele – Adrian Dohotaru a primit un telefon de la Radu Boroianu (Ministerul Culturii) că Regele ar vrea să stea la Palatul Elisabeta. (p.249) 17.00 Telefon Berna. Vorbesc cu ambasadorul Niculae Iordache. A dat viza pentru Rege pe 4 zile, cât a cerut. (p.249)    

Informez despre solicitarea unui emisar regal, pentru protecţia Regelui – telegrama de la Londra. Terminăm pe la 22.35. (p.250)

23 aprilie 1992 18.05 Adrian Năstase, ministru de Externe al României, primeşte în audienţă pe Iolanda Stranescu, reprezentantă a Regelui Mihai. Iolanda Stranescu: Mulţumeşte pentru cooperarea de până acum. Două lucruri care îi preocupă. Prima – avionul să aterizeze la Suceava. Este un avion particular de 8–9 locuri. Adrian Năstase: Pentru noi nu este o problemă. Iolanda Stranescu: Ar prefera direct Suceava. Poate comunica oficial. A doua problemă este securitatea şi paza. Adrian Năstase: Asigură de dorinţa noastră de a nu crea obstacole şi ca vizita particulară să se desfăşoare civilizat şi fără probleme. Aţi văzut din modul cum am acordat în privinţa vizelor. Am vrut să trecem peste tot ce ar fi putut crea probleme, inclusiv pentru Principesa Elena. Problema conectării cu acţiunea politică – este foarte important să evităm acest lucru. Riscul de provocări şi diversiuni. De văzut foarte atent programul. Sfântu Gheorghe este în centrul Bucureştilor, a doua zi de Paşti. Va fi multă lume. Vizita trebuie să iasă bine, pentru ca uşa să rămână deschisă. Decizia este, însă, a dumneavoastră. Vă pun în legătură cu generalii Gambrea şi Carp. (…ies din audienţă pe la 18.30, pentru a da telefon la generalul Gambrea şi la SRI pentru a trimite oameni la noi la ora 19.30. Revin la audienţă la 18.35) Putem implica şi SPP. Să dăm şi un comunicat de presă. Audienţa se termină la 19.25. (p.256) 

24 aprilie 1992 16.00 Telefon Berna. Mă sună ambasadorul Niculae Iordache. În programul vizitei lui Adrian Năstase la Berna va fi o întâlnire la Parlament la ora 14.45, iar la ora 16.00 va fi o conferinţă de presă. A transmis programul vizitei Regelui Mihai la cabinetul lui Adrian Năstase. (p.258)

26 aprilie 1992 14.10 La Adrian Năstase. A lipsit o oră. Vine cu doamna Dana Năstase şi cu Andrei Năstase. Discuţie privind vizita Regelui. Pleacă la 14.25. Continui să lucrez la Cartea Albă. (p.260) 18.25 La Adrian Năstase. Îl informez cum stăm cu Cartea Albă. Va vorbi cu Constantin Ene să o definitiveze. Nimic deosebit privind Regele. (p.260)

27 aprilie 1992 10.30 La Adrian Năstase. Schimb de impresii referitoare la vizita Regelui. (p.260)

28 aprilie 1992 16.05 Adrian Năstase, ministru de Externe al României, susţine o conferinţă de presă. Întrebare: Puteţi comenta vizita fostului Rege Mihai? Adrian Năstase: Da. Două comentarii. Suveranitatea este acum a poporului. Prin Constituţie, poporul a ales republica. Pentru români este foarte greu să accepte ideea monarhiei după ce abia au scăpat de un „rege“ comunist. Desigur, poporul poate să-şi schimbe punctul de vedere. Dar, pentru moment, am decis prin Constituţie că avem republică. Există tendinţa unora, nesemnificativă, că o schimbare a formei de stat poate aduce rezolvarea problemelor. În ceea ce priveşte vizita, era clar că am oferit cooperarea noastră. Era o vizită privată şi am pus-o în acord cu autorităţile competente. A fost un exerciţiu pozitiv. Autorităţile au cooperat pentru a avea o vizită normală, fără conotaţii politice. Vizita a fost un examen de maturitate pentru forţele politice din România şi pentru cei ce au organizat vizita. Ministerul de Externe a avut un rol important. Conferinţa de presă se termină la 17.10. (p.276)

29 aprilie 1992 18.15 Adrian Năstase, ministru de Externe al României, participă la reuniunea Institutului Universitar de Înalte Studii Internaţionale şi a Institutului Universitar de Studii Europene cu tema „A New Architecture for Central and Eastern Europe“. Expunerea prezentată de Adrian Năstase, ministru de Externe al României, la conferinţa „O nouă arhitectură pentru Europa Centrală şi de Est“ 

Intrebari, comentarii:

Pierre du Bois (directorul Institutului Universitar de Studii Europene, moderatorul discuţiei): Invită la întrebări. Întrebare: Preocupare faţă de încercarea de reabilitare a unor lideri care au colaborat cu fasciştii. În România este o campanie puternică de reabilitare a lui Ion Antonescu. Ce este cu această campanie, pentru că vrea să vadă România democratică. Adrian Năstase: Nu înţeleg ce înseamnă „campanie puternică“. Nu există o asemenea campanie. S-a vorbit de Ion Antonescu pentru că s-au căutat simboluri anticomuniste. În 50 de ani s-au pierdut acţiunile lui Antonescu. S-a reţinut de la el că a declarat război URSS şi poziţia faţă de evrei. Preşedintele şi guvernul şi-au spus clar poziţia. Câteva ziare, din 2.000, pentru a se vinde, caută tot felul de istorii. Nu este nimic semnificativ în sensul sugerat de dumneavoastră. Întrebare: Dacă România acceptă unirea cu Republica Moldova? Adrian Năstase: Da, dacă o vor cere. Problema este mai complicată. Problemele Republicii Moldova sunt influenţate de mai mulţi factori: compoziţia demografică, alterată în timpul lui Stalin. După 50 de ani de sovietizare a culturii, sunt oameni care nu îşi cunosc istoria. Economia Republicii Moldova este legată 80 la sută de fostul imperiu sovietic. Pe teritoriul Republicii Moldova se află Armata a 14-a. Sunt enorm de multe lucruri care complică situaţia. Vrem să folosim doar limbajul european. Respectăm voinţa populaţiei din această republică. Această voinţă s-a făcut simţită cu ocazia alegerii preşedintelui, care a venit cu un mesaj independent. Timpul joacă în favoarea unificării, dar istoria nu trebuie forţată. Cuvântul cheie este integrarea treptată – economică, politică şi culturală. Întrebare: Dacă monarhia are un viitor în România? Adrian Năstase: Pentru moment, nu. Datorită istoriei ultimilor ani. Noi am mai avut o formă de conducere fără control popular. După Revoluţie, oamenii au prins gustul suveranităţii, prin alegeri. Constituţia a stabilit forma de stat – republică. Desigur, fiecare popor îşi poate schimba opţiunea. Acum oamenii care sunt pentru o schimbare sunt cei nemulţumiţi de costul tranziţiei. Vizita fostului Rege Mihai a dat posibilitate oamenilor să vadă despre ce este vorba. Întrebare: Populaţia are nevoie de a învăţa mentalitatea democratică. Cum se poate face asta, în special prin prisma Legii educaţiei. Adrian Năstase: Trebuie deschisă dezbaterea pe orice subiect. Proiectul de lege privind educaţia a fost discutat de trei ori. Sunt cinci poziţii diferite – studenţi, profesori, universităţi private etc. – care au tot felul de interese. Răspunderea finală este a parlamentului. Acolo nu mai este o maşină de vot. Oamenii trebuie expuşi informaţiei pentru a decide singuri. Dacă vrei proiecte pe 100 de ani, trebuie instruit poporul – spune un proverb chinezesc. Tot ce facem este un exerciţiu democratic. Constituţia, alegerile locale, dezbaterea asupra legii electorale ş.a. – toate sunt exerciţii de democraţie. Pentru schimbarea mentalităţilor este nevoie de timp. În doi ani s-a făcut câte ceva. Întrebare (un refugiat politic din România): Presa din Occident este antiguvernamentală, anti-FSN. Ce fac autorităţile în această situaţie? Care este contribuţia BERD? Adrian Năstase: Cea mai bună cale de schimbare a imaginii este schimbarea realităţii. Problema este să schimbăm realitatea. Imaginea va veni după realitate. Aspectul esenţial este democratizarea în România. În România, democratizarea s-a judecat mai aspru ca în alte ţări. S-au făcut şi erori. Am rămas în urmă şi acum recuperăm. Oricum, acum presa este mai bună. Acest an va fi crucial pentru România. Trebuie obţinute semnarea acordului de asociere cu CEE, statutul de membru cu drepturi depline în Consiliul Europei. Evident, totul joacă în jurul alegerilor generale. Trebuie construită încrederea internă pentru a obţine credibilitate externă. Este o chestiune de luni. Cu BERD, suntem în avans. Sperăm că vom avea sprijin în continuare. În 3–5 ani, România va fi cel mai bun pariu în Europa Centrală. O populaţie de 23 milioane, cu posibilităţi de extindere, ţară riverană Mării Negre, care nu are practic datorie externă. Întrebare: Referitor la relaţia ungară, ce semne este gata să facă România pentru reconcilierea istorică cu Ungaria. Adrian Năstase: În raporturile cu Ungaria, sperăm ca geografia să învingă istoria. Trebuie identificată problema. În opinia publică românească există impresia că, în condiţiile în care nu se poate vorbi de schimbarea frontierelor, se foloseşte problema minorităţilor. În România sunt 90 la sută români şi 10 la sută minorităţi. Nimeni nu se plânge dintre minorităţi, în afară de unguri. Nu înţelegem de ce se vorbeşte de nerespectarea drepturilor minorităţilor, în general pentru că nu acceptăm unele cereri extravagante ale lor. La noi există această impresie de tentaţie a lor pentru revizionism. Trebuie clarificată această chestiune politică. Se poate depăşi printr-un tratat politic de bază, care să scrie că cele două ţări nu au revendicări teritoriale, şi apoi putem face un plan-pachet în favoarea minorităţilor, cum am făcut cu Germania. Întrebare: Tratatul Gorbaciov–Iliescu – dacă este în vigoare, vorbeşte de frontiere etc. Referitor la Constituţie, nu s-a făcut referendum înainte. Nu aţi permis Regelui Mihai să vină până nu aţi făcut Constituţia. Nu s-a făcut referendum. De ce? Adrian Năstase: Este uşor acum să judecăm. Pentru noi era importantă o relaţie esenţială – cu Republica Moldova, pe care Tratatul o permitea. Şi celelalte ţări aveau negocieri. S-a mai criticat articolul 4. Pentru noi, era o traducere, într-un document bilateral, a Cartei de la Paris, iar NACC nu a făcut decât să recomande această filosofie. Tratatul nu a fost trimis la ratificare pentru a vedea cum vor ieşi tratatele din negocierile sovieticilor cu celelalte ţări est-europene. Cum URSS a dispărut, tratatul a devenit caduc. Este o pagină de istorie a diplomaţiei româneşti, şi nu cea mai rea. Referitor la Constituţie, s-a făcut opţiunea. Era poate mai bine să fie un referendum special, dar, oricum, populaţia s-a pronunţat. Important este să ne orientăm spre viitor. Întrebare: Referitor la economie – vrea să investească în România. A cerut Ambasadei României documentaţie privind economia românească pentru a se decide. N-a primit nimic de la ambasadă. O publicaţie (Cooperation Libris (?)) de la Paris menţionează o singură dată România la oportunităţi de investiţii. Dacă are un comentariu. Referitor la politic – soţia lui este unguroaică din Transilvania. Este mirat de ultimele paragrafe care asimilează relaţiile româno-ungare cu cele dintre Franţa şi Germania. I se pare exagerat. Nu au fost conflicte între unguri şi români. Adrian Năstase: Referitor la a doua problemă – a pus accentul pe o soluţie. În politică nu este o chestiune de cantitate, ci de principii. Am vrut să evidenţiem voinţa de abordare constructivă pentru o soluţie. Noi simţim greutatea acestei probleme pe plan politic şi trebuie găsită o soluţie. Referitor la economie – toate eforturile s-au concentrat pe reforma internă. Nu avem condiţii pentru a face promovare pentru exterior. Sunt 150 de societăţi mixte elveţiano-române. Trebuie încă mers la faţa locului. Nu am dezvoltat sistemul de public relations. Încă nu avem capacitate de diseminare a informaţiei. Întâlnirea se termină la 19.50. (p.290 – 307)

