Închide

Un articol interesant despre Afganistan

Pe site-ul Fundatiei Europene Titulescu, am inceput sa preluăm si să traducem analize si articole semnificative de politică internatională publicate de diferite institutii si reviste străine.  Astăzi, un articol interesant despre Afganistan.   

„Afganistan – inevitabila victorie a talibanilor

”Voi aveți ceasurile, dar noi avem timpul”. Oricât de lapidară ar fi această replică a unui taliban adresată unui jurnalist american, ea este foarte adevărată. Captive de 18 ani într-un conflict pe care nu au nicio speranță să-l câștige și din care vor să iasă cât mai repede, Statele Unite sunt cu ochii pe viitoarele alegeri prezidențiale, cu atât mai mult cu cât retragerea ultimelor trupe americane din Afganistan (8.600 de persoane) figurează printre promisiunile din campania lui Donald Trump, din 2016.

De cealaltă parte, insurgenții fundamentaliști nu se grăbesc. Pentru mai multe motive: majoritatea combatanților lor nu cunosc decât lupta armată, care le-a devenit mod de viață; nu au niciun dubiu privind rezultatul conflictului, fiind siguri că, mai devreme sau mai târziu, vor ieși învingători; mai mult, înțeleg că, în contextul disensiunilor interne, războiul este cel mai bun ferment al unității. Instaurarea păcii nu reprezintă pentru ei o necesitate politică atât de imperioasă cum este pentru dușmanul lor american. Însă, de vreme ce acesta din urmă dorește cu orice preț să se retragă din Afganistan și, din această perspectivă, să negocieze cu ei, au fost de acord să înceapă, în urmă cu un an, un dialog la Doha, capitala Qatarului. Faptul că administrația Trump este atât de dornică să plece înseamnă că talibanii au câștigat, cel puțin într-o primă rundă, și că, în curând, nu se vor mai confrunta decât cu guvernul afgan și forțele lui fragilizate. Aceasta va fi a doua rundă.

Statul afgan este într-un haos constituțional. Anunțarea rezultatelor primului tur al alegerilor prezidențiale din 28 septembrie 2019 – în care principalii doi candidați erau fostul președinte Achraf Ghani și rivalul său, primul ministru Abdallah Abdallah – a fost amânată de mai multe ori, într-un context marcat de acuzații reciproce de fraudă. Comisia electorală a sfârșit prin a publica rezultatele preliminare la 22 decembrie 2019, la aproape trei luni de la scrutin: dl. Ghani a fost reales cu puțin peste 50% din voturi (evitându-se, astfel, un al doilea tur), dl. Abdallah obținând doar 39,5%. Acesta din urmă a declarat imediat că nu își recunoaște înfrângerea: ”Din păcate, Comisia electorală s-a situat de partea celor care au fraudat. Nu există nicio îndoială că noi am câștigat alegerile, pe baza adevăratului vot al oamenilor”. Ambasadorul american la Kabul, John Bass, a declarat, pe Twitter, că acest caz nu este închis: ”Aceste rezultate sunt preliminare. Rămân numeroase etape care trebuie parcurse înainte ca rezultatele finale să fie validate, pentru a se asigura că afganii au, cu adevărat, încredere în procesul electoral”. A se înțelege, această luptă politică nu s-a terminat încă, suntem încă departe.

Prin urmare, alegerile nu vor fi fost inutile, măcar și pentru a decredibiliza un pic guvernul de la Kabul – un guvern care, de altfel, nu a fost prezent la Doha, unde americanii și talibanii negociau decizii care îl priveau, totuși, în primul rând pe el.

Foiletonul negocierilor

Talibanii invitați la Camp David: schimbarea de atitudine a lui Donald Trump

Aceste negocieri constituie un veritabil foileton cu multe schimbări de situație. Delegația americană, condusă de diplomatul de origine paștună Zalmay khalilzad, și cea a talibanilor, condusă de mollahul Ghani Baradar, se întâlnesc regulat la Doha, din iulie 2018. Obiectivul americanilor este clar: ei vor 1) să se poată retrage liniștiți și să-și demonteze bazele fără atacurile gherilelor (au nevoie, deci, de o încetare a focului durabilă); 2) să se asigure că, o dată ce vor fi părăsit Afganistanul, talibanii nu vor oferi adăpost grupărilor jihadiste internaționale; și 3) să vegheze, pe cât posibil, că va exista un dialog inter-afgan între insurgenți și guvernul de la Kabul, pentru a evita ca acesta să se prăbușească după retragerea americană, repetând tragedia vietnameză, când armata populară a cucerit Saigonul, la 30 aprilie 1975, doi ani după semnarea acordului de încetare a focului, la Paris.

La începutul lui septembrie, Zalmay Khalilzad provoca o surpriză, anunțând că ajunsese la un ”acord de principiu” cu talibanii. Nu mai lipsea decât aprobarea lui Donald Trump. Dar, la 7 septembrie, președintele american bulversa jocul printr-o serie de postări pe Twitter care au surprins cancelariile din toată lumea. El anunța simultan că îi invitase pe liderii talibani, la 8 septembrie, la Camp David (emblematica rezidență secundară a șefilor de stat americani)… și anula sosirea lor în ultimul moment. Motivul invocat era un atentat sinucigaș survenit cu o zi în urmă în capitala afgană, în aproprierea ambasadei americane, în cursul căruia un subofițer al armatei Statelor Unite, Elis Angel Barreto Ortiz, și 11 alte persoane, își pierduseră viața. ”Am anulat imediat reuniunea și negocierile de pace. Dacă nu sunt capabili să instaureze o încetare a focului pe timpul acestor negocieri de pace atât de importante, ba chiar au mers până acolo încât au ucis 12 oameni nevinovați, atunci probabil că nu au puterea să semneze un acord semnificativ. Cine sunt acești oameni care ucid în scopul de a-și întări poziția într-o negociere?” se întreba Trump pe o rețea de socializare.

În afara unui grup restrâns de consilieri apropiați și a șefului statului afgan, Achraf Ghani, care fusese invitat la Camp David, nimeni nu era la curent cu această inițiativă. Nici măcar anumiți negociatori din Doha. Pilula risca să fie cu atât mai greu de înghițit, în special pentru tabăra republicană și susținătorii conservatori ai președintelui, cu cât reuniunea fostelor gazde ale lui Osama bin Laden ar fi urmat să aibă loc cu trei zile înainte de 11 septembrie, o dată cu puternică semnificație simbolică. A existat, totuși, cineva care s-a opus cu fermitate: consilierul pentru securitate națională, John Bolton, un neo-conservator și un șoim între șoimi. Dacă era de acord ca o parte din trupele americane să părăsească Afganistanul, el se opunea oricărui acord cu talibanii, apreciind că aceștia nu-și vor respecta niciodată promisiunile. La 10 septembrie, Bolton era concediat, fără niciun avertisment prealabil.

În realitate, este puțin probabil ca atentatul de la Kabul și moartea sergentului Ortiz să fi fost adevăratul motiv al anulării întâlnirii de la Camp David. De-a lungul negocierilor de la Doha, talibanii au avut întotdeauna grijă să disocieze operațiunile lor militare de discuțiile în curs. În ultimele luni, chiar și-au intensificat atacurile, masacrele și ofensiva, lucru cu care negociatorii americani se obișnuiseră. Încă de atunci, atentatul din 6 septembrie părea, mai degrabă, pretextul ideal găsit de dl. Trump pentru a reveni asupra acestei invitații care nemulțumea puternic nu doar o parte a anturajului său, dar și pe militarii americani.

