Stiu ca Biserica noastra a decis ca celebrarea acestei zile se va face dupa Pasti, adica astazi, pentru a pastra sfintele obiceiuri de dinainte de Inviere. Dar, cu toate acestea, nu putem uita ca 23 aprilie, este ziua in care este pomenit “purtatorul de biruinta” Sf Gheorghe. Intr-un moment in care erau pedepsiti cu moartea cei care nu se lepadau de Hristos si de credinta, Sf Gheorghe a iesit in fata si a marturisit credinta lui. Si, desi a fost supus la groaznice chinuri, a iesit invingator si nevatamat, impotriva tiranului. Vazand exemplul lui curajos, foarte multi crestini au avut curaj sa isi marturiseasca credinta. Aceasta este doar una din lectiile pe care Sf Gheorghe ni le da.
Vreau sa profit de aceasta zi frumoasa pentru a transmite un gand cald catre toti cei care poarta numele de Gheorghe, George, Georgeta, Geta si alte variante. Sper sa aveti o zi placuta, plina de bucurii si de momente minunate alaturi de cei dragi. La Multi Ani!
Domnule Nastase,
Ne trebuie un om, un Sf.Gheorghe, care sa ne salveze de actuala dictatura. Nu mai este „democratie”, cum ei oficial. Urmeaza, in zilele urmatoare, constitutia stalinista, scuze basesciana. Si pe urma , va f,i ce a fost si atunci.
@Mihnea Georgescu,
La Mulţi Ani fericiţi, machidoane, guştere !!! 😉
@La Mulţi Ani sărbătoriţilor !!
” Sfântul Mare Mucenic Gheorghe este atât de venerat în evlavia ortodoxă în general şi în cea româneasca în special.
El este un sfânt demnitar şi militar. Demnitarii noştri ar trebui să-l mai studieze şi să conducă ţara creştineşte, eliminând din legislaţie toate legile anticreştine care dăunează puternic sănătăţii trupeşti şi sufleteşti a poporului nostru. Atât ei, cât şi noi, ar trebui să medităm asupra cuvintelor Sfântului Apostol Pavel care zice: “Au nu ştiţi că sfinţii vor judeca lumea? (1 CORINTENI 6,2). Ce putem înţelege din aceste cuvinte?
-1. toţi militarii şi demnitarii, la a doua venire a Domnului, vor fi acuzaţi sau apăraţi de Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, care a fost un demnitar militar, pus să distrugă creştinismul, dar el l-a apărat, dându-şi viaţa în chinuri grele pentru credinţa creştină;
-2. actualii demnitari români să aibă grijă să nu voteze şi nici să promulge legi anticreştine, căci pentru păcatele conducătorilor, Dumnezeu pedepseşte întregul popor (2 REGI 24);
-3. cei care-i poartă numele, dacă vor avea o viaţă creştinească, Sfântul Gheorghe îi va apăra la Judecată, iar pe cei care-i vor face numele de ruşine, îi va acuza.
Bunul Dumnezeu să ne ajute ca să fim alături de Sfântul şi Marele Mucenic Gheorghe la a doua venire a Domnului Dumnezeului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos. AMIN. ”
sursa : călăuza ortodoxă
La multi ani de Sf.Gheorghe celor Georgete, Ghiorghi, Gigi, Gigei, etc.
Nu mai stiu cine a murit (saracul) pe Sf. Elena, Sf.Napoleon , sau Sf. Traian ?
@Ghita Bizonu’
@Bibliotecarul
@George Şerban
Misterul si legenda care invaluie pe Sf. Gheorghe nu vor dispare niciodata, la fel cum cauza sa nobila va genera intotdeauna admiratie si respect.
Poate cea mai corecta afirmatie despre el este aceea facuta de un ierarh din secolul V: “Numele Sfantului Gheorghe este onorat de credinciosii de pretutindeni, dar adevaratele sale fapte sunt stiute numai de Dumnezeu”.