1 mai 1992 13.45 La Adrian Năstase. În legătură cu anunţul în chenar din „România Liberă“ legat de interviul TV privind vizita fostului Rege Mihai. Au prezentat distorsionat răspunsurile la întrebări. În aceste condiţii, sugerăm conducerii „României Libere“ să nu plătească drepturi de onorariu corespondentului său de la Geneva, ci, eventual, să utilizeze aceşti bani pentru perfecţionarea acestuia, nu în domeniul „logicii“, ci al „eticii“ profesionale. Îl informez despre convorbirile telefonice cu ambasadorii Marcel Dinu şi Virgil Constantinescu. Să mă ocup de turneul în republicile foste sovietice. (p.312)

20 iunie 1992 16.10 Şedinţa plenară a Forumul Crans-Montana 1992 – şedinţă consacrată Ungariei (la sala de conferinţe Le Régent). Preşedinte François Lachat, ministrul de Finanţe al cantonului Jura, Elveţia. Preşedintele: Ungaria este model în liberalizarea economiei şi tranziţia la economia de piaţă. Este prima ţară din Est admisă în Consiliul Europei. Géza Jeszenszky (ministru de Externe al Ungariei): Este o ocazie ca partea de Est şi Centru să cunoască partea de Vest. Am avut sentimentul că Europa de Est a ieşit din preocupările Occidentului. 1956 a fost prima încercare de ieşire din comunism, dar revoluţia ungară a fost zdrobită de forţele sovietice. În 1989, Ungaria a captat atenţia mondială, pentru că a arătat posibilitatea unei tranziţii paşnice. Ungaria a jucat un rol de pionierat în schimbarea sistemului comunist în alte ţări: traversarea turiştilor din RDG, care a contribuit la căderea RDG; momentul Václav Havel; din România l-am primit pe Regele Mihai. După căderea comunismului, multă lume în Occident a crezut că problemele vor fi depăşite simplu şi că sistemul occidental se va introduce în Est. În politica externă, tranziţia a fost mai simplă. Am schimbat o parte a diplomaţiei. A trebuit să schimbăm alianţe şi să deplasăm accentul de pe Est pe Vest. Moscova dorea să menţină Tratatul de la Varşovia, poate ceva mai eficient. Mai era alianţa economică. În iunie 1990, Ungaria a spus că vrea să plece din Tratatul de la Varşovia, dar nu unilateral, ci în acord cu partenerii. (p.569)