Negocierile dintre delegația americană și cele ale talibanilor s-au reluat, totuși, la sfârșitul lui noiembrie, la Doha. Însă, abia reîncepute, au fost din nou întrerupte din cauza unui nou atentat, la 11 decembrie, în apropierea unei mari baze americane din Bagram. Întrerupte, desigur, însă doar ”pentru o scurtă perioadă”, a precizat comunicatul american, ceea ce arată foarte clar determinarea administrației Trump de a se ajunge cât mai repede la un acord. Deși extrem de violent – cauzând moartea a 23 de persoane și rănirea altor zeci în rândul forțelor de securitate afgane –, atacul din 11 decembrie nu a pus sub semnul întrebării principiul unei prime retrageri, prevăzută a avea loc în următoarele săptămâni, a 4.000 de soldați, adică aproximativ o treime din efectivele desfășurate. Un angajament de bunăvoință americană, chiar dacă negocierile nu erau finalizate.

Ce viitor pentru guvernul de la Kabul?

Statele Unite fiind marcate de ”sindromul Vietnam”, nu doresc ca puterea de la Kabul să sfârșească precum guvernul de la Saigon, ceea ce ar fi dezastruos pentru imaginea lor. În mod paradoxal, au contribuit totuși la slăbirea președinției afgane. Desigur, Achraf Ghani a fost invitat la Camp David, dar fusese avertizat că nu se va putea întâlni cu delegația talibanilor, aceasta din urmă refuzând orice discuție cu un om pe care îl califica drept ”o marionetă americană”. Prin urmare, avea să fie primit de Donald Trump, care ar fi profitat de prezența lui prin a arăta opiniei publice că avea acordul președintelui afgan pentru a negocia cu talibanii. Ghani era, deci, prins în cursă: nu putea să refuze să meargă la Camp David pentru a nu părea că dorește torpilarea negocierilor. După ce declarase jurnaliștilor că va merge în Statele Unite, aflând – câteva ore mai târziu – că întâlnirea nu va mai avea loc, președintele afgan a trebuit să anunțe că nu mai pleacă, ceea ce l-a discreditat și mai mult, arătând cât de dependent era de aliatul american. Totuși, el a refuzat – în ciuda solicitării Washingtonului, care urmărea să obțină, în contrapartidă, o încetare a focului cu talibanii – să elibereze prizonierii talibani (5.000 la număr) din închisorile afgane.

Absența unei delegații care să reprezinte guvernul de la cele nouă runde de negocieri desfășurate la Doha arăta, deja, lipsa totală de considerație pe care atât Washingtonul cât și rebelii islamiști o aveau față de acesta. Confruntate cu o insurgență care devine din ce în ce mai puternică și încercuiește principalele orașe afgane, autoritățile de la Kabul trăiesc cu frica unui acord între americani și talibani care ar însemna, nici mai mult nici mai puțin, decât abandonarea lor de către Statele Unite. Mesajul spectaculos al lui Donald Trump, din 7 septembrie 2019, a fost primit, prin urmare, cu o imensă ușurare. Reluarea negocierilor, în noiembrie, a făcut ca puterea oficială din Afganistan să fie din nou cuprinsă de neliniște.

S-au schimbat talibanii?

O lungă tradiție a terorii

În timpul negocierilor, administrația americană a refuzat să comunice – și continuă să facă acest lucru. Dar a lăsat să se înțeleagă că talibanii s-au schimbat, că au învățat din greșelile lor și că se arată mai puțin extremiști. Este, de altfel, principala întrebare care se pune astăzi: insurgenții din 2019 sunt mai puțin radicali decât cei care domneau peste Afganistan între septembrie 1996 (data la care au cucerit Kabulul) și sfârșitul lui 2009, când au pierdut orașul Kandahar, aproape de care locuia mollahul Omar?

O altă întrebare: după retragerea americană, vor accepta oare să negocieze cu guvernul de la Kabul și să împartă puterea? Sau, știind că președintele Ghani este extrem de vulnerabil după defectarea aliatul său, îi vor livra un război total până la cucerirea victoriei absolute? Sau, în sfârșit, vor juca ambele variante?

De aceasta depinde semnificativ viitorul unei țări răvășite, în ultimii 40 de ani, de războaie permanente care au debutat cu lovitura de stat comunistă din aprilie 1978. Au urmat invazia sovietică, între 1979 și 1989; confruntările între facțiuni și etnice după căderea regimului președintelui Mohammad Nadjubullah, în aprilie 1992; victoria talibanilor, în septembrie 1996; alianța cu Al Qaeda și înfrângerea lor, în 2001, după intervenția unei coaliții internaționale conduse de Statele Unite; și, în fine, reapariția lor masivă, câțiva ani mai târziu, care a scufundat, din nou, Afganistanul în teroare și mizerie.

La Kabul, autoritățile sunt convinse că talibanii – și, în special, noua generație care nu cunoaște Afganistanul tradițional și îmbrățișează o cultură a violenței – nu sunt mai puțin radicali decât în trecut. ”Ca afgan și membru al guvernului, doresc pacea. Însă, din câte știu, talibanii n-o vor. Nu este un secret pentru nimeni că ei doresc să preia din nou puterea, toată puterea”, declara recent Asadullah Khalid, ministrul afgan al apărării.

Nimic nu arată, în mod real, că ”studenții religioși” au devenit mai înțelepți. 2019 dovedește contrariul, anume că ei au devenit și mai extremiști. În cadrul politicii lor de teroare, țintesc acum familiile soldaților și membrii forțelor de securitate, incendiindu-le bunurile, ucigându-le frații, soțiile și copiii. Un articol recent apărut în New York Timescitează, printre alte cazuri, cel al sergentului Mohammad Didar Mukhlis, a cărui soție și fiu au fost asasinați în luna mai, de către talibani, și cele ale altor militari și polițiști ale căror case au fost incendiate.

Abandonarea codului de onoare paștun

Această tactică arată că insurgenții se depărtează de pachtounwali, ”Calea Paștunilor”, altfel spus codul de onoare și de conduită pe care toți membrii acestei etnii – căreia îi aparține marea majoritate a talibanilor – au obligația absolută de a o respecta. Pachtounwali, al cărei uz și cutume sunt chiar mai importante decât Coranul când cele două texte se contrazic, fixează regulile de conduită în caz de război, interzicând represaliile împotriva familiilor. În numele acestui cod (în special al obligației ospitalității) și a corolarului său (datoria de a proteja), Osama bin Laden a putut beneficia de ospitalitatea șefului talibanilor, mollahul Omar, care a refuzat să îl predea, chiar și după 11 septembrie 2001. Pentru asta, a plătit un preț scump: prăbușirea regimului său.

Alte semne ale acestei îndepărtări de pachtounwali: chiar liderii religioși sunt amenințați cu asasinatul dacă nu împărtășesc ideile insurgenților, iar informațiile care provin din campaniile controlate de talibani semnalează un număr semnificativ de lapidări, amputări și execuții, inclusiv asupra copiilor.

