Din ce am citit in ultimul timp, pare ca votul la parlamentare si la prezidentiale a fost un vot „impotriva clasei politice”. Reprezentantii partidelor au spus ca „au auzit” mesajul, astfel incat pentru a da urmare acestui vot de protest, au hotarat sa traga la sorti ministerele si să pună cam aceleasi personaje in conducerea lor?! Deci, schimbarea va consta in rearanjarea lor in banci. Rezultatul cel mai spectaculos il constituie punerea in aceiasi banca a reprezentantilor PSD si USR care, pana mai ieri, se scuipau pe culoarele scolii. Se pare ca asa a hotarat dirigintele clasei – profesor de fizica – cel care mai are putin si iese la pensie.
Nu imi este clar cine este directorul scolii si ce nationalitate are…
Revenind la votul din noiembrie/decembrie, este evident că rolul poporului este din ce in ce mai mare. Un exponent AUR spunea chiar „intrarea Romaniei in Schengen este o victorie a poporului”. Pare că poporul a vrut sa puna partidele politice la incercare timp de 13 ani, inainte de a câstiga această victorie.
La prezidentiale, unii candidati au vrut sa faca aliante doar cu poporul, altii au anuntat că ei reprezinta poporul. Consecinta pare a fi aceea că, in Romania, avem, de fapt, foarte multe popoare: poporul lui Călin Georgescu (2,2 milioane), poporul Elenei Lasconi (1,77 milioane), poporul lui Marcel Ciolacu (1,76 milioane), poporul lui George Simion (1,2 milioane) si popoare mai mici – poporul lui Ciucă (811 mii), poporul lui Mircea Geoana (583 mii) sau poporul Alexandrei Păcuraru (14 mii). Cel mai convins că el vorbeste in numele tuturor acestor popoare pare a fi Călin Georgescu, având, de partea lui, si justitia divină (cu justitia lumească merge mai greu). Situatia e, deci, complicata...
Hai să vedem si cum a iesit poporul la prezidentiale in ultimii 35 de ani. In 1990, au iesit la vot din poporul alegatorilor 86%; in 1992 – 76% (turul I) si 73% (turul II); in 1996 -76% (I si II); in 2000 – 65%(I) si 575(II); in 2004 – 58%(I) si 55%(II) ; in 2009 – 54%(I) si 58%(II); in 2014 – 53%(I) si 64%(II); in 2019 – 51%(I) si 54%(II); in 2024 – 52% (I )- tur anulat. Deci, in 2024, poporul nu pare că a rupt usile sectiilor de votare pentru a-l alege pe reprezentantul său.
La partide, m-a interesat sa vad ce a facut „poporul PSD” la vot in acesti ani, la parlamentare. A inceput bine. In 1990, FSN a obtinut 67% din voturi (prezenta la vot 86%). In 1992 – cele doua ramuri ale FSN, dupa despartirea Iliescu/Roman, au obtinut jumatate din cat luasera in 1990 – FDSN -28%, FSN (PD) – 10%. Pretul orgoliilor! In 1996, FDSN a obtinut 23% (prezenta la vot 76%), in 2000 PDSR a obtinut 37% (prezenta la vot 65%), in 2004 (dupa patru ani de guvernare), PSD a obtinut acelasi procentaj cu cat intrase la guvernare – 37% (prezenta la vot 58%). In 2008, PSD a obtinut 34% (prezenta la vot 39%!); in 2012 USL (PSD+PNL) a obtinut 60% (prezenta la vot 41%); in 2016, PSD a obtinut 45% (prezenta la vot 39%); in 2020, a obtinut 29% (prezenta 31%); iar in 2024, Psd a obtinut 22% (prezenta la vot 52%).
Este, in prezent, desigur, o situatie dificilă, asemănătoare cu cea din 1996. Atunci FDSN a intrat, pentru patru ani, in opozitie. Este adevărat, la Cotroceni, câstigase reprezentantul Conventiei – Emil Constantinescu.
Cum ar trebui gestionată situatia acum, in conditiile unui parlament fărâmitat si a unui val „suveranist”, de ostilitate, determinat de anularea alegerilor prezidentiale si de situatia economică si socială? E greu de găsit solutia optimă. Corneliu Coposu ar fi spus că stagiul in opozitie ar fi varianta de preferat. Primarii PSD doresc insă rămânerea la guvernare pentru a-si continua proiectele. Nemultumirea populatiei va căuta tapi ispăsitori pentru măsurile dificile ce vor trebui luate si se vor exprima la prezidentialele ce vor urma.
Coabitarea, in interiorul guvernului, cu reprezentantii USR si coabitarea cu un presedinte „suveranist” sau „sorosist” pot fi incercări dificile pentru PSD. La care se va adăuga sprijinul implicit reprosat pentru un supliment de mandat acordat lui Iohannis.