VOL. 10

28 iulie 1992 18.35 Adrian Năstase, ministru de Externe al României, are o întâlnire cu delegaţia Uniunii Democrate Europene. Adrian Năstase: Plăcere să-l revadă la Bucureşti pe Ján Čarnogurský, fost prim-ministru al Slovaciei. Salutăm idei referitoare la alegerile noastre. Ján Čarnogurský (Mişcarea Creştin-Democrată din Slovacia): Este membru al Uniunii Democrate Europene. Scopul vizitei este de fact finding mission referitoare la condiţiile privind partidele politice în preajma alegerilor, situaţia actuală din România, partidele şi programele lor politice. Asigurarea condiţiilor ca alegerile să reflecte voinţa poporului român. Posibilitatea partidelor politice de a folosi mass-media pentru a-şi prezenta platformele politice. Adrian Năstase: Pentru viaţa politică din România, alegerile din septembrie sunt esenţiale. Toate partidele politice au sentimentul că pot câştiga. Sunt, desigur, foarte multe partide. Alegerile vor arăta sprijinul real al diferitelor partide. Unul din principalele puncte ale mandatului guvernului este să asigure alegeri libere şi corecte. Ján Čarnogurský (Mişcarea Creştin-Democrată din Slovacia): Pe străzi nu se văd afişe electorale. Adrian Năstase: Campania abia a început. Partidele încă îşi caută candidaţi. Klaus Francke (reprezentantul CDU din Germania): Dacă vor fi observatori la alegeri. Adrian Năstase: Vor fi observatori naţionali şi internaţionali. Sunt probleme cu observatorii naţionali – limitarea numărului. Guvernul a invitat observatori străini. Dorim cât mai mulţi. Este foarte important pentru noi să existe credibilitatea procesului. Klaus Francke (reprezentantul CDU din Germania): Cine invită? Adrian Năstase: Guvernul şi partidele politice. Guvernul este foarte deschis. Contăm pe un număr mare de observatori. Ján Čarnogurský (Mişcarea Creştin-Democrată din Slovacia): Dacă legea electorală s-a publicat? Adrian Năstase: Da. Ján Čarnogurský (Mişcarea Creştin-Democrată din Slovacia): Se poate cumpăra? Adrian Năstase: Da. Jean-Claude Mignon (reprezentantul RPR, Franţa): A fost observator la alegerile din 1990. Va reveni. Participarea observatorilor să fie pregătită. Adrian Năstase: Un rezultat foarte bun al vizitei ar fi un ansamblu de sugestii pentru guvern. Klaus Francke (reprezentantul CDU din Germania): Dacă pentru candidatura fostului Rege sunt restricţii? Adrian Năstase: Nu sunt din punct de vedere constituţional. György Csóti (deputat MDF în parlamentul Ungariei): Dacă sunt şanse egale pentru candidaţi? Adrian Năstase: Nu. Unele partide sunt mai mari şi mai bine pregătite. György Csóti (deputat MDF în parlamentul Ungariei): Finanţarea partidelor. Adrian Năstase: Situaţia este ciudată. FSN este cel mai critic. Este greu de spus acum care este partidul de guvernământ. Acum guvernul este foarte tehnic – nu are interes să sprijine un partid sau altul. Klaus Francke (reprezentantul CDU din Germania): 1. Săptămâna trecută guvernul a schimbat doi prefecţi unguri şi nu s-a dat motivaţia. De ce s-a făcut? 2. Sunt ştiri (rumors) referitoare la nerespectarea embargoului împotriva Iugoslaviei. Adrian Năstase: 1. Nu ştiu exact motivele. Problemă de principiu – primarii aleşi au fost unguri; nu au existat plângeri. Prefecţii reprezintă guvernul. 2. Referitor la embargo, am invitat observatori. Jean-Claude Mignon (reprezentantul RPR, Franţa): Situaţia din Moldova. Adrian Năstase: „Târgul“ oferit este integritatea teritorială a Republicii Moldova contra CSI. Moldova este între doi magneţi – CSI şi România, cel din urmă nu este însă suficient de puternic. Klaus Francke (reprezentantul CDU din Germania): Ce faceţi dacă Republica Moldova alege CSI? Adrian Năstase: Avem probleme economice. Klaus Francke (reprezentantul CDU din Germania): Va fi Republica Moldova o problemă de campanie electorală? Adrian Năstase: Am militat să nu fie. În oarecare măsură am reuşit. Ján Čarnogurský (Mişcarea Creştin-Democrată din Slovacia): La alegeri, cine se ocupă de problemele mass-media, radio, TV? Adrian Năstase: Departamentul Informaţiilor Publice la guvern. Klaus Francke (reprezentantul CDU din Germania): Nu aveţi ambasador la Bonn. Adrian Năstase: L-am retras pentru pensionare, împreună cu alţii. Noi ambasadori vor fi numiţi după alegeri. Întâlnirea se termină la 19.40. (p.281-284)

 

31 iulie 1992 Scrisoare adresată lui Adrian Năstase, ministru de Externe al României, de Constantin Brâncoveanu, secretar particular al Regelui Mihai. Secrétariat personal 31.07.1992 Mult stimate domnule ministru, Fiind în ţară acum vreo două săptămâni, am regretat că nu am avut plăcerea de a vă întâlni la Ambasada Franţei cu ocazia zilei de 14 iulie. Doream, în mod special, să vă transmit aprecierea Majestăţii Sale pentru felul în care aţi ajutat excelenta desfăşurare a călătoriei sale în ţară de Paşti. Sper să fiu din nou în ţară peste o săptămână sau zece zile şi să am plăcerea unei întâlniri atunci. Cu deosebită consideraţiune şi stimă, (ss) conf. universitar Constantin Brâncoveanu Secretar particular Domniei Sale Domnul Adrian Năstase Ministrul Afacerilor Externe (p.331)

 

3 octombrie 1992 12.40 Adrian Năstase, ministru de Externe al României, primeşte în audienţă pe John R. Davis Jr., ambasadorul SUA la Bucureşti. (p.693 – 698) (…) Adrian Năstase: Documentul produs a fost fals. Este unul din procesele-verbale reproduse de „România Liberă“. John R. Davis Jr.: Problema este să se publice documentul autentic. Adrian Năstase: Asta s-a făcut. Acolo problema s-a închis. Problema este că unele partide au folosit tehnici de sondare a opiniei publice care nu sunt curate – de exemplu prin scrisori. Astfel, partidele au obţinut date care nu corespund realităţii. John R. Davis Jr.: O sugestie concretă este că un prag de 4 la sută ar fi rezolvat multe probleme. Adrian Năstase: Guvernul a sugerat 4 la sută, dar partidele de centru au vrut un prag mai mic. Prin dispariţia PNL s-a pierdut centrul. Principala lor greşeală a fost invitarea Regelui. Impresia a fost că nu joacă corect. John R. Davis Jr.: Este o propunere pentru un guvern de coaliţie. Dar dacă nu iese, ce soluţie aveţi? Adrian Năstase: Încercăm jocul de biliard. Este greu de vorbit acum cu cei care au pierdut. Este frustrant. Viaţa însă nu se opreşte aici. Trebuie să asigurăm stabilitate şi să găsim soluţii la problemele acute şi să continuăm democratizarea, reforma. Altfel ajungem la modele autistice şi guvernele se vor bloca. (…) (p.697)

14 octombrie 1992 10.30 La Teodor Meleşcanu. Vede textul pentru conferinţa de presă referitor la negocierile cu CEE. Dacă mă întreabă de vizita Regelui – după confirmarea preşedintelui. (p.735)

21 octombrie 1992 11.15 Conferinţa săptămânală de presă (la Clubul Presei Străine din Str. Al. Donici nr. 6). Subiecte: Reuniunea Comitetului director al Consiliului Europei; Reuniunea de experţi în problemele Mării Negre în problema creării Băncii Cooperării Economice a Mării Negre; expoziţia de promovare a exporturilor româneşti în Liban; consultări româno-japoneze la nivel de vice-miniştri ai Afacerilor Externe; delegaţia NUPI; Reuniunea Consiliului Consultativ al Atlanticului de Nord (NACC); seminar la Centrul Euro-Atlantic; refugiaţi români în Belgia: Imnul german. Ziarist neidentificat: Vizele celor rămaşi în Belgia, care n-au cerut azil politic. Ştefan Caliga: Dacă au intervenit schimbări în regimul vizelor cu Polonia. „Realitatea Românească“: 1. Concluziile MAE în legătură cu orientările economice ale ţării spre republicile foste sovietice, după reuniunea de la Bişkek; 2. Dacă alegerile din România influenţează imaginea României în exterior? Corespondentul „MTI“: 1. Ce poziţie are România în conflictul dintre Ungaria şi Slovacia privind construcţia de la Gabcikovo-Nagymaros? 2. Cum se stabileşte poziţia României la Reuniunea de experţi în problemele minorităţilor? Peter Mag: În raportul guvernului, relaţia cu Ungaria este cam denaturată. Nu se prezintă şi poziţia guvernului ungar, ci doar poziţiile cercurilor iredentiste. Alt ziarist neidentificat: 1. Ce va face Reprezentanţa Pieţii Comune la Bucureşti? 2. De ce toate reuniunile CEMN sunt la Istanbul? 3. Cu ce capital se face Banca CEMN? 4. De ce TVR a dat pe cei trei candidaţi la preşedinţia SUA? Un alt ziarist neidentificat: Dacă viza pentru Rege s-a acordat? Corneliu Calotă (TVR): 1. Dacă după schimbările de la MAE imaginea României în străinătate va continua să fie o preocupare? 2. Ce impact asupra relaţiilor cu România şi asupra acordării Clauzei Naţiunii celei mai Favorizate pentru România va avea eventuala victorie a lui Clinton? Octavian Gavrişi: 1. Dacă va fi un raport de activitate a MAE pe perioada lui Adrian Năstase? 2. De ce MAE nu se implică în vizita prof. Zbigniew Brzezinski? Radio România Internaţional: O apreciere asupra Tratatului româno-francez care intră astăzi în vigoare. (p.752)

43 de gânduri despre “Regele Mihai

  1. Cine susține că în anii ”90 TREBUIA instaurată monarhia și că ea n-a fost instaurată fiindcă n-a vrut Iliescu, Năsturescu, Paraschivescu…, e aerian.
    Așa s-ar fi reinstalat regele? dacă ar fi dat Iliescu și FSN OK-iul?
    Nu trebuia organizat un referendum? nu era normal ca poporul ăsta să fie întrebat și el dacă vrea? nu doar Stelian Tănase și Marilena Rotaru?
    Și ce cred ăștia care susțin că TREBUIA instaurată monarhia, ce cred ei că ar fi ieșit la referendum? DA? Un popor abia ieșit din zeci de ani de comunism ar fi zis DA?
    Pun pariu că nici ACUM n-ar ieși un DA majoritar.
    Măi, ăștia!