Un element extrem de îngrijorător este prezența – ca numărul doi în ierarhia talibanilor – a lui Sirajuddin Haqqani, care este și șeful rețelelor cu același nume. Acestea, apropiate de talibani dar fără să aparțină la Choura de Quetta (principale organizație a studenților religioși), sunt foarte puternice în regiunea Kabul, unde organizează majoritatea atentatelor, și în estul Afganistanului, fiind ideologic legate de Al Qaeda. În aceste condiții, este improbabilă promisiunea lor de a rupe complet legăturile cu organizația lui Osama bin Laden. Cu condiția ca aceasta, semnificativ slăbită după moartea liderului său, să nu fie considerată un aliat neimportant, ea nemaiavând decât câteva sute de oameni.

”Nu există vreo dovadă care să arate că rețeaua lor dorește să rupă orice legătură cu Al Qaeda”, notează Thomas Joscelyn, de la Fundația pentru apărarea democrațiilor, un institut din Washington specializat în probleme de securitate națională și politică externă. ”Chiar și dacă talibanii ar trebui să renunțe la Al Qaeda și la atacurile împotriva Occidentului, ceea ce n-au făcut niciodată, implementarea unui mecanism de control ar fi necesar pentru a ne asigura de acest lucru. Însă, din momentul retragerii tuturor trupelor occidentale din Afganistan, niciun control nu va mai fi posibil”.

Masacrul armatei și al civililor

În teren, situația este catastrofală. Conform website-ului american The Long War Journal, dedicat Afganistanului, 65 de districte (aproape 4 milioane de persoane) se află sub controlul complet al talibanilor și 137 (aproape 15 milioane și jumătate) sub cel al guvernului, în timp ce alte 196 de districte (aproape 14 milioane) sunt disputate de cele două părți. Prin urmare, Kabulul controlează 40% din țară. Dar cu ce preț! În ultimii cinci ani, forțele de poliție au înregistrat între 45.000 – 50.000 de morți (la un efectiv de 352.000 de persoane, dintre care 130.000 de militari) iar această cifră crește cu fiecare an. La aceștia, trebuie adăugați numeroșii răniți. Din 2017, autoritățile militare afgane și americane nu mai dau publicității cifrele pierderilor în rândul forțelor guvernamentale de teamă ca ele să nu afecteze moralul acestora.

În privința civililor, masacrul este și mai mare: conform ministerului afgan al sănătății publice, mai mult de 3.300 de civili au fost uciși și peste 14.600 răniți, între 16 septembrie 2018 și 10 septembrie 2019. În această perioadă, doar atentatele sinucigașe au omorât 460 civili și au rănit 1.200. În august, conform Crucii Roșii Internaționale, 74 de persoane au fost, în medie, ucise în fiecare zi, ceea ce este fără precedent. Și, pentru prima dată, numărul civililor victime ale forțelor guvernamentale și americane l-a depășit pe cel al celor uciși de insurgenți, în primele șase luni ale lui 2019, în principal din cauza bombardamentelor fără o țintă specifică ale aviației americane și, în mai mică măsură, a celei afgane.

Avansul diplomatic al talibanilor

Radicalismul nu le dăunează talibanilor. În 2018, au realizat un adevărat avans diplomatic. În noiembrie, au apărut la Moscova – care îi înscrisese, totuși, pe lista sa de organizații teroriste – la invitația guvernului rus, pentru o conferință diplomatică internațională privind pacea în Afganistan, la care refuzaseră să participe americanii și guvernul de la Kabul dar la care au fost prezenți patru membri ai Înaltului Consiliu pentru pace, o organizație neoficială. China, Iranul, Pakistanul, Tadjikistanul, Uzbekistanul și Turkmenistanul au trimis reprezentanți în capitala rusă. De atunci, au avut loc și alte vizite ale unor reprezentanți ai Emiratului islamic – numele neoficial la organizației – în Rusia. China, la rândul ei, i-a primit și ea. În septembrie 2019, molalhul Baradar a fost primit la ministerul afacerilor externe de la Beijing. Oficial. În disprețul trecutului, insurgenții au mers și în Iran, așa cum a arătat lovitura unei drone americane care l-a ucis, la 21 mai 2016, pe mollahul Akhtar Mohammad Mansour, șeful talibanilor la acea vreme, atunci când ieșise de pe teritoriul iranian și se afla pe cel pakistanez.

Dacă talibanii provoacă mai puțină îngrijorare azi în exterior, este, pe de o parte, pentru că nu manifestă dorința de a-și exporta dincolo de frontierele afgane proiectul ideologic, care amestecă Islamul politic cu naționalismul; pe de altă parte, pentru că o amenințare și mai teribilă s-a abătut asupra acestei țări în ultimii ani: gruparea Wilayat Khorassan, care reunește foști combatanți ai talibanilor pakistanezi (Tehrik-e taliban Pakistan sau TTP), talibani afgani care au defectat și uzbeci din cadrul mișcării islamice din Turkestan (MIT).

Apărută în 2014, această grupare nu numără decât o mie de oameni dar a făcut un jurământ de credință față de Statul Islamic al defunctului ”calif” Abou Bakr al-Baghdadi. Dacă provoacă frică, este din cauza combativității sale extreme și pentru că și-a propus, după căderea orașelor Mossul și Raqqa, să primească jihadiștii din toată lumea în munții afgani – o propunere destul de formală căci drumul către ei este lung și complicat. Punctul ei forte este provincia Nangarhar (în estul Afganistanului, la frontiera pakistaneză), din care controla opt-nouă districte până să le piardă. Nenumărate atentate sinucigașe sunt atribuite grupării Wilayat Khorassan, în special cele împotriva membrilor comunității șiite hâzâra, asimilate ”ereticilor”. Cele mai spectaculoase atacuri au avut drept țintă un centru educațional hâzâra din Kabul, în iulie 2018 (cel puțin 34 de morți) și o nuntă, tot la Kabul, în august 2019 (64 de morți și 182 de răniți).

În sfârșit, Wilayat Khorassan a suferit importante pierderi urmare acțiunilor forțelor guvernamentale. Talibanii, care îi consideră concurenți și se opun adeziunii lor la un jihad global, caută și ei să-i elimine. Dar amenințarea rămâne. Ceea ce face ca talibanii să fie primiți la Teheran, Moscova și Beijing, unde se estimează fără niciun dubiu că vor fi mai eficienți decât forțele guvernamentale pentru a împiedica orice revărsare islamistă dincolo de frontiera afgană.

Jocul complicat al Islamabadului

Guvernul de la Kabul este pe deplin responsabil de această situație catastrofală. El nu a fost capabil să creeze o mare coaliție care, totuși, reprezintă o prioritate absolută. Mai rău: relațiile dintre președintele Ghani și primul ministru Abdullah Abdullah – a căror coabitare a fost impusă de Washington în urma precedentelor alegeri prezidențiale – sunt, cum am spus, detestabile. Nici măcar propriile lor servicii secrete nu colaborează. La 29 aprilie Loye jirga – (”Marea Adunare” în limba paștună), care este convocată periodic pentru a se reuși ajungerea la un consens privind marile probleme politice și care reunește politicieni, lideri religioși și comunitari, alături de alți membri ai societății civile – a fost boicotată de Abdullah Abdullah și de alți lideri afgani, precum fostul comandant de război Gulbuddin Hekmatyar sau fostul consilier pentru securitate națională Mohammad Hanif Atmar. Tema era importantă: discutarea condițiilor puse de Kabul pentru orice acord eventual încheiat cu talibanii, cum ar fi menținerea Constituției și protecția drepturilor femeilor, a mass-media și a libertății de exprimare. Să mai adăugăm că rapoartele Inspecției generale speciale a Congresului american pentru reconstrucția Afganistanului (SIGAR), instituția care monitorizează progresele ”reconstrucției” și ”pacificării” Afganistanului sunt, de regulă, copleșitoare în privința guvernării afgane.

