A murit Mircea Ionescu Quintus

A murit Mircea Ionescu Quintus. O imensa personalitate si un om extraordinar. A lasat in urma un secol in care s-a distins prin eruditie si intelepciune. S-a nascut in 1917, in momentul unei mari fracturi de la inceput de secol. S-a nascut in acelasi an cu tatal meu. Poate de aceea am cautat sa-i aflu si, de multe ori, sa-i urmez sfaturile.

L-am cunoscut in urma cu un sfert de secol. Am servit impreuna in guvernul Stolojan. Dansul la Justitie, eu la Externe. Am ramas intr-o relatie foarte apropiata, dincolo de pozitiile partidelor noastre. I-am apreciat enorm patriotismul dar si umorul, epigramele sale fiind neiertatoare. Imi aduc aminte, spre exemplu, de prezenta noastra, impreuna acum cativa ani, la deschiderea unui ciclu de conferinte la Universitatea de vara a lui Nicolae Iorga, de la Valenii de Munte. A compus pe loc o epigrama ce-l avea ca tinta pe  Traian Basescu. A semnat pagina respectiva si mi-a incredintat-o. Este o amintire draga. Alaturi de multe altele. Nu exista sarbatoare importanta, inclusiv cele de familie, la care sa nu vorbim la telefon. Odata, am participat, la un restaurant din Ploiesti, intr-un grup de ‘fruntasi’ liberali la sarbatorirea zilei sale de nastere.  Incep sa se adune, nostalgic, nenumarate amintiri din trecut. Spre exemplu, cuvintele sale, atat de calde, din noiembrie 2012, pe care  le-am citit in penitenciarul Jilava:

„Sunt foarte apropiat prieten cu domnul Adrian Năstase şi sunt sigur că mai curând decât şi-ar închipui unii i se va face dreptate şi va reveni în rândurile oamenilor politici, ştergându-se această nedreaptă umbră care s-a aşezat peste cariera sa. „,

Sunt putini oameni din politica de care am fost legat sentimental. Unul dintre ei a plecat. II transmit, acolo unde a ajuns, ultimul trandafir galben din gradina mea…

 

24 de gânduri despre “A murit Mircea Ionescu Quintus

  1. Nici măcar nu știu dacă este potrivit să postez astăzi, la plecarea lui Mircea Ionescu Quintus , textul de mai jos, care nu-mi aparține și pe care l-am mai scurtat, pe ici, pe colo … dar știu că domnul Quintus avea un cu totul aparte simț al umorului . Și mai știu că, pentru lunga călătorie care îl așteaptă, are nevoie de pantofii aceia roși, demodați și comozi, pe care Bogdan Stoica i-a văzut de aproape, într-o după-amiază de martie, anul trecut.

    „BLAGA ȘI PANTOFII DOMNULUI QUINTUS”

    Bogdan Stoica ,postat la 21 martie 2016, 07:57

    Nu mi-a plăcut niciodată de Vasile Blaga.( …) De-aia, când l-am văzut vineri la ziua lui Quintus, m-am indispus instantaneu. Ce-a căutat Vasile Blaga la ziua unui tip care, de bine de rău, a traversat istoria ultimului secol (… a făcut 99 de ani) fără compromisuri majore?

    Numai el știe. M-a răzbunat un pic chiar Quintus, care, în discurs, a avut un lapsus când s-a referit la Blaga. Nu-i mai știa numele. Un lapsus corect. Un tip ca Vasile Blaga nu merită ținut minte.

    Dar există. E acolo. Până l-o chema la el cel de sus, să-i conducă mediocru o organizație de îngeri sau de draci, Vasile Blaga are locuri în față în filmul ăsta prost la care ne uităm.

    Cu ceasul lui al cărui nume pun pariu că nu știe să-l pronunțe corect…

    Vasile Blaga purta vineri un Montblanc Timewalker Chronograph Automatic. E la reducere, săptămâna asta, de la 5.300 de dolari la doar 3.600 de dolari și durează cam trei luni până ajunge la tine. Si m-am indispus din nou.(…)

    Recunosc, nu trebuia să mă uit atât de atent la ceas. Aș fi trăit fără să știu ce costume poartă Blaga.

    Costume Van Laack, produse de o casă de moda exclusivista, din Germania, unde un costum costa de la 800 de euro în sus. Cam 500 de euro sacoul, cam 300 de euro pantalonii. Uite-l și ce verighetă are…

    Blaga e născut în 56, deci s-a căsătorit înainte de Revoluție, ori ăsta e un model recent de verighetă. Știu că oamenii își schimbă verighetele când fac 10, 25, 50 de ani de căsnicie, dar, din ce știu eu, nu-și cumpără modele mai scumpe decât și-au cumpărat în tinerețe…

    Nu vreau să mă gândesc cât au costat ciorapii, cravata, cămașa sau pantofii lui Vasile Blaga (…) Mi-am dat seama și cât contează hainele scumpe când le poartă un tip care are charisma unui scaun de sufragerie: deloc. De-aia, privindu-l pe Blaga cum se străduia să pronunțe corect niște diftongi, mi-au trecut nervii și m-a cuprins un sentiment de milă. Ce compensează Blaga cumpărându-și haine scumpe – nici nu vreau să mă gândesc…

    Dar m-am enervat iar, câteva minute mai târziu, când Quintus s-a ridicat de pe scaun și a venit în fața scenei, să povestească cum s-a îmbolnăvit de vârstă.