    Apreciat de 1 persoană

    • @Amalia: ”Nu trebuia organizat un referendum? nu era normal ca poporul ăsta să fie întrebat și el dacă vrea? DA? Un popor abia ieșit din zeci de ani de comunism ar fi zis DA?”

      Păi, sigur că trebuia referendum, că doar prin referendum a fost abolită monarhia, nu cu tancurile sovietice.
      Și în Basarabia trebuie referendum despre revenire la Patria mamă, că doar și bucata aia de țară românească tot prin referendum a fost ruptă de România, nu de tancurile sovietice.

      Și cum să zică românii ceva bun despre Rege sau să dorească reîntregirea dacă așa au învățat la școală sau, unii, prin familie sau prin mahala.

      Dar cea mai bună școală a ”poporului ăsta”, a celui fără o educație de bază, singura pe care o urmează fără să-și obosească creerul, este ”universitatea” presei partizane care împrăștie ”adevărul” prin zvonuri și prin insinuări.
      Adevăruri, nu numai despre Rege sau despre ”națiunea moldovenească” ci și despre … dar uitați-vă împrejur.

      Apreciază

      • Păi, sigur că trebuia referendum, că doar prin referendum a fost abolită monarhia, nu cu tancurile sovietice

        Probabil ai fi vrut ca Iliescu să procedeze cum a procedat Petru Groza, cu pistolul în mână. Dar pe cine-ar fi trebuit să ameninţe Iliescu? De către cine ar fi fost susţinut? Ce tancuri ar fi scos pe stradă?.

        Apreciază

      • De ce n-a organizat PNTCD-ul si cu Constantinescu acel referendum de care pomeniti ? Sau jegul de Basescu , cel care infiera comunismul dupa ce l-a servit cu stoicism si cel care l-a batjocorit si sabotat pe Rege in toti acesti ani ? De ce nu organizeaza dl. Iohannis acest referendum ? Are toate pargiile s-o faca …
        De ce ? Pentru ca se stie rezultatul si oricum , nicicare dintre ipocritii de mai sus nu-si doreau sa lase puterea din mana .

        Apreciază

      • Dacă atunci n-a fost OK cu forța, acum de ce ar fi bine?

        Consider că nimic nu este corect să se facă forțat, oricât de mult nu ne-am dori şi oricât de necesar nu ni s-ar părea, sau corect…

        Voința majorității n-a prea contat, în ciuda aparențelor. Însă, de dragul principiilor, măcar în discuțiile noaste să respectăm această idee.

        Apreciat de 1 persoană

      • @Ana: ”Dacă atunci n-a fost OK cu forța,…”

        N-a fost OK, dar a fost ”oceni harașo” că doar nu americanii ci ”Stalin și poporul rus, libertatea ne-au adus”.
        Și este în continuare ”harașo” că doar vedeți cu câtă ură și patimă este judecat Regele de cei care nu au trăit pe timpul monarhiei, dar cunosc absolut tot adevaărul despre Rege din paginile ”Scânteii” sau ”Pravdei”, sau ”României libere”, sau noilor publicații ”de partid”.

        N-au avut în viața lor posibilitatea să studieze arhivele, ascunse de comuniști, făcând-ți educația din zvonuri, dar aruncă cu lături, inclusiv pe acest forum, unii ca @ursu lupu sau Rusul lup, că tot aia este, sau deja notoriul @fracmentarium-rus care subliniază că Regele a plecat cu zeci de vagoane încărcate cu bogățiile României pentru a le da zestre celor 5 fete care nici nu se născuseră.
        Vezi, musiu căparcă mai erau și vreo 200 de sonde pe care ai uitat să le treci la socoteală, iar dacă te mai scremi, mai inventezi tu ceva care să sune bine..

        Și încă ceva, @fragmentariumule și @rusule lup, mai treceți la răboj și dovada maximă a trădării, Ordinul Victoria.
        Doar mă miră că nu aruncați cu ouă clocite și în Adrian Năstase care nu numai că a primit distincții din mâna Ragelui, dar a avut și cuvinte de bun simț la adresa celui care i-a trădat pe români primind respectivul ordin sovietic.

        Hai, băieți, curaj până la capăt!

        Apreciază

  2. N-am încredere în opiniile intelectualității de elită, fiindcă ea a fost totdeauna o pradă ușoară a propagandei deșănțate: nazismul, fascismul, comunismul… Să nu încep cu exemplele din toată Europa, că mă prinde Revelionu…
    Dacă dumneaei, elita, n-a avut fler până acum, de ce-aș crede că are azi?

    Apreciat de 2 persoane

  3. „Decalogul lui Chomsky” pare mai lesne de înţeles dacă urmărim cu atenţie ce se întâmplă în România acestor zile ! :
    „Politica guvernelor si relatiile lor cu proprietarii „mass-media” sunt rezumate in 10 fraze. In afara de cultura generala, aceasta nu foloseste la nimic, pentru ca aplicarea acestor precepte la nivel de stat este demult in plina actiune.
    ȘTIȚI CE ESTE DECALOGUL CHOMSKY ? DACĂ NU, CITIȚI NEAPĂRAT.
    Noam Chomsky (n. 1924) este un reputat lingvist american, profesor emerit la Massachusetts Institute of Technology (MIT).

    În afara mediilor academice, Chomsky este mult mai cunoscut în lumea întreagă pentru activitatea sa politică, îndeosebi în ceea ce priveşte critica vitriolantă la adresa politicii externe a Statelor Unite, dar şi a guvernelor altor mari puteri. Drept care este considerat şi o personalitate marcantă a stângii politice din Statele Unite.

    Noam Chomsky a identificat şi a explicat, într-o formulare pe înţelesul tuturor, regulile de bază ale manipulării pe care se bazează puterea politică în criza de legitimitate şi pe care el le numeşte strategii ale diversiunii. Ele au fost sintetizate în ceea ce poate fi numit “Decalogul Chomsky”.

    Decalogul Chomsky

    1. Poporul trebuie să aibă mereu mintea ocupată cu altceva decât cu problemele lui adevărate.

    Pentru aceasta: Să distragi permanent atenţia de la problemele sociale reale, îndreptând-o către subiecte minore, dar cu mare impact emoţional.

    2. Poporul trebuie să perceapă conducătorii drept salvatori ai naţiunii.

    Pentru aceasta: Inventează false ameninţări, ori crează probleme grave, care îngrijorează real şi angajează opinia publică, iar apoi oferă soluţiile.

    Un exemplu: Favorizează insecuritatea cetăţenilor, apoi guvernarea providenţială salvează naţiunea în temeiul legilor represive cerute de popor, cu preţul limitării propriiilor libertăţi democratice.

    3. Poporul trebuie permanent pregătit pentru mai rău.

    Pentru aceasta: Mecanismele propagandei “albe” (oficială, integral asumată de guvern), “gri” (parţial asumată) şi “negre” (niciodată asumată) trebuie să promoveze imaginea unui guvern în permamenţă preocupat pentru ameliorarea condiţiilor tot mai sumbre ale viitorului. Politicile antipopulare dure se vor aplica gradual, pentru a se preveni ori atenua protestele sociale. În acest fel, cel mai mare rău devine suportabil dacă e administrat în porţii anuale, conform unui program anunţat.

    4. Poporul trebuie să creadă că, şi ceea ce guvernele îi pregătesc spre a trai mai rău, este tot pentru binele său

    Pentru aceasta: Să obţii acordul de moment al poporului pentru măsurile economice dure din viitor. Omul se obişnuieşte cu ideea şi înghite tot, dacă e prevenit şi amânat.

    5. Poporul trebuie să aibă o gândire care să nu-i permită sesizarea legăturii dintre cauze şi efecte.

    Pentru aceasta: Să te adresezi oamenilor ca şi cum ar avea cu toţii o gândire infantilă. În felul acesta, îndrepţi mulţimile spre un tip de gândire superficială, naivă şi cu predispoziţie la intoxicări informaţionale.

    6. Poporul trebuie dezobişnuit să problematizeze realitatea şi să acţioneze sub impulsul emoţiilor.

    Pentru aceasta: Să faci tot timpul apel la sentimente şi la reacţii glandulare, nu la raţiune. Să încurajezi reacţiile emoţionale, pentru că sunt cel mai uşor de manipulat.

    7. Poporul trebuie obişnuit cu satisfacţii ieftine, care să-i ocupe timpul şi să-l demotiveze în atingerea unor idealuri superioare.

    Pentru aceasta: Un sistem de învăţământ corupt şi nefuncţional este instrumentul ideal de a tine cetăţenii în ignoranţă şi a manipula opiniile colective după bunul-plac.