Sfarsise lupta. Cand? Cand s-a-ntamplat? Ca sta
balaurul cu solzii-mprastiati prin spini.
Mi-aduc aminte: calm pe umeri imi cadea,
adusa rar, cenusa din vulcani straini.
Gandesc la fapte de demult, la aratari
din era prea fierbinte ce se sparse.
De scrumul abatut piezis din alte zari
sprancenele imi sunt si astazi arse.
Lucian Blaga – Sfântul Gheorghe bătrân…
LA MULŢI ANI, VOUĂ!! ŞI RESPECT !
glume de sarbatori violete !
stiiti ca mi-a sarit mustarul ca acum Landul BW din Germania e condus de un extremist de stanga de la verzi care deja vrea sa impuna industriei auto printre care Mercede Benz si Porsche masini ecologice cu motoare evident mai mici si mai lenese. Probabil politicieni din Romania isi vor lua acu masini americane…
Dar ma uitam pe lista partidelor care au candidat in Landul BW
http://de.wikipedia.org/wiki/Landtagswahl_in_Baden-W%C3%BCrttemberg_2011
si incredibil am descoperit varianta PDL in Germania , sigur acolo au luat doar 1862 de voturi …
http://de.wikipedia.org/wiki/Die_Violetten_%E2%80%93_f%C3%BCr_spirituelle_Politik
Partidul Violet !!! pentru o politica spirituala !!!
@ teostanc
Referitor la China – nu am auzit până acum de relaxarea lui Mao în ceea ce privește proprietatea privată. Când vorbești de Mao, eu îmi amintesc de Marele Salt Înainte și de Revoluția Culturală.
Însă sunt de acord cu tine în ceea ce-l privește pe Deng Xiaoping, cel care a introdus „economia socialistă de piață” și a acceptat capitalul și celelalte forme private de proprietate (altele decât cooperativele).
Atunci când spui: „Exista un singur partid, cel comunist, care stabileste in mod absolut coordonatele existentei chinezilor si dezvoltarea tarii” – cred că vorbești mai degrabă de totalitarism, decât de comunism (abolirea proprietății private și instaurarea proprietății colective).
Deng Xiaoping a renunțat explicit la comunism atunci când a spus, în 1961: „I don’t care if it’s a white cat or a black cat. It’s a good cat as long as it catches mice.” – referindu-se la ideologia comunistă și cea capitalistă.
@ teostanc
„Nokia, indiferent de procentul din PIB, este o consecinta a masurilor guvernului finlandez.” – dă-mi voie să observ, fără răutate, că afirmația ta în forma actuală, este un (ușor) truism.
Nokia există din 1865, ca fabricant de hârtie și apoi de galoși. Nokia Telecommunications, compania modernă de care vorbim, există sub acest nume din 1992, după ce a funcționat între 1970 și 1987 ca o companie mixtă (parteneriat între statul finlandez și Nokia). În perioada respectivă Nokia a fost doar o companie de importanță locală așa cum am avut si noi până în 1989: Electromagnetica, ICE, Electronica, etc.
Perioada în care Nokia a devenit un gigant mondial coincide cu perioada în care Jorma Ollila a fost CEO (1992-2006). Înainte de a fi CEO, Ollila a fost CFO-ul companiei între 1986 și 1992. În prezent este încă „part-time chairman” și va rămâne până în 2012.
Ca atare, dezvoltarea uluitoare a companiei Nokia este mai degrabă consecința viziunii unui singur om, decât a politicilor sociale de stat (fără a le exclude). Dacă ar fi fost altfel, am fi avut o multitudine de „Nokia” în Finlanda, ceea ce nu este cazul. Cred că și aici, coeficientul Gini, cel care măsoară INEGALITATEA este interesant.
Dacă îmi permiți, aș formula următoarea teoremă: „egalitarismul individual produce inegalitate la nivelul companiilor”, care este consecința lemei: „într-o societate egalitaristă, e nevoie de un geniu pentru a scoate o companie din mlaștina mediocrității”.