Apreciez!
Cine este directorul şcolii? În ce aspecte este un director bun pentru România şi în ce aspecte un director rău? Avem o soluție mai bună de director?
„Da-mi Doamne rabdare!”: Despre coalitia de guvernare, opozitie si alegerile prezidentiale
„Da-mi Doamne rabdare!” este o expresie a intelepciunii si retinerii, dintr-un film oriental celebru, care la noi a avut un mare rating popular. Semnificatia sa este de avertizare subtila la adresa insolentilor, care incalca orice fel de linii rosii. In mediul politico-electoral actual, cu partide care mai de care mai vocale, invocatia mi se pare potrivita sa vina din partea marelui tacut al momentului, care este electoratul roman.
Proiectul noii coalitii de guvernare cvadruple, PSD-PNL-USR-UDMR, denumite „patrulaterul negru si antidemocratic” de catre liderul AUR, este pe punctul sa se confrunte cu un prim puseu de instabilitate, prin respingerea sau retragerea USR in opozitie. Cauza acestei crize virtuale nu pare sa fie la Elena Lasconi, mai degraba este „rodul” supraveghetorilor din afara. Probabil acestia din urma si-au dat seama, in extremis, ca daca suveranistii ar fi singuri in opozitie, atunci automat acestia vor veni la guvernare, cand coalitia „pro-europeana” se va sparge. Asa este in democratie, opozitia reprezinta unica alternativa legitima la criza puterii in exercitiu.
Iesirea USR din proiectul coalitiei de guvernare va avea consecinte semnificative. Dintr-o data, coalita nu prea isi mai merita denumirea de „pro-europeana”, care oricum era fortata. Suveranistii sunt cei mai pro-europeni, in sensul de a fi impotriva interferentelor straine in afacerile europene, iar geografia ne arata ca Europa este de la Atlantic la Urali. Mai autentica pentru coalitia PSD-PNL-UDMR ar fi denumirea de coalitie „social-populara”, urmare a apartenenta PNL si UDMR la Partidul Popular European/PPE.
Iar pentru opozitie, tineti-va bine!, adecvata ar fi denumirea de opozitie „suveranist-progresista”! Celor care eventual ar protesta cu indignare ipocrita trebuie sa li se reaminteasca faptul ca niciodata sa nu spui niciodata. In viitor, n-ar trebui exclusa, ab initio, o guvernare comuna intre suveranisti si progresisti, asa cum nu a fost exclusa o guvernare comuna intre stanga si dreapta, cu un guvern PSD-PNL. Intrarea USR in opozitie schimba si perspectiva alegerilor prezidentiale.
Posibilitatea unui candidat comun al partidelor coalitiei asa-zise „pro-europene” devine improbabila, chiar nula. USR va avea cu certitudine un candidat propriu la presedintie. Un indiciu in acest sens este faptul ca, fiind inca oficial in coalitie, USR flutura ideea de „doi candidati”! Se contureaza astfel trei mari jucatori la alegerile prezidentiale, un candidat comun al coalitiei de guvernare, un prezidentiabil al blocului suveranist si unul al USR. Remarcam deja o fragmentare, o bifurcatie a caii sau taberei „pro-europene”. E lesne de dedus cine va fi avantajat. Un rol il va avea si data scrutinului prezidential, cu cat va fi mai „urgenta” (in luna martie?), cum cer deja extra-europenii, cu atat mai mult se va pescui in ape tulburi, ca isterizarea si psihotizarea sa modeleze scorurile candidatilor, ceea ce in mod clar nu va fi rezonabil. Alegerile mai mature si echilibrate ar fi daca vor avea loc mai tarziu (in luna mai?), dupa linistirea apelor.
[…] Clasa politică si dirigintele său […]
Liderii politici români sunt în general inși ciudați, care îmbină lașitatea cu ambiția, populismul cu disprețul față de binele public, doctoratele multiple cu submediocritatea intelectuală. PSD nu face excepție, ba dimpotrivă.
Că partidul ar face bine să șadă câțiva ani în opoziție e evident, măcar de dragul supraviețuirii. Tocmai a reușit să coboare la cel mai jos nivel electoral din istorie. După încă 4 ani de guvernare riscă să dispară ca PNȚ-ul (de tristă amintire) al lui Coposu.
Cât privește criza clasei politice, merită observat că, în realitatea economico-socială, România n-o duce mai rău decât Ungaria mult invidiatului Viktor Orban. Și totuși, în ciuda creșterii rapide a nivelului de trai în ultimul deceniu, toată lumea țipă despre “sărăcie“, “mizerie“, “disperare“, “revoltă“!