    8. Poporul nu trebuie să aiba acces la mijloace de informare completă, exactă, corectă şi obiectivă.

    Pentru aceasta: Să încurajezi financiar acele mijloace de comunicare în masă care îndobitocesc publicul şi îl ţin legat de emisiuni şi seriale vulgare, ce trag inteligenţa în jos.

    9. Poporului trebuie să-i fie indus spiritul turmei.

    Pentru aceasta: Să stimulezi sentimentul individual de culpă, de fatalitate, de neputinţă. Persoanele care nu mai au impulsul de a se revolta, devin o turmă şi sunt uşor de controlat.

    10. Poporul nu trebuie să creadă în existenţa strategiilor şi mijloacelor oficiale de manipulare.

    Pentru aceasta: Să apelezi la toate cuceririle ştiinţelor pentru a cunoaşte punctele slabe din psihologia individului şi a mulţimilor. În acelaşi timp, să discreditezi aceste cunoştinţe prin mass-media, astfel ca poporul să nu creadă în mijloacele şi strategiile statale de manipulare.

    Apreciat de 1 persoană

    • Si citeva de la Tata Machiavelli:

      – Daca trebuie sa ranesti un om, raneste-l in asa masura incit sa nu poata sa se razbune;
      – Prima metoda de a estima inteligenta unui conducator este sa te uiti la oamenii cu care s-a inconjurat;
      – Cu cit s-a scurs mai mult nisip din clepsidra noastra, cu atit vom vedea mai bine prin sticla ei;
      – Oamenii cresc dintr-o ambitie in alta: intai se asigura ca se pot apara de un atac, apoi ataca ei pe altii;
      – Razboiul nu poate fi evitat; el poate fi aminat pentru ca unii sa isi creeze avantaje;
      – Oamenii te vor uri si daca le faci rau si daca le faci bine;
      – Nu exista o cale mai simpla de a vedea degradarea dintr-o tara decit sa observi cum ritualurile religioase sunt luate in deridere;
      – Noul conducator trebuie sa determine rapid toate ranile pe care trebuie sa le provoace, si sa o faca repede odata ajuns la putere;

      Apreciat de 1 persoană

  4. Cam ca de fiecare dată, adevăru-i undeva la mijloc ! 😉
    ileana spune:
    14 DECEMBRIE 2017 LA 10:51
    Cand Mihai l-a arestat pe Antonescu dand lovitura de stat de la 23 aug.1944 lasand cale libera lui Stalin,Antonescu a avertizat ca se lasa tara pe mana comunistilor. Ultima teorie a USA este ca Mihai a contribuit la term.razb cu 6 luni mai devre si a salvat vieti omenesti,iar istoricii nostrii mincinosi propaga asta .Atat de multa mistificare si festivism! Cand erau ac.evenimente si tinerii isi sustineau regele manipulat, el s-a dus sa se insoare cu Anna de Bourbon etc.Dupa abdicarea iminenta, tinerii ,studentii ,elevii, partidele politice au fost aruncati in gherla cea mare, iar Mihai si-a vazut de treaba.Spiritul patriotic national nu a invins !Cum putea cand marile puteri prin sefii lor tremurau in pantaloni in fata lui Stalin ?Acum s-a schimbat, marile puteri au ras tot ce a construit Ro in 50 de ani,pe cenusa si penetrand economic, si-au format intre timp masa de manevra,influenta ,zgomotoasa pt.a-si mentine protectoratul, guvernanta ,colonizarea si tot ce vreti.Soros alimenteaza cu miliarde haosul, anarhia vrand „maidane”.A rasturna puterea legitima in interesul totalitarismului european,global.Supusa ac.puteri mari, Ro trebuie macinata de factorii lor subversivi ,lozincile se adecveaza de catre provocatori si multi creduli chiar le urmeaza.Unde este”Romania mai intai”?Pt.ea s-a jertfit poporul roman,nu pt. „neocatuse staliniste”.

    Apreciază

  5. UN DOI-ȘI-UN-SFERT LA VREMEA LUI / FACE CÂT ZECE DUDUI

    Totdeauna mi-a plăcut Doru Bușcu. Inteligent, bun observator, editorialist talentat ( posibil – cel mai talentat, deși mult mai puțin cunoscut decât ăia pe care-i consideră lumea „titanii jurnalismului”), având informații care provin , poate, din activitatea jurnalistică, dar , și mai sigur, din sclipirea caldă a stelelor pe umerii unor prieteni, lumină delicată, așa… cam ca licărul unui canin, lateral-dreapta, îmbrăcat în aur , într-o dantură ușor șifonată de vreme, Doru Bușcu nici nu trebuie să fie atât de vizibil … căci el e „de nișă”… pour le connaisseures.

    Ar fi de mirare ca Doru Bușcu să-și fi dat seama abia acum ce se petrece în stradă, când protestele o țin langa cam de prin 2013… tematica s-a schimbat, într-adevăr, dar în rest, nimic. Tineri înveliți în tricolor bat din tobițe, vuvuzesc, agită PET-uri cu metal în ele, sar , de parcă sunt la ora de atletism, și nu la manifestație, dar, în fine, să nu ne lăsăm prostiți – principala trăsătură a acestor grupuri este … ÎNCRÂNCENAREA.

    Ia uitați ce scrie Doru Bușcu în editorialul său DARE DE SEAMĂ DESPRE ORBI, pe 12 decembrie 2017:

    „Sub nasul unui președinte ignorant și fudul, noii troțkiști cu pălărioară și cu cont pe Instagram pun în aplicare planul imperfect, dar încăpățînat, de dizolvare a autorității statului, un stat blegit de corupție și de prostia funcționarilor săi.

    Chiar dacă inima mișcărilor de stradă prezintă extrasistole politice, chiar dacă îi ies la iveală marxismul, logistica subversivă și facturile transnaționale, chiar dacă sloganurile puse în circulație se rup tot mai mult de realitate și sapă cu râvnă groapa legalității, președintele nu vede.

    Președintele nu vede nici schema tehnică a protestelor, distribuită de pictorul neoexpresionist cu tatuaje și clopoței Paul Hitter, trăit în miezul elanului paracivic, în celula ultimă a activiștilor, acolo unde scopul și misiunea au subtitraj anarhic(…) ”
    ……………………………………………………………………………….
    Dar președintele ca președintele, ca să zic așa… nici Doru Bușcu, nici alții nu pot avea pretenția ca dânsul să fie mai vigilent, pentru că, ori de câte ori ar da să deschidă ochii lui de arian exemplar către batalioanele „civice” din stradă, fatalitate! „ …juna Codruță voioasă trece… ” cu un dosar la subraț , dosar pe care scrie cu roșu PRIMĂRIA PORUMBACU DE JOS, și-l „distrage de atenție”. Nu se mai poate omul concentra…de!

    Mirarea mea este că editorialistul ia la rând serviciile ( numeroase, în mult amenințata noastră patrie) și , tot la rând, se miră că dânsele nu observă ceea ce, cu ochiul liber, orice neînregimentat la haștagi , ar putea observa. Păi, cum să bage de seamă ceva în neregulă Hellvig, sau înlocuitorii de Coldea , râșniți din cel mai rafinat năut, când peste parteneriatul dintre dânșii și juna Codruță s-a pus doar o plapumă mai groasă ca să nu se mai vadă mișcările ritmice ale împerecherii scandaloase, iar partenera lor de ghidușii este o adeptă fascinată de „spirala integrării în absolut orice” , care se desfășoară, seară de seară , în Piața Victoriei?

    Când amintește însă de „doi-și-n-sfertul” modern și îl ia de urechi pentru că :

    „…Poliția numără și ea lefurile mărite. Nici prin cap nu-i trece să adune informații despre potențialul unor grupuri ce combat fizic statul, autoritatea, democrația, rezultatul votului. Ca să facă exact asta, Poliția e abilitată prin Constituție cu drepturi, cu obligații și cu bani. Nimeni altcineva nu e mai nimerit s-o facă, mai ales că Poliția are și un serviciu secret însărcinat cu astfel de cercetări…”

    … Doru Bușcu este deodată cuprins de-o interesantă amnezie, căci ultra-informatul nostru editorialist, uită un amănunt foarte interesant din istoria acestui serviciu „nimerit”, ca „nimeni altcineva”, să adune informații despre „anarhia-redivivus” din piață: cred că fix pe Dragoș Tudorache , supranumit pentru blândețea firii sale, CĂLĂUL, îl uită. Căci, din câte țin eu minte, domnul Tudorache a „reorganizat”, cu satârul, serviciul de informații al Ministerului de Interne, iar sângele împroșcat atunci pe pereții instituției, transpare prin noua zugrăveală lavabilă , de poți să-i faci , la ochi, analiza grupei sanguine… Dânsul a pornit la măcelărirea serviciului anul trecut, pe vremea guvernării Cioloș- o guvernare de mare efect pentru națiune- și a curățat cu mopul bălțile roșii care începeau, pe măsură ce trecea timpul, să capete culoarea pământului…

    În 2016, când s-a petrecut masacrul, nimeni nu s-a deranjat, pentru că nu se întrezărea iminența unor atacuri haștagiene organizate… Anul acesta însă, parcă-parcă ar fi fost util … căci taman de urmărirea capitolului „organizarea spontaneității” ar fi trebuit să se ocupe serviciul de informații al Ministerului de Interne.