Dar stabilizarea Afganistanului trece și pe la Islamabad, ale cărui manevre au influențat țara chiar și înainte de anii 80 și de invazia sovietică din Afganistan, și a cărui susținere militară, financiară și politică în favoarea talibanilor nu a fost niciodată ascunsă (aceștia au cartierul general în orașul Quetta, în Belucistanul pakistanez). Motivul a fost mereu același: prelungirea conflictului pentru a împiedica afirmarea unui Afganistan stabil și independent, capabil să reînnoade relații bune cu India, așa cum s-a întâmplat între 1947 și 1978. Islamabadul nu a uitat nici că Afganistanul a fost singurul stat care a votat împotriva independenței sale la Națiunile Unite, în 1947, și că nu a acceptat niciodată să recunoască linia Durand care separă cele două țări din 1893.

O dată cu noul prim ministru Imran Khan – care a fost primit la Casa Albă – relațiile americano-pakistaneze s-au îmbunătățit vizibil (ele erau extrem de deteriorate la momentul preluării președinției de către Donald Trump (care redusese ajutorul american – 1,3 miliarde de dolari anual, ca să nu mai vorbim de postările lui injurioase de pe Twitter). Fără îndoială, reluarea dialogului dintre americani și talibani i se datorează acestui șef de guvern pakistanez, fost campion internațional de cricket, apropiat atât de armată cât și de anumite cercuri islamiste. Recenta întoarcere a talibanilor la masa negocierilor, la 7 decembrie 2019, se datorează și atotputernicelor servicii de informații pakistaneze, Inter-Services Intelligence (ISI), care ar făcut eforturi susținute pentru a-și convinge protejații să facă acest lucru. În acest moment, administrația americană le datorează mult. De altfel, Islamabadul a fost informat constant în privința progresului discuțiilor de către negociatorul american Zalmay Khalilzad, ale cărui deplasări la Kabul sunt aproape sistematic urmate de vizite în Pakistan. Dar a apărut un element destabilizator suplimentar: decizia guvernului hindu condus de Narendra Modi de a abroga, la sfârșitul lunii iulie 2019, articolul 370 din Constituția indiană, care acorda, din 1947, un statut special statului Jammu-Kashmir, singurul stat musulman al țării. Imediat după aceasta, frontul Kașmirului pe care și-l dispută Islamabadul și New Delhi s-a ”reîncălzit”, cu confruntări de-a lungul ”liniei de control”, ceea ce a provocat moartea a 20 de persoane și desfășurarea a 38.000 de soldați indieni.

Autoritățile pakistaneze suspectează India că dorește să cucerească, pe termen lung, Kașmirul. Ori, în același timp, New Delhi își avansează discret interesele în Afganistan prin investiții și invitații lansate studenților afgani de a se înscrie la universitățile indiene. India se bucură de o imagine foarte bună în rândul populației și – ceea ce este și mai îngrijorător pentru pakistanezi – în cel al elitelor afgane. De atunci, Pakistanul este din ce în ce mai obsedat de teama unei încercuiri și vrea cu toate puterile să se asigure că, la Kabul, se va instala o putere ”prietenă”. Islamabadului i-ar conveni, fără îndoială, ca aliații săi, talibanii, să preia din nou puterea în capitala afgană.

Dar putem reține și câteva elemente care par să indice că orizontul păcii se apropie. Mai întâi, situația militară este blocată. Armata afgană nu este capabilă să preia zone întregi pe care nu le controlează – anumite districte sunt administrate de mulți ani de ”guverne fantomă” instalate de talibani –, iar combatanții fundamentaliști nu sunt nici ei în stare să cucerească nu doar capitale regionale, dar nici șefii de districte. Și câteodată se ajunge la situații precum cea din Kunduz, unde au fost rapid goniți. ”Chiar și în regiunile controlate de insurgenți, se poate vedea o stare de oboseală provocată de război. Familiile ai căror copii au fost uciși – fie în tabăra talibană sau cea guvernamentală – cer ca războiul să ia sfârșit”, arată Massoud Hosseini, un fotograf afgan care a primit premiul Pulitzer și care urmărește acest conflict de 18 ani.

Apoi, un eveniment foarte important dar care a trecut neobservat a fost inaugurarea, la 18 septembrie 2019, de către primul ministru pakistanez, Imran Khan, și mai mulți miniștri afgani, a noului punct de frontieră de la Torkham, pe care aproape 10.000 de persoane îl tranzitează zilnic. Acesta va fi deschis și pe timpul nopții și va permite intensificarea schimburilor comerciale dintre cele două țări. Un spital ”al prieteniei pakistanezo-afgane” a fost construit în acest loc. Prezența unei delegații oficiale afgane la un punct de trecere cu o simbolistică importantă arată că Afganistanul a început să accepte, fără a o recunoaște oficial, linia Durand ca frontieră între cele două țări, spre marea satisfacție a Islamabadului care făcea, practic, din acest refuz, un casus belli. Pakistanul ar putea manifesta, de-acum înainte, puțină moderație în dosarul afgan.

În loc de concluzie: un salt în necunoscut…

Nu există nicio îndoială că negocierile dintre talibani și administrația americană vor ajunge, mai devreme sau mai târziu, la un acord (alegerile prezidențiale o cer). Mai ales că există un consens larg în interiorul Statelor Unite: republicani și democrați – precum și majoritatea americanilor – doresc întoarcerea trupelor. Dar, o dată cu retragerea ultimilor soldați americani, un salt în necunoscut așteaptă Afganistanul. Fostul șef al Central Command și al CIA, generalul David Petraeus, care a condus forțele militare americane în Irak și Afganistan, nu crede deloc că talibanii sunt un partener care dorește pacea și se opune oricărui acord cu aceștia: ”Nu au niciun interes pentru un acord rezonabil. Dovada este că resping Constituția afgană, refuză să se așeze la aceeași masă cu guvernul care, totuși, a fost ales democratic și nu și-au redus nivelul violențelor, inclusiv în aceste ultime luni de negocieri. (…) Am rezerve serioase în privința sincerității angajamentelor luate de talibani de a depune armele și de a împiedica Al Qaeda sau ISIS să se reimplanteze în Afganistan pentru a reconstitui un sanctuar. Și, chiar dacă ar avea cu adevărat această intenție, mă îndoiesc de capacitatea lor de a reuși, fără mijloacele puse la dispoziție de coaliția internațională (…)” Iar generalul adaugă: ”Cred că este iluzoriu să vrei să te dezangajezi pe plan militar. Nu este așa o povară mare. Forțele noastre nu reprezintă decât 3% din zecile de mii de soldați desfășurați în lume (…). Sigur, am avut pierderi în Afganistan dar am venit și am rămas aici pentru un motiv clar: eliminarea sanctuarului Al Qaeda de sub controlul talibanilor și împiedicarea ISIS de a obține un sanctuar similar”, declara el, recent, într-un interviu.