Explicația stă tot în poltroneria și antitalentul “liderilor“. Când Suedia a avut nevoie să intre în NATO, Orban l-a OBLIGAT pe primul ministru suedez să-și prezinte omagiile la Budapesta, cu scuze pentru vorbele proaste din trecut. Ar fi capabili ciolacii noștri de asemenea îndrăzneală și istețime, cu care să câștige publicul de partea lor și să-l vindece de nevricale?
Romania a intrat deja in cea mai grea perioada dupa ’89, politic, financiar, economic, si social. Nu pare pregatita pentru ce va urma (un alt tip de tip „23 August”?). Ce s-a construit in ultimii 30 ani in directia democratica, de crestere economica, se poate narui in diferite scenarii cu diferite viteze in Romania si estul Europei (probabil mai greu in Polonia, Cehia) odata ce suvernanistii vor prelua puterea, si o vor face, cu sprijin financiar si politic american (sub Trump), prin metode hibride ruseshti, si cu implicare chinezeasca in backgroud. Populismul „suveranistilor” e greu de digerat de intelectuali autentici, dar prinde bine la „clasa furnicilor”.
Toate aceste mari puteri isi dau deja mina cind au interesul comun de a destabiliza UE.
Care va fi metoda principala de a dizolva UE in Europa? Finantind si sprijinind miscari politice „suveraniste” in Europa, pornind de la centrul sau puternic, din Germania si Franta, si continuind cu tarile unde deja au plantat ideologia suveranista (Ungaria, Slovacia). Cum am vazut, si Romania e vulnerabila. Si Canada, al „51 lea stat SUA”, conform lui Trump e vulnerabila, dar asta e alta discutie. Cit de usor e pentru „suveranistii” din tari cu adevarat suverane (SUA, Rusia, China), sa atenteze la suveranitatea altor state mai mici si mai inter-dependente de aliante ca UE si NATO! „Frati, frati, dar brinza trebuie sa devina mult mai scumpa pentru voi”, pare a fi adaptarea „suveranista” a unei ziceri populare in Romania.
Musk – ca si alti oligarhi americani devotati lui Trump pentru profit viitor – a declarat ca sprijina partidul politic de extrema dreapta AfD, „fratele cu dinti” al AUR si al celorlalte imitatii romaneshti si europene. „Cu dinti”, pentru ca AfD are scopul declarat de a scoate Germania din UE si a renunta la moneda comuna EURO. Daca aceasta miscare reuseste in operatiunea americana, si sub presiune ruseasca, atunci: „Adio UE!”. Adio bani europeni, PNRR, si tot ce s-a construit in pace dupa al doilea raboi mondial.
Suveranistii vor readuce statele europene in conflicte directe, ceea ce , evident avantajeaza mai ales Rusia, dar si SUA, preocupate de a iesi din zona trans-atlantica si consolidarea in Pacific (China) si zona Arctica. China are si ea interesul de a angaja tarile europene bilteral, fara a mai fi deranjata de tot felul de norme europene comune. China ar putea penetra mai usor economic in Europa ne-unionista dar „suveranista”.
Istoria confirma insa ca bilateralismul scoate flaminzii de la masa comuna, iar foamea duce la….
Echipele de oligarhi ce deservesc interese „suveraniste” americane, ruseshti si chinezeshti se vor intelege,in linii mari si practici „hibride”, pentru a pune furnicile din mushuroaiele „suveraniste” la munca, pentru profitul lor. Suverani? Suverani, dar globalisti in esenta! „Noua ordine mondiala” va fi tot mondiala!
„Furnici din toate tarile, uniti-va!” pentru ai depune pe bogatii lumii pe Marte (in „Muskzoleu”). Stiu, o sa mi se replice ca „furnicile vor fi mult mai fericite…” Ce e bine pentru SUA, Rusia si China nu e insa neaparat util si pentru restul lumii. Se va ridica o miscare „nealiniata” noua? Repetam aceste cicluri istorice.
Nota: Crestinii sunt sfatuiti: „Nu te osteni sa ajungi bogat; nu-ti pune iscusinta ta in aceasta” (Pildele lui Solmon, Cap 23 p4).
https://www.dw.com/en/far-right-afd-party-wants-germany-to-leave-the-eu/a-71093400
Trump schimba lumea. In Canada Trudeau e pe ultimul drum politic. L-a parasit Freedman, apropiata lui, dupa meciuri despre Trump. Pina si aliatul lui Trudeau cu turban de la NDP (un fel de socialisti), Singh, il tradeaza acum. Singh a oscilat pentru propriul interes, intre Trudeau si iesirea din alianta lor politica cu liberalii. Asa cum vad eu, Singh e patriot doar cind ii ajunge cutitul la os, si atunci pentru el, nu pentru canadieni. Din ce cultura vine domnul cu turban?