    Nu demult , Paul Hitter, care a văzut organizația din interior, ne-a explicat câte ceva, ce-i drept., despre revoluția-continuă din Piața Victoriei și alte piețe din Cluj-Sibiu-Timișoara.. dar parcă tot mai bine ar fi putut să explice lucrurile „doi-și-un-sfertul” vigilent , mă gândesc… Vorba ceea: „Ionele, o dus taică-tu vaca la taur?”…„No, o dus-o”… „Și-o putut singur?…”„Ei, o putut el, ce-o putut…da’ mai bine o putut taurul !”

    Apreciat de 3 persoane

  6. Regele Mihai , Dumnezeu sa-l ierte , a avut niste prosti sfatuitori ,cel putin in preajma anului 1989 : Declaratia de la Budapesta , apoi in 1990 o liota de incapabili nerabdatori a vrut sa se legitimeze prin el ( ca si azi dealtfel) , generind intreg lantul de intimplari regretabile . A fost o victima a Paturicilor de care debordeaza societatea romaneasca .

    Apreciat de 2 persoane

  7. Cine isi aminteste ca in 1988 -1993 Regele era jucaria serviciilor maghiare , ca semna declaratii despre autonomia Transilvaniei ( mascata sub o formula care se vroia complexa ) dictate de Budapesta , ca dadea interviuri la Panorama maghiara unde ungurii ii spuneau deschis ” anexarea Ardealului de Nord de Romania in 1944 ” fara ca el sa reactioneze , ca inghitea textele fabricate de serviciile maghiare , chipurile ale Vetrei ( ” sa fugarim picioarele de ungur ” ?! – in romana expresia nu exista ) pe care i le citau si el le condamna ?

    Apreciat de 2 persoane

  8. Domnule Adrian Nastase, aveti respectul meu in multe, dar nu in toate. Dar toti suntem oameni, nu roboti.
    Constat insa cu stupoare ca faceti sau ati facut o grava eroare de drept.
    Spuneti undeva ca forma de stat este republica. O eroare care, sincer, daca as fi facut-o ca student la drept in 1995 la drept constitutional , luam un 2 de nu ma vedeam.
    Este si o manipulare folosita in Romania in contra monarhiei pe scara larga.
    Forma statului nu poate fi insa republica.
    Republica sau monarhia sunt forme ale guvernamantului.
    Forma de stat, in schimb, poate fi democratia constitutionala, fie in baza constitutiei scrise, fie in baza cutumelor constitutionale(UK), sau poate fi tirania, dictatura totalitara, despotatul, plutocratia, oligarhia samd, care pot fi republici sau monarhii.
    Sper ca veti face de acum erata cuvenita.
    Pe aceasta manipulare s-a glosat la noi in prostie, in loc ca, in mod real, familia regala sa fie luata la intrebari vizavi de cele 42 de tablouri subtilizate din colectia lui Carol 1 si de bijuteriile Coroanei Romaniei, in special celebrul safir albastru al Reginei Maria, disparut in 1947 si reaparut ca prin minune intr-o licitatie acum cativa ani si vandut cu cateva milioane de dolari.
    Asta ca sa punem in perspectiva actuala propunere de lege privind familia regala si tamaierea defunctului rege…

    Apreciază

    • Pe dumneavoastră vă pica la examen dacă spuneați că forma de stat este republica, pe mine mă pica dacă spuneam că republica este formă de guvernământ.
      Astfel, învățam că:
      – tipuri de stat sunt: sclavagist, feudal, capitalist, socialist, comunist;
      – forme de stat: orașe – stat, republici, monarhii, imperii;
      – forme de guvernare: democratice, autoritare ( de tip aristoctatic, despotism luminat), totalitare ( de tip despotic, dominat, dictatorial, absolutist etc).
      Până când școlile de drept, de istorie sau cele de doctrine politice nu vor ajunge la un punct de vedere comun, folosim noțiunea pe care o considerăm noi cea mai potrivită, care să exprime cum percepem organizarea statală, în funcție de evoluția istorică.

      Apreciat de 1 persoană

  9. Un lup singuratic al romanofobiei si democratofobiei

    Apogeul romanofobiei si democratofobiei? “Nu ruşii, nu ungurii, nu evreii erau cei care țineau România sub un insuportabil călcâi de fier totalitar. La fel acum, nu “străinii”, nu Soros, nu UE, nu extratereştrii calcă in picioare demnitatea civică a românilor, ci o bandă de escroci, tâlhari şi scelerați, (…). “Admit că greața supremă mă cuprinde când il văd pe manechinul țopârlan (…) perorând in numele democrației.” In acest decupaj de text, din articolul domnului Vladimir Tismaneanu, se afla cea mai tare si mai rara esenta de romanofobie. Aceasta mostra de romanofobie este asemenea unui dublu rafinat alcoolic, pe care nimeni nu-l poate confunda cu apa chioara. Cand iti pute pana si democratia, pe care nu dai doi bani, pentru ca iti starneste “greața”, se derapeaza de la o dezbatere de idei si nu cred ca mai este ceva de comentat…

    Apreciat de 2 persoane

    • Ăsta, ca să-l scoată pe Soroş din ecuaţia amestecului brutal şi ilegal în politica românească ( şi nu numai ! ), prin cumpărarea în vrac a unor cozi de topor, de teapa acestui pui de cominternist, este în stare s-o vândă şi pe mă-sa ! De ta-su deja s-a dezis !
      Obrăznicia şi impertinenţa acestor elite sorosiste devine din ce în ce mai disperată, dovedindu-şi ura atavică, de care s-ar folosi oricând dacă ar avea puterea pentru a distruge din nou tot ce-i românesc , dar mai ales elitele ! Cele care-i exasperează prin renaşterea lor fenixiană, după fiecare luptă pierdută cu un adversar superior nu calitativ, ci numeric : În loc de proletari din toate ţările, s-au unit slugile sorosiste din toate cele patru zări, dar mai ales de peste baltă, pentru a îngenunchea un popor care prin statutul lui moral religios rămâne greu de răpus !
      Şi când te gândeşti că asemenea hiene ideologice au reuşit de-alungul timpului să lupte împotriva României de pe poziţii cheie în Stat unde au ajuns prin uneltiri viclene sau profitând de trădarea unor semeni de-ai noştri cu putere de decizie dată nu de alegeri, ci de înţelegeri. Oculte ! :mrgreen:

      Apreciază

  10. @ursu lupu
    Serviciile maghiare zburda si azi pe la noi , uite la maghiaronii de la Cluuuj : Hellwig , Major , Rusz , Kovesi , Asztalos , Erdely ( Ardeleanu-Vulpea ) etc si adunatura de tovarasi de drum Boc , Dancu , Coldea ,iar etc , astia sint cei mai vizibili . Mai adaugam pe catolica Macovei si atunci ne explicam de ce avem originalele legi ale retrocedarii , faptul ca nu reusim sa facem legatura infrastructurilor provinciilor istorice , ca nu ne putem alege alesii si cind cumva i-am ales , tot altii ne conduc … Sa mai insir ? ” Teama mi-e c-o insera …” De ce s-a intimplat ? Fiindca dincolo de munti , ungurii nu pot fi intelesi si deci combatuti . Sa ne amintim de Balcescu , Magheru , Bolliac cit au putut fi de aiuriti in fata lui Kossuth care isi jurase sa-i stearga pe romani de pe fata pamintului. Si apoi , fiindca se iise un personaj aparte , Basescu , care a procedat precum acel domn al Moldovei , care a fost instalat in scaun de tatari si intrucit n-a avut bani sa-i plateasca le-a dat tara s-o jefuiasca . Iaca !