Anumiți lideri afgani nu cred nici ei că talibanii vor lua calea moderației și, în consecință, se pregătesc deja de luptă, precum Ahmad Massoud, unicul fiu al legendarului comandant Ahmad Shah Massoud, care a chemat deja afganii să i se alăture pentru a împiedica un eventual acord între Statele Unite și insurgenți. Afganistanul ar putea să explodeze în trei sau patru zone, fiecare având sprijinul unei țări limitrofe: Uzbekistan, Iran, Tadjikistan și, evident, Pakistan. Orice-ar fi, un lucru este sigur: chiar și dacă un acord între Washington și ”studenții religioși” va fi semnat curând, pacea nu este încă la orizont.”

 

 

Articol semnat de Jean-Pierre Perrin și apărut în numărul 166 al revistei Politique Internationale. Textul original poate fi consultat aici: https://archives.politiqueinternationale.com/revue/read2.php?id_revue=170&id=1941&search=&content=texte

 

30 de gânduri despre “Un articol interesant despre Afganistan

  1. Pun întrebarea domnule prim ministru.
    Pe la români când găsim un Titulescu, că pe ăla micu l-ați cam pierdut pe drumul … vieții. Sau s-a pierdut???
    Întrebarea are în vedere faptul că actualii guvernanți nu înțeleg sau nu sunt capabili să înțeleagă timpurile pe care le trăim, într-o lume polarizată pe relația SUA Rusia China.
    Mai jos și părerea altora, mai în cunoștință decât subsemnatul.

    https://eeas.europa.eu/headquarters/headquarters-homepage/79817/annual-german-ambassadors%E2%80%99-conference-2020-opening-remarks-high-representative-vice-president_en.

    Sănătate tuturor

    Apreciază

  2. Duminică, 24 mai 2020, la aniversarea a 145 de ani de liberalism în România, premierul Ludovic Orban a inaugurat, la Vila Florica, Muzeul Naţional „Brătianu”, asumându-şi meritele păstrării monumentului istoric în circuitul public. Lansarea muzeului a fost dublată, de fapt, de lansarea mai multor minciuni.

    Un gest regretabil, care arată că între Partidul Naţional Liberal, în care au activat Brătienii, şi PD-L-ul îngălbenit pe care îl avem astăzi la guvernare, nu există nici o legătură. În realitate, un guvern PSD a salvat, în 2017, „Mecca liberalilor” de la a deveni salon de nunţi. Faptul că Vila Florica nu a intrat în domeniul HoReCa, ci în patrimoniul statului, prin intervenţia PSD, e ceea ce nimeni nu a îndrăznit să îşi amintească la sărbătoarea celor 145 de ani ai PNL. O amnezie convenabilă, dar o manipulare mediatică uriaşă, departe de demnitatea unui premier. Liberalizarea uitării şi liberalismul minciunii fac îndoielnice aniversările viitoare ale partidului istoric.

    Citeste mai mult: adev.ro/qawezl

    Morala , ca de obicei im orala : nici o fapta buna n u ramane nepedepsita!

    Apreciat de 3 persoane

  3. Razboiul din Afganistan si noul secol asiatic: Analiza lui Jean-Pierre Perrin este o foarte laborioasa si interesanta introducere in unele detalii politice interne si geopolitice externe ale razboiului din Afganistan. Asa cum o vede autorul, din radiografierea declaratiilor si actiunilor celor trei actori ai scenei: fortele de eliberare talibane, armata de ocupatie americana si ostaticul lor, guvernul afgan. Cam in aceasta ordine, cred. In mare parte, in cea referitoare la SUA fara indoiala, este o analiza “corecta” politic, captiva, adica, acestei ideologii americane. A lua insa drept premise declaratiile lui Trump privind “dorinta” de retragere din Afganistan si “ingrijorarea” de a nu lasa in urma o ordine talibana, este o constructie subreda, ca un credit excesiv acordat fara garantii. Pentru Trump si clica sa globalista, prezenta trupelor americane pe teritoriile natiunilor, cu sau fara acordul acestora, continua sa fie o iluzie a dominatiei globale a SUA. Ori, seful diplomatiei europene, Josep Borell, tocmai a clarificat, cu luciditate si clarviziune care nu-i pot fi puse la indoiala, ca dominatia mondiala a SUA a luat sfarsit. Dupa parerea mea,”judecatorii” care vor hotari soarta razboiului din Afganistan nu vor fi SUA, ci consecintele politice, economice si militare ale pandemiei asupra ordinii globaliste, nu in ultimul rand asupra circulatiei internationale discretionare a americanilor, cat si “noul secol asiatic”. Acesta din urma va fi forta, in crestere si inlocuitoare a celei in descrestere, care va face ”curatenie” in Afganistan si-l va integra in ordinea asiatica regionala. Toate micile “insule” americane care inca exista in Asia vor fi in cele din urma “inghitite” de uriasa “mare” asiatica. Dupa secolul XIX european si secolul XX american, va urma secolul XXI asiatic. O evolutie venita parca din transcendent, care desfide globalismul biblist.

    Apreciat de 3 persoane

    • @fragmentarium, citeodata comentariile tale sunt interesante, dar sunt unele, ca cel de aici, ating niste culmi apoteotice, pardon…hipnotice. Pur si simplu am impresia ca esti „high” cind scrii astfel de lucruri, si ca sursa ierbii pe care o utilizezi nu e de cea mai buna calitate. Iata citeva exemple:

      „Pentru Trump si clica sa globalista, prezenta trupelor americane pe teritoriile natiunilor, cu sau fara acordul acestora, continua sa fie o iluzie a dominatiei globale a SUA.”

      Care natiuni? Si care nu au acord pentru trupe? Afganistan are. Despre ce „clica globalista” vorbesti, poti sa sari putin in adincul declaratiei tale si sa elaborezi? Sper sa fie ceva prin bazinul gindurilor tale…sa nu sari in vid si sa-ti spargi capu’.

      „Dupa parerea mea,”judecatorii” care vor hotari soarta razboiului din Afganistan nu vor fi SUA, ci consecintele politice, economice si militare ale pandemiei asupra ordinii globaliste, nu in ultimul rand asupra circulatiei internationale discretionare a americanilor, cat si “noul secol asiatic”. „

      Deci „judecatorii” care vor hotari soarta razboiului din Afganistan „nu vor fi SUA”, ci „consecintele…”, „cat si „noul secol asiatic””. Mai citeste odata si vezi daca are sens ce spui gramatical vorbind. Apoi pe firul logic, probabil ca ai vrut sa infierezi SUA din nou, si sa arati, a cita oara, iubirea ta nepretuita pentru asiatici, care vor hotari totul in viitor, inclusiv ce vei scrie tu, daca o sa te mai lase sa mai scrii ceva. Probabil, dupa odele pe care le dedici „asiaticilor”, o sa te mai lase…”asiaticii” toti la un loc, sau doar pe „chinezi”, pe care ii adori? Trebuie sa te hotarasti…altfel PC Chinez nu o sa te mai lase sa scrii. Vezi cum pui problema sa iesi bine din shifoneala…

      Iar finalul este absolut pe cele mai inalte culmi:

      „O evolutie venita parca din transcendent, care desfide globalismul biblist.”

      Apreciat de 1 persoană

      • Nu nu iarba ….
        Există însă un fel de beţie deosebită între toate prin mijlocul cel extraordinar al producerii ei, care se arată a fi privilegiul exclusiv al omului, în ciuda celorlalte animale: este beţia de cuvinte.