PS: Nu mă lua în serios cu ultimele teoretizări a la blogideologic.
@ all
Am găsit un articol cât se poate de amuzant despre referendumul propus de d-na Udrea:
„Bucureștii pot deveni primul oraș anarho-capitalist. Hai la referendum!
De obicei, politrucii au grijă să nu-și taie craca de sub picioare. Își tot adaugă atribuții, la care nu mai renunță niciodată. Pentru popor, prostia lor este singura șansă la libertate.
Consilierii de la Capitală au reușit să formuleze întrebările pentru un viitor referendum care-și propune să desființeze primăriile de sector:
1. Sunteti multumit de modul in care s-a dezvoltat Capitala?
2. Va doriti o Capitala cu 6 sectoare si o administratie?
3. Va doriti o Capitala cu 6 sectoare si 7 administratii?
4. Sunteti multumiti de curatenia in Capitala?
5. Va doriti o arhitectura unitara pentru Bucuresti?
6. Sunteti de acord cu reducerea cheltuielilor aparatului administrativ?
7. Sunteti de acord ca Bucurestiul sa fie condus de primarul general si CGMB?
E clar, nu? Cum nu? Nu e clar că bucureștenii au privilegiul de-a putea scăpa de toți prin vot? Că doar referendumul este voința suverană a poporului! Sondajul de opinie nu contează. Însă este de ajuns să votăm “NU” la întrebările 2, 3 și 7. Cade la vot și propunerea, dar și starea actuală. Ce mai rămâne? Șansa unui nou referendum! Dar, cu puțin noroc, cade până și administrația care să-l mai organizeze.
Vestea și mai bună este că nici măcar nu este nevoie de o mobilizare majoră. Presupunând că prezența la vot va fi minusculă, formată în mare parte din simpatizanții celor două tabere care se vor anula între ele, chiar un grup mic poate face diferența. De exemplu, un vot aproape de 50/50 la punctele 2 și 3 se poate ușor transforma în 52% “NU” pentru fiecare dintre ele. Este mai greu să obții majoritate la ultimul punct, care pare evident. Dar nu imposibil, pentru că măcar una dintre tabere ar putea fi cointeresată să spună nu iar unii dintre cetățeni vor crede că îl schimbă pe primarul de acum.
Rezultatul? Mandatul popular este limpede ca lumina zilei și trebuie pus în aplicare deîndată! Libertate!!!”
http://www.riscograma.ro/4234/bucurestii-pot-deveni-primul-oras-anarho-capitalist-hai-la-referendum/
Mda, pacat ca pildele biblice nu pot (tr)aduse in viata reala…
Post Fukushima, Japonia se teme de creşterea numărului de sinucideri http://bigbrowser.blog.lemonde.fr/2011/04/25/post-fukushima-le-japon-redoute-une-augmentation-du-nombre-de-suicides/
@VV
1. Referitor la Nokia si politicile de dezvoltare din Finlanda ajungem la problema primordialitatii intre ou si gaina. D-ta pui pe seama CEO si eu pe politica guvernamentala. Amandoua cauzele sunt, de fapt, conjugate. Francezii au avut, prin 1995, o comanda de tancuri Leclerc, de 300 buc.,pentru orientul Apropiat ( cand armata lor avea numai 10 buc.) si le-au echipat cu motoare finlandeze.
2. RPC a permis existanta micilor producatori, comercianti si meseriasi, pe timpul cand la noi se desfiintau aceaste categorii.
3. Deng nu a renuntat niciodata la comunism. Reprimarea din Tieananmem a fost in 1989, cand el era inca presedintele Comisiei Militare. S-a retras din Biroul Politic al PCC in 1987, din cauza varstei, nu pentru a se demarca de acest partid, care-l venera.
Mulţumesc de urare.
„2. RPC a permis existanta micilor producatori, comercianti si meseriasi, pe timpul cand la noi se desfiintau aceaste categorii.”