Canada insa este intr-o pozitie destul de proasta. Nu stiu daca e la fel de proasta ca in Romania, dar avem cea mai mare datorie publica din istoria tarii. O mostenire dezastruoasa dupa 9 ani de Trudeau-isme.
Speranta e ca Polievre si conservatorii sa vina la putere si sa fac ordine intr-o tara delapidata economic, cu dolarul in scadere abrupta, criminalitate exponentiala, imigratie necontrolata, nivel scazut al puterii de cumparare al canadienilor, preturi uriase la case, 2 milioane de muritori de foame, si alte calamitati. Trump a impins putin invitatia catre Trudeau sa plece de la putere, si lucrurile se aranjeaza pe gustul lui, dar si a canadienilor, exasperati de urmasii lui Soros din Canada. Multi candieni chiar ar vrea sa fie parte a SUA, cu dolarul american si mai putine taxe. Zeci de mii de candieni au parasit sau intenhtioneaza sa paraseasca Canada, si s-au mutat in SUA (si alte tari), ca Jordan Peterson, cel mai pregnant intelectual al Canadei, pe lista neagra a lui Trudeau, persecutat de „sistem” si fortat sa plece din Canada.
Circ si paine, paine si circ.
Intrebare respectuoasä: I se terminä dupä ora 23.59 min. noaptea asta de 21.12.2024 spre 22.12.2024 mandatul de 5 ani (inceput la 21.12.2019) al dlui Klaus Werner Iohannis ca Presedinte al Romaniei sau nu, vä rog foarte stimate Domnule Profesor Univ. Dr. in Drept Adrian Nästase, fost Prim Ministru extrem de performant (2000-2004) al Romaniei ? Multumesc pentru atentie. Elisabeta Bucur
Raspunsul este dat de art 83 para 2 din Constitutie
Päcat cä v-ati retras de tot de cateva zile, stimate Dle. Prof. Univ. Dr. Adrian Nastase !
Am plecat din tara pentru o saptamana!
Da, Domnule Profesor, departe de tzarä patimile politice romanesti sunt mai mici ! Oricum sä aveti zile senine acolo unde sunteti ! Multumesc pentruurärile de Cräciun !
Distrugerea comunismului si schimbarea ordinii mondiale bipolare SUA-URSS in favoarea SUA si a aliatilor sai spre sfarsitul anilor ’80 a fost opera SUA.
Operatia de eliminare a cancerului comunist a reusit, cel putin in Europa. URSS a fost atunci distrus si aruncat la cosul istoriei, spre fericirea celor din zona sovietica, care au putut sa aleaga drumul spre integrarea occidentala, un proiect major de aliere si consolidare a puterii trans-Atlantice.
Nu e clar daca toti romanii au vrut in ’89 sa schimbe comunismul cu democratia liberala, sau doar sa scape de Ceausescu si sa puna la putere un regim tip Gorbaciov, suveranitatea atunci fiind definite ca gradul de independeta fata e rusi.
Independena fata de rusi a fost asigurata de intrarea graduala si cit mai rapida in Occident. A urmat un concurs de alergare, pentru unii un lung marathon, ca Romania, spre tintele plasate de Occident, care avea si el interesele lui. A fost un dans, cu arbitri, cu scoli, cu profesori, cu examene.
Dupa 30 ani de eforturi pentru democratizare si integrare in structurile occidentale – visul oricarui roman de atunci – asistam azi la o alta Revolutie, pornita tot din SUA, cea „suveranista”. America suveranista nu ne mai vrea, si si-ar dori sa se debaraseze aceste state costisitoare, in care SUA nu ar mai vrea sa investeasca. Statele aliate sunt azi vazute ca niste actiuni la bursa. Pe unele le cumparam, pe altele le vindem. Sau astepam sa vedem cind le mai cresc preturile si poate le tinem in portofoliul nostru.
In final intelegem ca „libertatea” si „suveranitatea” sunt concepte-surori, fluide in timp. Nu sunt absolute, asa cum predica sonor popii suveranisi de azi. E vorba de puterea „soft” mixata cu puterea „dura” a statelor, care in final modeleaza puterea lor de atractie. Suveranismul e de success cind statele sunt nu doar puternice dar si abile sa atraga pe termen lung, si sa isi ajusteze „reflectoarele” intr-o lume in permanenta schimbare. Atunci cresc si gradele de libertate ale statelor, si implicit ale cetatenilor lor. Libertatea se masoara azi in venituri, inclusiv cele viitoare, flexibilitatea serviciilor, atractie pentru „expats”, tari pentru pensionare, dar si in puterea pasapoartelor.
Dumneavoastra si tuturor,
“Ziua de Ajun a Sfintei Sarbatori a Nasterii Domnului sa va fie frumoasa, linistita si-n pace, spor in toate si cu cei dragi aproape.”
Sarbatori Fericite !