        Cuvântul, ca şi alte mijloace de beţie, e, pănă la un grad oarecare, un stimulent al inteligenţei. Consumat însă în cantităţi prea mari şi mai ales preparat astfel încât să se prea eterizeze şi să-şi piardă cu totul cuprinsul intuitiv al realităţii, el devine un mijloc puternic pentru ameţirea inteligenţei.
        Titu Maiorescu
        Beţia de cuvinte
        https://www.tititudorancea.com/z/titu_maiorescu_betia_de_cuvinte_revista_contimporana.htm

        Apreciază

      • trexsr
        Si in SUA exista un singur partid politic,cu doua aripi, subordonate Sistemului si care promoveaza exact aceeasi politica a hegemonismului, in dispret total fata de legislatia si dreptul international. Chiar crezi ca mirajul aparentei democratice ne hipnotizeaza chiar pe toti? Uite de aceea nu cred in migratie…..romanul isi abandoneaza prea usor valorile cand se transmuta in alte tari, sub impactul propagandei oficiale promovate prin media asazis libera.
        Nu-i bai, si unii dintre cei ramasi in tara renunta la propiile valori, dar macar au sansa sa-si revina, printre cei de-o limba…
        Apropo, pare-se ca si Canada seamana cu Romania……fiica fondatorului Huawei a fost arestata in tara dumitale de adoptie pe baza unor legi americane aplicate discretionar. Mama ei de obedienta…ne va duce pe toti in prapastie.
        PS
        Orice ar face SUA, Huawei va rezista, ba chiar va investi si mai mult in cercetare proprie. Mi-am comandat deja un al doilea telefon Huawei P40PRO (pe langa actualul P30), chiar fara aplicatii google.
        ….Sper sa nu mi se mai blocheze mail-ul doar pentru ca google mi-a facut backup la poze….ce are…cu prefectura ? A…vor sa cumpar spatiu in plus, peste cei 15 Gb ? Nu le dau un ban, mai bine sterg pozele, dupa ce le-am salvat si pe un stick. Control american total, dar nesimtitii de la Washington acuza China pentru spionaj. Poate crede vreun fraier ca motivul real al manipularii yanchee este altul decat avansul tehnologic al acestei mari firme….
        PS2
        Mai piano cu jignirile si atacurile la persoana, nu esti pe Messengeru’ lu’ Zuckerberg (alt agent NSA).

        Apreciat de 2 persoane

      • Vai! mie, draga Trexsr, imi puneti la grea incercare compasiunea. Imi provocati impresia ca sunteti in situatia celui care priveste, dar nu vede, si asculta, dar nu aude! Nu este aceasta o ratacire vrednica de o mare deplangere? Ori, poate, ca un impatimit de trex (joc de carti), de aceasta data aveti o mana proasta si jucati la cacealma?! Nu-mi explic altfel de ce faceti pe niznaiul.

        “Care natiuni?” Toata lumea stie de rezolutia parlamentului Irakului privind expulzarea trupelor SUA. Ori de prezenta manu militari a globalismului in Siria. Sau de ocupatia militara americana de facto a altor tari arabe. Atractia Globalismului fata de resursa energetica petrol si alte resurse strategice, cu care se hraneste resursofaga dihanie unilateralista, pe seama multilateralismului, este motiv de casus belli sau prezenta militara ostila pe teritoriile Natiunilor. In Afganistan, au fost descoperite resurse minerale de un trilion de dolari. Rezervele de fier, cupru, cobalt, aur si metale folosite in industrie, precum litiul, sunt foarte mari. Credeti in fake-news-ul lui Trump ca vrea sa lase de buna voie din mana o asemenea prada?!

        “Despre ce „clica globalista””? Poate preferati cuvantul “clan”? Sau descriptorul sociologic “grup mic”? Ori, de ce nu?, pe cel comunist de “nomenclatura”, de aceasta data restrans genealogic la cateva familii si o minoritate dominanta? Daca i-ati compara pe nomenclaturistii comunisti, vorbesc de cei din comunismul national, de mai tarziu, nu de cei din comunismul globalist, de inceput, care erau niste venetici subjugatori, cu forbesclaturistii sau forbesistii globalisti de azi ati constata fara dificultate ca erau niste copii pe langa grangurii globalisti.

        Despre ce inchipuitura de “dictator”, “dinastie” si “printisor” fabula agitpropul globalist, in ceea ce ne priveste, cand tocmai pe astfel de realitati este fondat si perpetuat Imperiul Globalist, care are drept cap o coroana, printi ca tentacule si transmiterea ereditara a puterii ca dinastie? Nu au fost sustineri ridicole? Stiti de ce Globalismul are cea mai mare spaima de Comunismul National, fapt redevenit vizibil prin mutarea atacurilor sale propagandistice de pe Rusia multipartida pe China monopartida? Pentru ca varful si baza, capul intelectual si corpul social, elita si societatea, capitalul si munca, care sunt tot atatea expresii sau fatete ale aceleiasi esente, au avut aceeasi gena si aceleasi interese, impletite in nationalism. Aceste elemente alcatuitoare ale Natiunii, care candva, mai précis in Comunismul Globalist, au fost puse in contradictie anatgonista, precum cea privind teza-antiteza, au fost concordate de Monopartidismul National intr-o sinteza care s-a inchis total in fata Globalismului, acesta neavand nicio posibilitate sa-i jefuiasca resursele nationale. Dar China a evoluat politic si economic in mod spectaculos, reformandu-se intr-un Monopartidism Plus, etapa in care se afla, in care a permis Globalismului un acces controlat si reciproc avantajos, sub semnul Natiocratiei.

        Dar ati ales sa jucati niste naivitati trucate. Ca n-ati sti ca familia lui Donald Trump exercita cea mai directa influenta posibila asupra politicii SUA, prin ginerele-consilier, privind in principal Orientul Mijlociu, cea mai fierbinte zona geopolitica a Lumii. Sau ca n-ati sti de alte “increngaturi”, ori ca toate nu sunt decat o mica ridicare a coltului perdelei.
        Despre atribuirile, ca niste ad hominem-uri, privind “iubirea” mea fata de asiatici si “adorarea” chinezilor”, alte rateuri. Cine sunt eu sa fiu bagat in seama de unii sau de altii?! Dar totusi sunt, esentialmente, adica prin natura mostenita si dobandita, un om al onoarei si cinstei, pe care le apreciez si la altii. Iar poporul chinez e cinstit si harnic, condus de lideri intelepti. Confucianismul si budismul interfereaza cu crestinismul, atat ca invataturi spirituale, cat si ca lideri fondatori. Acestia din urma nu s-au impus cu sabia, varsand sange si instigand la ura, ci cu cuvantul si pilda, cu respectul vietii si iubirea fata de oameni.

        Privind un inevitabil secol asiatic, faceti, spre edificare, un calcul sa vedeti care este ponderea demografica a chinezilor, ori a chinezilor si a indienilor, nemaivorbind de restul asiaticilor, in populatia Lumii. Nu vi se pare normal ca PIB-ul sa fie proportional cu numarul populatiei, creativitatea si resursele fiecarei Natiuni? Nu am nicio problema sa recunosc aceste lucruri la o natiune foarte numeroasa, nu in termeni de hegemonie, ci de productii corespunzatoare pentru a-si hrani populatia. Vedeti si diferentele dintre marimile absolute si relative. Un “leadership mondial” atemporal, metaistoric e discutabil.