Rolul lor important în statul comunist chinez era marcat printr-o steluţă pe drapel. China comunistă a menţinut tot timpul clasa managerială de veche tradiţie şi bună calitate.
Am mai spus că libertarianismul radical şi anarhismul constructiv se apropie, se ating chiar. Caracteristica frapantă pentru Belle Époque, în opinia mea, este faptul că avionul nu a fost inventat de universităţi, –care îi demonstrau imposibilitatea!–, ci de mici comunităţi anarho-epistemice. Preşedintele Traian Băsescu lamenta la un moment dat faptul că niciuna dintre universităţile româneşti nu se regăseşte în clasamentul Shanghai. Tocmai pentru ameliorarea peformanţelor universităţilor româneşti pe linia clasamentului Shanghai au fost propuse falsele “reforme ale educaţiei” Mircea Miclea şi Daniel Funeriu. O reală reformă a educaţiei în România trebuie să plece de la un model psihologic al omului. Iar nu de la irealistul model robotic al omului, văzut ca un fel de Swiss Army Knife prevăzut cu funcţii cognitive (modelul folosit de Mircea Miclea şi Daniel Funeriu). “Toate-s vechi şi nouă toate”, spunea Mihai Eminescu. Trebuie folosit încă modelul cel vechi, deorece inteligenţa este o caracteristică spontană, sălbatică aproape. De aceea modelul de om psihologic pe care se bazează libertarianismul radical şi anarhismul constructiv mi se pare a fi un epitom adecvat. Structura de criterii pentru clasamentul Shanghai a fost elaborată de universitatea Jiao Tong din China. Dar China comunistă îşi propune în modul cel mai deschis să depăşească USA şi să devină prima putere a lumii! Din cauza aceasta experţii de la universitatea Jiao Tong au studiat cu atenţie sistemul de valori pe baza cărora USA şi-au sporit puterea după cel de al doilea război mondial. Nu întâmplător universitarii de la Jiao Tong consideră, ca factor extrem de important în Academic Ranking of World Universities, citările ISI (Institute for Scientific Information) pentru lucrările ştiinţifice. Dar acest Institut pentru Informaţia Ştiinţifică este un institut American, şi se bazează pe un cod de valori scris de o putere imperială, un cod de valori destinat în mod expres unei puteri imperiale! Subliniez, România nu este o putere imperială! Priorităţile sale acum sunt cu totul altele. Trebuie să privim cu mare atenţie istoria noastră culturală naţională. România modernă renaşte din jalea şi sărăcia epocii fanariote, renaşte datorită eforturilor voluntariste şi intelectualiste ale romanticilor români şi ideologilor naţionalişti români. Apoi România a fost afectată negativ în creşterea ei de către acei carpetbaggers (“pătura superpusă” le zicea Mihai Eminescu), pe care a fost forţată să-i împământenească prin hotărârea Congresului de la Berlin din anul 1878. Toate răscoalele ţărăneşti care au urmat, culminând cu marea ridicare a săracilor din mediul rural la anul 1907, sunt consecinţa acelei hotărâri nefaste. În fine, România a fost afectată negativ de comunismul adus de tancuri sovietice şi implementat pe spinarea românilor de către reprezentanţii familiilor de alogeno-cominternişti aflaţi mereu la putere. Loviluţia ca distrugere intenţionată a economiei României trebuie văzută prin prisma aceasta. Este adevărat, creşterea economică a României fusese impusă de un dictator care avea comportamentul unui chiabur zgârcit care “strange avere”. Nu uităm că industrializarea comunistă forţată a distrus una dintre cele mai importante valori ale României, solul. Iar capitalismul sălbatic instaurat după 1989 a continuat în ritm crescut aneantizarea ecosistemelor României. Una dintre priorităţile noastre absolute este acum refacerea solului şi a ecosistemelor. Sigur, în