    Apreciat de 1 persoană

  11. Zilele acestea am aflat, de la d-ol. Hurezeanu că nu rușii sau Iliescu s-au împotrivit revenirii la o monarhie constituțională. De la dumneavoastră aflăm tot cine nu s-a împotrivit. Și atunci?!
    Dacă ne amintim că Prim Ministru era don Pedro de APACA, iar ideologul șef era Brucan …

    Apreciază

  12. Epitaf neromanțat: La moartea unui fost rege

    Cand, in 1968, William Manchester si-a publicat cartea “Moartea unui presedinte”, despre asasinarea presedintelui american John F. Kennedy, la 22 noiembrie 1963, in fata lumii avea sa fie adusa nu numai o ampla documentare, ci si cel mai adevarat titlu. Intr-adevar, JFK a murit ca un presedinte oficial, in functie, al SUA. Despre cei pe care trecerea in nefiinta nu i-a mai gasit in prima pozitie, de la Casa Alba, stirile de presa ne anunta si necrologurile scriu ca a murit un fost presedinte. Neindoielnic, pentru a nu fi un fake news, prin care trecutul sa fie confundat cu prezentul, asa ar fi trebuit sa se spuna si despre moartea fostului rege Mihai I, in 5 decembrie 2017. “Moartea unui fost rege”, pentru a folosi o parafrazare adaptata a titlului cartii lui William Manchester. Aceasta realitate ar fi trebuit sa fie, in opinia mea, punctul de pornire in organizarea funeraliilor nationale pentru fostul rege Mihai. O atare recunoastere nu ar fi insemnat diminuarea cu nimic a ceremonialului funebru, care se datoreaza oricarui fost sef de stat, in semn de respect, in primul rand pentru istoria Romaniei. Ar fi fost, in acelasi timp, si un respect pentru principiul democratic al eligibilitatii, succesor, care l-a inlocuit pe cel al ereditatii, devenit caduc. Adevarul nu este niciodata insultator, ci mistificarea. Iata alte cateva adevaruri, neromantate, legate de fostul sistem politic dinastic si de fostul rege Mihai. Cei care incearca sa speculeze ideea de monarhie, cu referire la cele cateva monarhii europene, care au mai ramas, ori sunt niste analfabeti politici, ori niste manipulatori detestabili, care incearca sa reinvie vechiul spirit gregar si sa-l mortifice pe cel de emancipare politica, in curs de globalizare. In sofismele lor politice, ei pun in mod nepermis semnul egal intre monarhiile de tip metropola, care au mobilizat sau mobilizeaza resurse din imperiile lor, si monarhiile de tip colonie, care exista in lumea a treia. Fost rege acum 70 de ani, Mihai I a devenit simplu cetatean sau, mai pretios spus, “Domnul Mihai”, un adevar care nu are in el nimic jignitor. Potrivit New York Times, fostul rege Mihai s-a bucurat ca a pierdut coroana: “Ma saturasem sa port pantaloni lungi si palarii incomode si sa ma duc in locuri unde nu voiam sa merg.” Este pur si simplu hilara aprecierea unor supravietuitori ai fostei camarile regale, ori a unor insi legati de fostul grup de interese monarhice, ca fosta Sa Majestate ar fi fost “un surghiunit”. Nimeni nu pleaca in “surghiun” cu un tren cu 8 vagoane si cu 4 automobile americane. O spun cu regret, dar daca ar fi sa cautam o situatie comparabila in ziua de azi, cel putin la fel de profitabila a fost demisia fostului presedinte al Zimbabwe, Robert Mugabe, care la plecarea din functie a primit 10 milioane de dolari si imunitate. De aceea este greu de crezut ca un tanar cetatean din ziua de azi, care se considera egalul constitutional al cetateanului presedinte, va fi dispus vreodata sa ingenuncheze in fata unui supercetatean, care isi spune rege, sau sa-i pupe mana, ca in cazurile moastelor sfinte. La fel de discutabila este si competitivitatea politica si liderologica a cuiva care si-a dat abuziv bacalaureatul in Sala Tronului sau care nu a avut nicio meserie, nu a excelat in niciun domeniu, prin care sa convinga sau care sa-l recomande, sa aiba un grad civil, nu unul politic, cum a fost cel pe care l-a detinut candva, vremelnic. Nicaieri in lumea de azi nu exista profesia de “rege”, desi cel care a fost rege continua sa completeze cu aceasta denumire rubricile din acte care cereau specificarea indeletnicirii. Din pacate, fostul rege Mihai I nu s-a putut semnifica sau resemnifica, post-monarhie, in lumea politica, diplomatica, dreptului international si/sau relatiilor internationale, universitara, culturala etc. De unde, atunci, asteptarile subite si fantasmagorice ale fostului rege, dupa Revolutie, din 1990 si ulterioare, care, in pofida a tot ceea ce a facut anterior – dar oarecum asemanator si cu aventura reusita a tatalui sau Carol al II-lea (dar cu ce pret, in 1940), care l-a inlaturat din prima domnie pe Mihai I, pe care acesta a inceput-o la varsta de cinci ani -, pentru a reinstaura monarhia? Raspunsul meu, care cred ca este si cel mai probabil, este ca, realizand ca are cinci fete fara situatie si fara zestre, a intrezarit posibilitatea politica, deh!, suflet de papa, sa le dea drept mostenire o tara.

    Apreciat de 1 persoană

  13. Subiect nou al neprietenilor si cozilor de topor – pretinsa dispretuire de catre oligarhia din Muntenia – Tara Romaneasca nu a ardeleanului , prezentat pana acum in rolul bogatului texan jefuit de parazitii din Gorj si Arges , ci a moldoveanului .
    Mai intai sa vorbesc despre opulentul texan ardelean – Nord Vestul Romaniei – Satu Mare , Salajul , Maramuresul si Bistrita Nasaud – este o zona inapoiata cultural si economic .
    Se zbiara de catavenci – ” nu ni se construieste autostrada de vis ” ( adica Iasi Tg Mures ) – care trece prin doua lanturi de munti cand noi n-am terminat Sibiu – Nadlac – sau ” Muntenia primeste 605 euro pe locuitor pentru transport , Moldova 2 euro ” -demagogie , amesteca metroul bucurestean cu costurile lui la ” Muntenia ” sau ” sariti centura Iasi are alocate 2 milioane de lei , centura Mihailesti – comuna pe un DN aglomerat la Vest de Bucuresti – 36 de milioane de lei – numai ca centura Mihailesti e in santier de un an , EXISTA , pe cand centura Iasi nu are nici proiect , nici constructor , cui sa-i dai banii ?
    Diversiune buna in contextul existentei duumviratului Putin – Dodon .

    Apreciază

  14. Domnule Mircea Popescu,
    Vă amintesc că cei care erau adulți în 1945 nu mai există azi.
    Dacă ar fi existat, n-ar mai fi trebuit ca ei să fie întrebați, fiindcă n-au fost întrebați nici atunci.
    Adulții de azi trebuie însă întrebați, pentru că ei au alte concepții, principii, idei și aspirații, comparativ cu ceilalți.
    Să vedem deocamdată ce vor zice despre proiectul legii acordării de la Buget, a unei sume de bani, anual, Familiei!
    Deja unii zic.

    Apreciat de 1 persoană

  15. Oamenii rămân în amintirea contemporanilor, sau intră în istorie pentru generaţiile următoare, prin faptele lor. Actul de la 23 August 1944 a fost singura acţiune politică majoră în care fostul rege Mihai I a jucat un rol de prim plan ce a depăşit chiar cadrul constituţional de la acea dată, conform căruia regele domnea dar nu guverna. În luarea hotărârii de a fi de partea insurecţiei militare anti-germane, o pondere importantă trebuie să fi jucat – pe lângă calculele politice – şi o motivaţie de ordin personal : ocupând militar România, Stalin l-ar fi considerat inevitabil pe rege ca fiind complice cu mareşalul Antonescu. Iar faptul că Mihai I îl detesta pe Antonescu – care-l umilea public în permanenţă – nu a făcut decât să uşureze luarea acestei decizii politice cruciale pentru viitorul României !

    Apreciază

    • Și totuși:
      – Antonescu a permis lui Maniu să negocieze cu anglo-americanii
      – Antonescu era în București PENTRU CĂ AȘTEPTA MESAJUL DE LA STOCKOLM. Mesajul a venit, dar Nivulescu-Buzău a dus telegrama întăi la Iuliu Maniu, care ….
      A încercat vreun istoric să afle, din arhivele sovietice, cine la interogat pe Ion Antonescu și cam ce s-a consemnat?! Oare de ce Stalin l-a înapoiat pe Antonescu și nu l-a reținut direct, doar era un criminal de război?!
      Dacă tot vorbim de „intrat în istorie” – numai comuniștii erau pregătiți să-l ascundă pe Antonescu, ca să nu-l ia nemții? Întreb și eu ca „omul de pe zebră”!