    Era ziua lui. 99 de ani. Cei mai importanți oameni din România îl felicitau și-i zâmbeau. Bătrânelul stătea cât putea de drept în fața lor și a încă vreo două mii de oameni care se uitau la el ca un star de cinema. De la distanță, nu ca mine, de la trei metri. N-aveau cum să vadă ce vedeam eu.

    N-aveau cum să vadă pantofii domnului Quintus.

    Știu ce-o să spuneți. Că așa-s bătrânii, țin la lucrurile lor. Că, cel mai probabil, acești pantofi, purtați atâta amar de vreme, până s-au ros, au devenit în timp extrem de comozi. Că nu e treaba mea ce poartă Quintus în picioare și că n-ar trebui să mă intereseze așa ceva, sau să popularizez aceste detalii.

    Așa o fi.

    Dar acest reportaj este despre mine, nu despre Quintus. Despre incapacitatea mea de a-l plăcea pe un tip gras și inept, care cheltuiește pe haine și accesorii sume pe care nu și le permite. Care are o dorință de-a dreptul stupidă de a epata chiar și atunci când se duce la ziua unui tip pentru care banii n-au însemnat niciodată nimic, și pentru care “modestie” nu înseamnă doar o temă de discurs, ci și purtatul unor haine și pantofi în care se simte bine.

    Era ziua lui Quintus. 99 de ani … se putea îmbrăca în diamante, de sus până jos, dacă avea chef. Iar restul oamenilor nu trebuiau să conteze. Dar Blaga nu s-a putut abține și a pus pe el lucruri cu care cumperi, dintr-un second hand, vreo mie de perechi de pantofi ca ai lui Quintus.

    Când Vasile Blaga s-o lovi la cap și și-o dona hainele și bijuteriile pentru o cauză nobilă, o să ofer 50 de bani. Atât valorează. Pantofii domnului Quintus fac însă, mult mai mult, pentru că l-au însoțit ani buni în viață, chestia aia, care ni se întâmplă tuturor, și în care nu cauți doar banii.

    Apreciat de 3 persoane

  2. Gazda noastra spune:
    „Sunt putini oameni din politica de care am fost legat sentimental.
    Unul dintre ei a plecat. II transmit, acolo unde a ajuns, ultimul trandafir galben din gradina mea…”

    Non existenta, pentru unii muma, pentru altii ciuma…
    Se spune ca fricosul moare de o mie de ori pana moare cu adevarat odata…
    Am murit deja in asta viata de cateva ori, gasindu-ma in moarte clinica la un moment dat cu diferite ocazii……Stiu ce este de partea cealalta, moartea ii sperie pe cei care nu stiu…

    Eu sunt gata, voi sunteti…???
    Dumnezeu să-l odihnească!

    Apreciază

  3. Disparitia lui Mircea Ionescu Quintus este coplesitoare. La fel ca personalitatea sa politica si publica. A lasat in urma un model de a face politica liberala umana si sociala. Un liberalism din inima si pentru inimi. Dumnezeu sa-l odihneasca in pace!

    NB: Trandafirul alb-auriu care insoteste mesajul de tristete si condoleante pentru pierderea unui mare om si patriot are o simbolistica de gratie, la care nu se mai poate adauga nimic mai inaltator, de suflet imaculat si bogatie sufleteasca. Amin!

    Apreciază

  4. Dumnezeu să-l odihnească, pe Mircea Ionescu Quintus!
    Dumnezeu să-i ierte pe cei ce au manipulat un nonagenar să accepte ca PNL să fie corupt de PPE și, mai ales, să cauționeze unirea PNL cu PDL, adică cu oamenii foști socialiști, ziși PD- FSN, primii politicieni români corupți de PPE!

    Apreciază

  5. Nu fac politică și n-am modele în această sferă deoarece nu mi-a dat voie legea, dar consider că acest om a fost dintre cei pricepuți și un gentilom al vieții politice. Astăzi, unii din dâmbovițocrația noastră nu știu nici să mimeze, darămite să-i calce pe urme.

    Apreciază

  6. Mircea Ionescu Quintus – patriarhul doctrinei de dreapta, pe care şi-a asumat-o exclusiv şi pe deplin chiar şi în ultima sa luare de cuvânt la 100 de ani. A fost însă mai degrabă un intelectual şi un ideolog, dar mai puţin un om de acţiune. Cu el dispare ultimul reprezentant al politicii de salon.

    Dumnezeu să-l odihnească !

    Apreciat de 1 persoană

  7. Dumnezeu sa-l odihneasca in pace !

    Am auzit si eu acea declaratie al lui Mircea Ionescu Quintus din noiembrie 2012 si va marturisesc ca am ramas surprins . Atunci am inteles ca dl. Quintus era un politician superior care avea capacitatea sa discearna lucrurile si curajul sa le spuna pe nume . Un politician din alt aluat si din alte vremuri care cred ca a suferit mult vazand in ce mizerie se zbate PNL-ul de astazi .