        Cei care se inchina cuvantului scris, desi, de cand acesta dateaza, minciuna nu este exclusiv orala, care au umplut scrierile antice cu “suprematismul ales”, ar trebui sa stie ca “scrie” si despre asiatici. Ca un secol al unui nou mileniu va fi asiatic. De aceea Globalismul incearca, dupa cum ii este naravul, sa-i dezbine pe asiatici, pentru a-i putea stapani si impiedica sa se ridice. E aici o camuflare de scop. Denigrarile si sanctiunile impotriva Chine ii vizeaza de fapt pe toti asiaticii. Cred insa ca solidaritatea asiatica va prevala. Doar ea va putea cladi un secol asiatic. In fine, lucrul care conteaza cel mai mult in polemica artificiala pe care o iscati, e ca nu am lucrat decat cu materialele clientilor, care sunt faptele lor geopolitice. Stiti cine sunt motoarele propulsoare ale Lumii? Ideile inaltatoare, domnule Trexsr! Regret ca trebuie sa va spun, dar ad hominem-urile la care v-ati dedat la adresa mea va reflecta criza de argumente si de idei. Rumegati aceleasi idei manipulative ale unui trecut mort. Va invit la o discutie despre viitor, care nu poate fi sustinuta decat cu idei vii. Veniti cu alternative. Analiza nu numai descrie, ci si construieste.

        Apreciat de 1 persoană

      • ZeV, intr-un comentariu anterior afirmi:

        „romanul isi abandoneaza prea usor valorile cand se transmuta in alte tari, sub impactul propagandei oficiale promovate prin media asazis libera.”

        Generalizari. Si minciuni. Si jigniri la adresa romanilor din strainatate.

        Mai jos spui:

        „Apropo, pare-se ca si Canada seamana cu Romania……fiica fondatorului Huawei a fost arestata in tara dumitale de adoptie pe baza unor legi americane aplicate discretionar. Mama ei de obedienta…ne va duce pe toti in prapastie.”

        Minciuni. Canada nu a aplicat o „lege americana” in mod „discretionar”. A aplicat un acord bilateral de extradare cu SUA. Hotarirea a fost luata de un Judecator, nu de CC al PC Chinez. Asta in ciuda faptului ca PC Chinez a arestat cetateni canadieni in mod evident, dupa retinerea doamnei, ca sa arate ca are muschi. Justitia canadiana nu e ca cea chineza, domnule.

        Apreciază

    • Zici “betie de cuvinte”, Ghita Bizonu?! Nu discut cat din profesia de avocat si cat din cea de critic literar ale lui Titu Maiorescu si-au pus amprenta asupra acestei formule lingvistice, de acum o suta si ceva de ani. Probabil ca discursurile sale parlamentare nu aveau un format “fluviu”, presupun ca aveau elocinta, desi nu stiu cate mandate parlamentare a castigat.

      Insa cred ca daca parintele expresiei “betia de cuvinte” i-ar asculta, azi, pe parlamentarii americani care vorbesc ore in sir si chiar o zi intreaga, ca forma de lupta politca pentru a obstructiona legiferarea, ar fi uimit de cat de “palida” i-a ramas expresia. Deci, se poate si mai rau! Dar el se referea la creatia literara, nu la discursul politic, la care dimensiunea si repetitia au rol de influentare. Deci, Ghita, nu prea ai nimerit-o, cu indulgenta spus!

      Ma preocupa altceva, constructiv, o tehnica de creativitate de grup moderna, denumita brainstorming, cu sens operational de furtuna creierelor, asaltul ideilor etc, in care se emit spontan cat mai multe idei si solutii posibile, pe o tema sau problema data. Conditia e ca “brainstormingii” sa nu se influenteze sau inhibe reciproc, sa emita pareri personale, iar o alta instanta, beneficiatoare,sa le selecteze critic s sa lei ierarhizeze dupa diverse criterii de optim. Chiar nu-ti dai seama de ce nu-ti critic “brainstormingul”?!…

      Apreciat de 1 persoană

  4. Raport “Elie Wiesel”, plin de distorsiuni, interferente si pretentii: Evreii, incomparabili cu palestinienii din Israel sau cu islamicii din SUA. Nicaieri nu li se poate construi o bula de confort ideal, rupt de viata reala

    Eliewieselisti, daca iubiti adevarul si respectul celor care cu credinta si riscuri si-l asuma, tineti-va departe de minciunile profitoare despre „Holocaustul” din Romania! Aceasta introducere ar putea fi un motto, teza sau concluzie la unul dintre studiile dezvaluitoare viitoare. Acestea din urma sunt inevitabile si vor schimba din temelii Lumea de azi, asa cum o cunoastem, ca ordine globalista. Dezvaluirile, asteptate si necesare, vor smulge toate mastile globalismului, aratandu-ne un chip hidos, decrepit si muribund. Dar nu sunt decat niste opinii liber exprimate, in numele acelui drept al audiatur et altera pars, care nu pot fi impiedicate sau admonestate fara compensatia de a fi confirmate. Despre ce este vorba?

    Institutul National pentru Studierea Holocaustului din Romania “Elie Wiesel”, un ONG evreiesc pe speze romanesti, dar care sistematic si grosolan interfereaza politica, religia si istoria romanilor, a publicat, saptamana trecuta, un raport cuprinzand un inventar al manifestărilor asa-zise “antisemite” şi a celor care ar “leza” memoria victimelor Holocaustului, despre care se sustine, cu extrema politizare, ca ar fi fost “petrecute” în perioada 2019 – aprilie 2020. Sa pastram insa proportiile si adevarul: nimeni nu neaga ce nu poate fi negat, memoria Holocaustului lui Hitler, care a fost un act unic si irepetabil. Cel putin pana la Nakba Day, care a fost inceputul sfarsitului pentru palestinieni si Palestina.

    Ceea ce se impune atentiei de la prima lectura a raportului, care in mod evident le copiaza pe cele americane, ca tactici globaliste de “leadership mondial”, este distorsiunea prin care criticilor intemeiate la adresa evreilor, care li se adreseaza in toata lumea, li se confera un fals continut autovictimizant, urmarind scopuri necinstite, de profituri politice si financiare unilaterale. In realitate, aceste critici globale nu sunt indreptate impotriva unei etnii sau religii, ci a unor comportamente care ataca deschis sau submineaza natiunile, in numele unei rasiste ideologii biblice, care ii supraordoneaza imaginar ca popor “ales”, de stapani. De pilda, Alexandru Florian, director INSHR-EW, declara cu ostentatie ca este evreu, nu roman. Nici macar evreu roman, cum se afiliaza evreii americani. Se inchina prin urmare intereselor unui stat strain, un fapt caracteristic tuturor diasporelor globaliste, care le distanteaza, pana la subversiune si antagonizare, de interesele natiunilor rezidente. Este o neintegrare ostila. Dar el mananca paine alba de pe urma statului roman si a romanilor.