cadrul unui program bazat pe Economia Cunoaşterii. Reamintesc aici iarăşi definiţia pe care Thomas Carlyle o dădea economiei politice : Ştiinţa zilelor nefaste. Învăţământul românesc trebuie modificat printr-o reformă structurală reală (una dintre caracteristicile unei politici macroeconomice a ofertei pe termen lung). Am propus Agenda 21 de proximitate a şcolii ca structură asociativă care să funcţioneze alături de structura instituţională a şcolii la nivelul gimnazial, sub acelaşi acoperiş al şcolii. Ar fi, pentru copiii români (şi copiii minoritarilor ar putea profita, însă liderii lor de opinie şi reprezentanţii lor politici se opun, direct sau indirect), o iniţiere în funcţionarea unei comunităţi anarho-epistemice. În termeni mai concreţi aceasta înseamnă iniţierea în managementul de proximitate al teritoriului în cadrul dezvoltării durabile. Iar dacă privim dezvoltarea durabilă din perspectiva (necesară) a principiilor Brundtland, atunci educaţia ca investiţie în viitor ar putea deveni o Cale Iniţiatică pentru cea de a doua modernitate. Însă, repet, ţintele noastre sunt diferite de ţintele americane. Care propun şi ei, acum, înlocuirea vechiului sistem de educaţie superioară, totuşi bazat pe criterii ISI şi care se încadrează aproape ineluctabil în clasamentul Shanghai. Unii oameni de succes în America de acum merg până la a considera că învăţământul superior American, –fără îndoială că deosebit de performant în sensul citărilor ISI şi al clasificării Shanghai–, nu-i altceva decât o “bulă speculativă în educaţie” (vezi http://www.theatlantic.com/national/archive/2011/04/is-there-an-education-bubble/237291/ ). Opinii oarecum similare expunea şi panditul Ramesh Ponnuru în revista Time. Însă cel mai categoric în asemenea exprimări este capitalistul de amorsaj care a oferit capitalul de risc pentru firma Facebook, vorbesc aici despre miliardarul Peter Thiel (ideologic calificat drept hiper-libertarian).
Împărţirea valorii adăugate prin funcţionarea unei întreprinderi economice, între patroni&acţionari, pe de o parte, şi angajaţii întreprinderii, pe de altă parte. Un exemplu de negocieri tensionate în Franţa : http://social.blog.lemonde.fr/2011/04/25/partage-de-la-valeur-ajoutee-une-negociation-sous-tension/
Referitor la Nokia si politicile de dezvoltare din Finlanda , eu as zice ca intr-o cesiune de genu asta sunt 3 factori care dcu la suicces:
1)initiativa personala a unui om care are o idee: ce ar fi daca as face…Ca trebuie unu sa arucnne ce piatra in balta ca sa aiba de ce sa sara in apa filozofii, nu ?
2)decizia economica. Ca de obicei cel cu ideea nu prea le are cu banii. Ala . aia cu banii isi fac calculele si zic : merita !
3)decizia politica. Care poa sa inceapa cu nu ma bag nu ma amestec faceti ce va taie capu da sa nu veniti la ine daca o incurcati! pana la politici active : buon, interesant bine ma va trag io apa, canalizarea si va pun drumu! ori : ba finatistule io ala cu bujetu garantez o suma ca sa incepaa apaferi in domeniile urmatoare (si urmeaza lista). Ca deh in gnl nu intereseaza pe nimeni in mod deosebit deschiderea de cluburi si malluiri … Si tot pe aici daca X isi face vila in creierii muntilor sa fie sanatos si sa isi ia magar sa isi care haleala si pileala! Insa politicu se prea poa sa scoata marelu daca aude de o statiune si sa faca o sosea (condamnad astfel magarii la disparitie)
Da trebuie toate cele 3 ! Si pa bune desi nu se zice la fel era si in socialismu real ! Adica il musca pe unu ideea .. care apoi era insusita de factorii de decizie ….si imi este frica ca unepori factorii de decizie au abandonat nitse indei fiindca nu prea avea cine le pune in practica!