    Apreciază

  8. “Imitatie” creativa: Semnalul lui Macron

    Dupa revolutia echilibrarii politicii, prin distantarea acesteia de schisma dintre stanga si dreapta si apropierea de o pozitie de centru, tanarul presedinte al Frantei, Emmanuel Macron, care este asimilat in mentalul colectiv francez cu Ludovic al XIV-lea al Frantei, supranumit Regele Soare (Le Roi Soleil) sau Ludovic cel Mare (Louis Le Grand), a dat semnalul unei noi revolutii, de moralizare a politicii.

    Emmanuel Macron a promulgat legile moralizarii vietii publice, vineri, la Palatul Elysee, in direct, in fata camerelor de luat vederi, un fapt fara precedent in Franta. Aparent, presedintele Frantei l-ar fi imitat pe presedintele SUA, Donald Trump, care semneaza decretele prezidentiale in cadrul unor transmisii publice directe de televiziune, din Biroul Oval. In realitate, a fost vorba de o “imitatie” creativa si de o proba de inteligenta politica.

    Practic, preluarea stilului Trump de mediatizare in timp real, sub reflectoare, a momentului in care semnaturile prezidentiale se pun pe documente oficiale, a fost subsidiara in raport cu mesajul lui Macron. Folosindu-se de statura media care aduce cea mai rapida si mai larga vizibilitate politica, Macron si-a transmis mesajul de “reinnoire a politicii” si de “moralizare a vietii publice” in toate directiile, inclusiv catre cea care are cea mai mare nevoie si unde stie ca va ajunge. Campaniile electorale si viata politica de tip gangsteresc, de haita praduitoare, cu clanuri familiale si minoritare care sufoca majoritatea si societatea, au devenit dezgustatoare, intolerabile si de neurmat. Dupa revolutia echilibrarii politice, a doua revolutie este salubrizarea politicii.

    Apreciază

  9. Fie-i ţărâna uşoară şi amintirea veşnică !
    A reuşit să supravieţuiască încă vreo doi ani după moartea partidului din care făcuse parte , dar care nu-l mai merita ! Era o incompatibilitate vădită între EL şi actualii ţurcani, orbani, gorgii sau klauşi !

    Apreciat de 1 persoană

  10. Frumos omagiu si ginduri frumoase la trecerea in nefiinta a unui mare liberal….Iar ultimul trandafir galben din gradina dvs. mi se pare un gest deosebit…

    Intr-adevar, s-a stins un om cât o istorie…Dumnezeu să-l odihnească în pace!

    ”Mi-am făcut datoria ca român şi ca ostaş. În 1938 am îmbrăcat haina militară şi peste 7 ani am dat-o jos.”

    „Sunt membru al PNL de 80 de ani. Împreună cu tatăl meu am trăit 100 de ani în acest partid. Nimic nu mi-a putut clinti sau mişca în vreun fel adeziunea la el şi încrederea în el.”

    Apreciază

  11. Apropos de „ultimul trandafir galben”…

    Nu stiu daca ati observat, dar de la un timp incoace la televizor, aproape pe orice canal se promoveaza culoarea galbena…!!! Spre exemplu avem prezentatoare gatite in rochii de culoare galbena, bluze, tricouri, bentite, sosete…toate GALBENE…

    Daca ne uitam la o emisiune de folclor, apai ai musai sa vedem vreo floare mare galbena ori la cantareata ori undeva aproape.

    Undeva pe un alt canal care se ocupa cu excursiile in zone indepartate am vazut un prezentator englez mancand ceva bun de culoare galbena si care pana la urma si-a pus ochelarii de soare …pentru a putea manca acea mancare…adica atat de galbena era mancarea incat n-o putea consuma fara ochelari de soare…lol.

    ZIlele trecute ma uitam pe CNN si am descoperit cu surprindere ca pana si CNN-ul promoveaza culoarea galbena prin prezentatoarele sale…

    Sa fie vreun fel de fronda si nu stim noi ori semnificatia sa fie alta…???
    Voi ce spuneti rumani dumneavoastra, ai de mai sunteti inca…???

    Apreciază

  12. Un gand pios pentru liberalul autentic si pentru un epigramist de exceptie.
    Pentru mine, un epigramist inspirat face mai mult decat reuniunea a trei fabricanti de roman fluviu in care se petrece orice si nimic.
    Domnul Quintus a fost un mare liberal. Ce ramane dupa domnia sa ?
    Din pacate…..cam nimic. Nada. Adica, romani (contemporani n.r.) de-ai nostri.

    Apreciază

  13. Trist,…dar aste este mersul vietii !Si mai trist este faptul ca,raman doar lichelele si oamenii de nimic,…peste tot !Palade si Badalai,…populeaza aceasta tara ca matraguna.Ahhh,…era sa-l uit pe eruditul domn’ ministru Genuncheee – Pop Liviu un mare promotor de educatie arta si cultura !El,…reprezinta tot ce ne mai lipsea !

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s