      Apreciază

  16. @Adrian Năstase,

    Ah, toată această istorie care a trecut pe lângă mine, domnule profesor! Totdeauna când postați astfel de texte citesc ceea ce scrieți și mă gândesc că am dormit mulți ani…

    Apreciază

  17. Cred că este prima dată când laud Biserica. Motivul: Nu are slujbă de inmormântare specială pentru regi. Deși regele, fiind „unsul” lui Dumnezeu, ar trebui sa fie un fel de supra-om, am fost surprins să aud că „nu există OM fără de păcat”. De asemenea, „Și îi iartă lui greșelile făcute cu voie și fără de voie.” Slujba pentru rege a fost identică cu slujba pentru orice om obișnuit.
    În oceanul de laude de zeificare, care amintesc de zeificarea în viata a lui Ceausescu, Biserica apare ca singura instituție cu picioarele… pe pământ!

    Apreciat de 1 persoană

  18. Cand serviciul Stiri al TVR este asigurat de persoane cu nivelul cultural al mijlocului clasei a XII – a .
    Abdicarea este ” actiunea unei maini de securisti ” ?!
    Groza si Dej , ofiteri la DSS ?
    Poate in imaginatia distinsilor Csiki – Radulescu – Constantin – Petrisor – Radu .
    Amuzant , stiind ca actualul serviciu de Stiri este aprovizionat cu inregistrari realizate de Securitatea anilor 2009 – 2017 ca si cu informatii care nu pot veni decat de la Securitate ( gen – ” contractele de deszapezire sunt date firmelor rudelor deputatilor PSD ” si vine o lista de contracte de la Buzau la Beclean pe Somes ! ).
    ” N-a fost referendum la abdicare ” citeste constiincios spicherita lui Petrisor – da , referendum in 1948 , mare valoare si credibilitate avea .
    ” Oamenii ( adica activistii Binelui , in interpretarea TVR ) au strigat ” jos comunistii ” cand sicriul era pus pe tun ” – si ne dau , distinct , scandarea unor barbari la o inmormantare de Rege .
    Educatie , profesionalism , civilizatie .

    Apreciază

  19. Cârcotașu
    Numai că tancurile sovietice au contribuit la înfrângerea fascismului. Nu știu de ce nu vrem să punem în balanță cele două regimuri totalitare, care au fost la fel de periculoase. Judecăm doar comunismul și uităm de flagelul celălalt.
    Uităm că Aliații știau acest lucru și au ales între două rele, un rău pe care ei îl considerau mai puțin rău.
    Uităm că Churchill, cu mânuța lui, a scris că în România influența sovietică va fi de 90%. Se păstrează hârtia respectivă și este scrisul lui Churchill. După ce a făcut acestă mârșăvia, l-a îndemnat pe Regele Mihai să lupte pentru țara sa, după cum cu un an înainte, repune în diplonație termenul de ,, cortina de fier”, în discursul de la Fulton (Missouri, S.U.A.) Probabil, altfel ar fi stat lucrurile, dacă nu ar fi fost această politică, începută de Occident, de demarcație în Europa, între Europa Occidentală și Europa Răsăriteană. Aceasta l-a întărâtat pe dictatorul Stalin și i-a dat mână liberă în Europa Răsăriteană.
    Politica engleză a fost cea mai mizerabilă din istorie. Au profitat și profită de poziția lor insulară: când au nevoie de Europa sunt europeni, iar când nu le convine ceva în Europa, își amintesc că sunt o țară insulară.

    Apreciat de 3 persoane

  20. Sigur, sa ne respectam trecutul, a trecut in nefiinta aceasta personalitate istorica. Cum a trecut? Cu ingrijiri medicale destinate regilor.

    In Romania insa nu toti sunt egali in fata mortii. Zeci de mii de persoane cu boli incurabile mor in chinuri groaznice pentru ca statul roman nu are o politicia unitara in ce priveste ingrijirea paleativa. Suntem printre ultimii in lume la acest capitol fiind devansati de Etiopia si Nigeria.

    Nu cred ca avem cu ce ne mindri cind unii au bani si mor fara dureri pentru ca au cu ce plati, si altii se prapadesc ca in Evul Mediu, in dureri groaznice.

    Apreciază

  21. Am vazut un mare respect pentru Regele Mihai de la romani, multi oameni simpli, dar si de la cei educati. Revine iarasi in discutie – e normal – despre rolul monarhiei in Romania, si daca ar trebui schimbat sistemul republican cu unul monarhic, constitutional. Monarhiile constitutionale inca mai joaca un rol intr-o serie de tari occidentale, dar si ele sunt atacate de curente republicane, inclusiv in Anglia.

    Am auzit si viziunea fostului Rege Mihai despre rolul unui Rege intr-o democratie, anume ca el ar trebui sa fie un arbitru in societate si sa nu intervina in viata polica – desi e un punct de vedere utopic, pe care nici macar Domnia Sa nu l-a putut respecta, fiind nevoit sa intervina in poltica romaneasca. Va fi acest punct trecut in Constitutie daca se va trece la monarhie?

    Exista o experienta vasta cu regi, regine, printi si printese in Occident.Nu de multe ori acestia au aratat o atitudine de slaba moralitate in raport cu supusii lor, de la comportament imoral, pina la smecherii financiare pentru a nu plati taxe in tara in care sunt suverani. Ei nu pot fi schimbati prin vot popular. Ce sai cine poate garanta ca Romania nu va avea asemenea regi, gen Carol al 2-lea? Vor fi ei supusi votului popular si schimbati ca si Preedintii de Republica? Daca nu, de ce nu?

    Va „abdica” dl Iohannis pentru a da curs unei eventuale schimbari constitutionale de la republica la monarhie? Ar fi aceasta schimbare votata de popor, si daca da, care va fi punctul de „trecere”?

    Multe intrebari, putine raspunsuri, Dar probabil raspunsurile le gasim in retorica politicienilor, de culori diferite, care nu vor schimbare de regim republican.

    Apreciază

  22. Ultima greseala a Regelui Mihai a fost in 1947 cand nu a stiu sa vorbeasca cu sovieticii. Eu invitam mai marii comunisti la muzeul Peles sa tratam abdicarea ca acolo e privelistea mai buna. Dupa ce ascultam conditiile le spuneam NIET HARASO! cu mana pe o arma mai de soi …si asta era sfarsitul monarhiei romane !

    Apreciază

  23. Regele Mihai a fost cel mai slab suveran al României. A trăit ca o frunză bătută de vânt, fără să fie capabil să-și manifeste în vreun fel voința.

    Nici măcar lovitura de stat din 23 august 1944 nu a fost opera lui, regele Mihai a fost un simplu actor, rolul lui a fost acela de a-l demite pe mareșalul Ion Antonescu.

    Regele Mihai a lipsit din înfruntarea cu cei care au instalat regimul comunist în România. A evitat să se implice, să transmită un semnal. A fost doar un simbol, fără implicare personală, și-a negociat rapid plecarea în condiții optime. A fost permanent influențat de mama sa, care avea o singură obsesie: să nu împărtășească sărăcia casei regale a Greciei din care provenea.

    În perioada exilului regele Mihai și-a respectat înțelegerea cu comuniștii și nu s-a implicat în nici un fel în mișcarea românilor liberi. A stat cuminte. Nici în 1990 nu a fost foarte convins că ar trebui să se implice în vreun fel. Permanent i-a lăsat pe alții să își asume riscuri și acțiuni.

    Au existat 2 suverani adevărați ai României: Carol I și regina Maria. Oameni hotărâți, capabili de acțiune, capabili să însuflețească, oameni cu un țel dincolo de păstrarea poziției. Carol I a făcut România modernă, regina Maria a făcut România Mare. Nu singuri, dar au dirijat forțele existente și necesare pentru atingerea acestor scopuri. Regele Ferdinand a fost o anexă, regele Carol al II-lea a fost sclavul propriei sexualități.

    Regele Mihai a fost o frunză în vânt. Să-i fie țărâna ușoară!

    George Damian

    Apreciază

  24. Daca pentru fiecare decizie ultraimportanta pentru Romania trebuie intrebat poporul,inseamna ca degeaba mai avem elite.Deciziile majore trebuie luate de elite.Nu trebuie intrebate persoanele care nici nu stiu unde este capitala si habar nu au cine este presedinte.Nici ce forma de guvernamant este buna pentru noi.Elita trebuie sa decida.Este drept ca elita noastra este dezbinata,dar totusi este mai informata.

    Apreciază

  25. Tot citesc despre „unsul Domnului” referitor la Mihai.
    Doar că, din câte ştiu eu Mihai nu a fost uns ca rege. Ar fi trebuit să fie căsătorit pentru a avea loc ceremonia de „ungere”, or, din câte ştim el nu era căsătorit, a făcut-o mai târziu dar ultima ceremonie de ungere care a avut loc parcă a fost cea a lui Ferdinand. Nici Carol a II-lea nu a fost „unsul lui Dumnezeu” ca Rege al României, dacă nu greşesc.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.