Si China. In China au existat intotdeauna capitalisti ! Inlcus in timpu revolutiei culturale ! Umblau in haine stil Mao, chiar si cu autobuzu da’ aveau firme ce invarteau milioane de dolari … Iar uneori PCR le trasa sarcini precise – ocupa-te de relatia cu capitalistu imperialist X ca intre voi va intelegeti mai bine!!! Si odata ce Deng a zis ca nu intereseaza decat eficacitatea pisicii unii dintre ei au reusit sa devina tigrii!….
@VV,
Postez un link depre structura economica a Chinei si obiectivele PCC. Poate incheiem, macar, discutia depre capitalism vs comunism in China.
http://romanian.cri.cn/chinaabc/chapter3/chapter30302.htm
@Bizonu,
DA, dar te rog ,inca o data, scrie mai ingrijit (atent). Pe mine, cel putin, ma impiedica sa-ti receptez mesajele. Iti dau mai jos exemple din ultima ta postare:
„intr-o cesiune de genu asta sunt 3 factori care dcu la suicces”
„trebuie unu sa arucnne ce piatra in balta”
„ca sa incepaa apaferi in domeniile ”
„de cluburi si malluiri ”
„nitse indei ”
„Inlcus in timpu”
Numai bine si la multi ani pentru onomastica!
@ teostanc
Mulțumesc mult pentru link. Discuția a ajuns într-un punct mort în care ar trebui să ne uităm prea mult și prea des la definiții și/sau la măsurători imposibile (cât contează „geniul” și cât „infrastructura excelentă” în succesul Nokia). Partea bună este că divergențele de opinii nu mai sunt așa de mari.
@ Ghiță
Foarte interesant argumentul tău legat de existența capitaliștilor în China în timpul Revoluției Culturale. Recunosc că m-am înșelat cu privire la Mao. Nu l-aș fi bănuit de „deviaționism de dreapta” precum Deng Xiaoping. Oricum sunt tentat să citesc mai mult despre amândoi. Eu rămăsesem cu imaginea simplistă că Mao a fost un criminal calculat și tenace, iar Deng un geniu cumpătat.
Încerc să-mi imaginez cum este să trăiești și să mori având pe conștiință zeci de milioane de morți.
PS: Mi-a plăcut „poanta” cu PCR-ul care trasa sarcini chiar și în China (am înțeles ideea – nu te ambala inutil).
Victor V
nu te lua dupa aparente si cuvinte … Mao era si cum zici tu (asta nu ineamna ca ceilalti de pe acolo erau ingerasi…) Era se pare si poet . Si cumnat cu Cian Kai Si (amandoi gineri a lui Sun Yat Sen)…. Era mai mult deact un „criminal calculat și tenace” (apropos nu ai intanit niciodat opinia ca Churchil era un criminal batran si betiv ?!)
Insa cestia cu capitalistii „lui” … intamlare. Au avut alte probeleme mai importante la ordinea zilei si au lasat niste capitalisti in pace. Au facut niste organsime care sa aiba grija ca sa isi scoata meritatu profit de pe seama capitalistilor (nu numai banesc … ci si orgazitional samd) . Au infiintat si un Consiliu al capitalistilor sau asa ceva (care apoi nu a mai fost intrunit ) si uneori si-au dat seama ca in unele treburi puteau exploata bresa ideologica a altora (capitalistilor vestici)… si apoi cand veni Deng au inflorit…Mai rau in China lu Deng unii membrii de partid au devenit capitalisti grasuti (zeci si sute de milioane $) cu cotizatii pe masura (ssi sa il scuzam pe tov Y ca nu poate participa- IAR – la sedinta de partid dar este in Japonia unde face niste contracte sa castigam milioane si ca cei 2000 de muncitori ai sai sa aiba ce lucra!!!) ba vreo 5 ani in urma unii foarte capitalisti, grasi in conturi spre miliard , au avut inoarea de a deveni … membri ai Partidului Comunist!!! Dar s-a zis ca sa nu isi inchipuie orice capitalist ca banii ii vor asigura carnetu rosu! NU! Trebuie valoare, devotament samd.
Oricum se pare ca RSR si URSS erau cam exceptii. Sectorul privat era spendid da nu exista decat ca taranime necooperativizata in zone sub si montane , cativa ciobani (Jiji) si ici colo cate un mic meserias independent si florarese. In RDG existau mici inteprinderi de familie (daca aveai destui veri si cumnati puteati sa tineti o afacere inceputa la 1900! sau ateliere cu max 3 angajati), in RPP si RDG multe magazine (chiar mari) erau private. Asta inseamna ca in 1990 RDG, RPP, RPU aveau deja niste insi care erau „antrenati”.
Da ma rog asa este la noi … mergem pe ideea absoluta si absolutismu’ ideii si inevitabil dam in bara …iar pe urma ne miram ca la altii cum? (simplu- altii nu sunt extremisti ! De ex totul „socialiazat” sau totu „privatizat” ci doar atat cat sa nu iti bati capul – lasi gogoseria si bufetu in pace in anii 60 dar mai tarziu nu zice nimeni ca invatamntu trebuie privatizat)
Sibilla
multumesc.
mai observ ca Sfantul Gheorghe este o figura complexa. Martirul credintei a adunat in cursul vremii o serie de atribute de la vechile divinitati – este Saurocton precum Apolo si Heracles , cavaler precum Calaretul Trac , patron al soldatilor,, are atribute solare (inceputul primaverii), al inverzirii (precum Mars Silvaticus), atribute soterologice precum Bachus, patron al muncilor agrare precum Demetra. Sub multe aspecte a devenit cel mai „puternic” sfant atragand devotiunea aristocratiei si a taranilor si impreuna cu apostolul Ioan dand numele cele mai raspandite nume ale onomasticii crestine ….
A da Sfant patron al Angliei, Georgiei si .. al Maltei .
Si figureaza pe monnedele au aur englezesti. Si prima statuie ecvestra dupa caderea Romei l-a reprezentat pe Sfantul Gheorghe
A era sa uit. Rivala Venetiei , Genova mai este cunoscuta si ca orasul sfantului Gheorghe
@ Ghiță Bizonu’
Ai sesizat foarte frumos esența problemei cu capitalismul chinez (atât în perioada lui Mao, cât și în timpul lui Deng). Însă bietul Deng a fost „epurat” de două ori din cauza asta. Probabil că din acest motiv a zis (ulterior) că deviaționiștii de stânga sunt mai periculoși decât cei de dreapta.
Iar la evenimentele din piața Tienanmen pare că a fost mai degrabă de acord cu Zhao Ziyang decât cu Li Peng, dar a vrut să evite declanșarea războiului civil de către aripa dură.
@ Ghiță Bizonu’
Învățământul de stat poate funcționa foarte bine în paralel cu cel privat, în virtutea unei tradiții care poate fi păstrată, doar atât timp cât niciun politician „Bocciu” nu se atinge de autonomia universităților. E suficientă o „reformă” a la Băsescu, așa cum a făcut cu Justiția și vom avea doar analfabeți portocalii pe post de absolvenți.
În mediul privat, competiția este mai dură. Gândește-te la prestigiul dobândit de Universitatea creștină Dimitrie Cantemir, în momentul când corpul profesoral s-a îmbogățit cu savanta blondă, de renume mondial. Studenții și mai ales studentele se vor lupta să studieze „dreptul” acolo.
D-ule Adrian Nastase sunteti viitorul presedinte al Romaniei cel mai capabil om la ora actuala din PSD,UN OM ECHILIBRAT care stie intotdeauna ce are de facut,NU MAI ASTEPTATI faceti demersuri si nu va lasati intimidat de Basescu luati umpreuna cu USL-ul, conducerea Romaniei,pana tara noastra nu va pierii de tot.
Mult succes!