    Raportul “Elie Wiesel” respinge natiunii romane dreptul la memoria istorica privind unele fapte reprobabile ale minoritatii evreilor, ca terorism (1920), aducerea ciumei comuniste si reprimarea elitei, doar pentru ca aceasta era clarvazatoare, nemanipulabila si pastratoare a adevarului istoric. Aceste fapte nu si-au aflat locul in manuale si in muzee tocmai pentru a le face evreilor posibile integrarea si conlucrarea, generatoare de incredere si armonie. Desi, trebuie sa nuantam, ei au ajuns pe pamantul romanesc prin dirijare globalista, un mod diferit de cel al minoritatile din tarile vecine. Minoritatile etnice provenind din tarile vecine sau apropiate sunt un rezultat natural, al unor confluente in timp ale vecinatatilor.

    Aceeasi memorie a adevarului istoric ne indrituieste sa denuntam ca termenul de holocaust, cu un inteles foarte exact in religia iudaica, ni se aplica distorsionat, la realitati diferite. Nu am avut Auschwitz-uri si crematorii. Victimele de razboi din randul evreilor s-au datorat unor cu totul alte cauze. Au fost represalii pentru actiuni ostile si de pactizare cu inamicul, vanatori de vrajitoare impuse de ocupantul hitlerist, caruia nu i te puteai opune sau sustrage, dar au fost cu limite si alte mijloace. Au fost si crime barbare, cum au fost toate razboaiele care au urmat. La fel sunt si razboaiele din prezent. Ori pur si simplu au fost victime colaterale, care s-au aflat intr-un timp si intr-un loc nepotrivite, potrivit unei expresii folosite de liderii SUA, pentru victimele numeroaselor razboaie americane. Globalistul care si-a muncit mintea pentru a nascoci „Holocaustul” din Romania, cu care sa stoarca profituri pentru evrei, a fost Elie Wiesel. Cuvantul “Holocaust” din denumirea INSHR-EW ar trebui reevaluat. Crime de razboi, da, e o formulare acoperitoare pentru adevarul istoric. Dar o istorie si un muzeu ar fi o cartulie si un exponat de propaganda evreiasca, de “teritorializare” a memoriei pamantului romanesc. Nu ar fi sub nicio forma in regula, sa nu uitam ca de la teritorializarea memoriei a inceput problema palestiniana.

    Pe de alta parte, din naratiunile acestei organizatii neguvernamentale evreiesti razbate sustinerea ingrosata a unor interese geopolitice straine. Nu este okay, cand te hranesti cu roadele acestui pamant, obtinute cu sudoarea taranului roman, cand beneficiezi de marfuri si servicii produse de lucratorii romani, cand noi ii intretinem, le dam bani pentru reteaua educationala evreiasca, teatrul de stat evreiesc si multe altele, fara nicio reciprocitate in Israel. SUA asa fac, si nu stiu de ce nu am face la fel, finanteaza secte si organizatii neguvernamentale, dar le cer sa le promoveze interesele. Cu atat mai mult cand aceste entitati globalismizate sunt rezidente. Cred ca si aici trebuie un “contract” cu conditionalitati financiare, ori acesta sa fie revizuit daca deja exista unul.

    Supranationala “Elie Wiesel” trebuie sa inceteze sa ne mai interfereze politica, religia si istoria, sa ne puna la index lideri politici si personalitati culturale, sa-si ascuta din nou lupta de “clasa”, devenita de rasa, impotriva elitei romanesti, ca in timpurile iudeo-comunismului, ori sa emita la nesfarsit pretentii excesive, nejustificate. Privind aceste pretentii abuzive, traiul si drepturile evreilor din Romania sunt incomparabile cu cele ale palestinieniilor din Israel. Este o axioma ca nicaieri nu li se poate construi o bula de confort ideal, rupt de viata reala. De fapt, nimeni nu poate fi obligat la asa ceva, in detrimentul natiunii. PS/NB: Rasfoind virtual un album aniversar al Institutului “Elie Wiesel”, am dat peste niste poze, dovezi grele, ale unui lagar hitlerist, eliberat de sovietici, cu crematorii de exterminare si linii ferate care intrau pe poarta, aducand trenurile mortii, cu evrei pentru “ardere de tot”. Aceea e adresa la care trebuie trimisi Alexandru Florian et alii pentru a afla unde a avut loc Holocaustul. Acele poze cu infrastructura de holocaustizare desfiinteaza mitul politic defaimator privind „Holocaustul” din Romania, facandu-l de rasul propagandei globaliste.

    Apreciază

  5. Pâș-pâș şi târâș-târâș: Strategii discrete de revenire la vechea circulaţie globalistă, dinaintea pandemiei

    Globalistii s-au umplut de tot oprobriul mondial in urma provocarii pandemiei de coronavirus. In plus, le-a venit pe cap si o reactie neasteptata, inchiderea circulatiei globaliste, care le-a adus scaderi uriase de profit. Circulatia si profitul, ambele fara frontiere, sunt legi existentiale ale globalismului. Teoretic, globalismul ar trebui sa se fi lecuit de malpraxisul geopolitic denumit pandemie. Practic, ramane de vazut, dar mai degraba sperantele sunt slabe, atat timp cat le subzista ideologia rasista a “leadershipului mondial”.

    Fara indoiala ca globalismul nu se va impaca cu actuala restrictionare a circulatiei internationale, impuse de masurile sanitare ale natiunilor, impotriva infectarii si raspandirii coronavirusului. Desi, toate semnalele medicale, epidemiologice sunt ca pandemia ar putea deveni sezoniera, anualizata, daca nu se va abandona vechea circulatie globalista. Va fi interesant de urmarit ce strategii vor aplica globalistii pentru a reveni la circulatia mondiala nerestrictionata, fara frontiere, de dinaintea pandemiei.

    In sensul revenirii la dependenta de circulatia globalista, care va reproduce si riscurile epidemiologice globale, unele strategii discrete au inceput sa-si faca simtita prezenta. Trump a convocat la Casa Alba un summit G7 cu prezenta fizica a liderilor, ceea ce ar rupe bariera epidemiologica transatlantica. Cererile sau ofertele SUA de ajutoare pentru combaterea epidemiei au acelasi substrat, de strategie discreta a reluarii circulatiei globaliste. Ingenioase mi se par tentativele Israelului, care pâș-pâș si târâș-târâș duc in aceeasi directie cu SUA. O aeronavă a Israelului a aterizat, duminica, la Istanbul, de unde a incarcat în jur de 24 de tone de ajutoare sanitare anticoronavirus destinate SUA. Cu acest prilej, israelienii au cerut autorităţilor turce permisiunea de a “relua” zborurile “regulate”. Si mai surprinzator este ca Israel a decis sa participe pentru prima dată la Turul Franţei, care are programate 42 de curse în 4 luni. Echipa de ciclism Israel SN va relua competiţiile odată cu Turul Sibiu, începând cu 2 iulie, înainte de a reveni în circuitul World Tour, în august. O data cu circulatia sportului, va fi reluata si cea militara. Nu de la o olimpiada militara a pornit pandemia?!

    Apreciat de 3 persoane

  6. La prima vedere zicerea cu cine are ceasurile si cine are timpul pare foarte inteligenta. Sa vedem in final, ce o sa faca cei care au timpul, cind altcineva il va manipula in avantajul lor. Pentru ca e usor de vazut ca aceste „tari” sunt de fapt o adunatura de triburi care se bat intre ele sau nu, ca acum multe secole. Pentru ei (triburile) timpul este o problema pentru ca sta pe loc, asa ca degeaba il au daca nu stiu ce sa faca cu el.

    Apreciat de 1 persoană

    • Problema este că americanii nu prea mai au, nici timp, nici ceasuri de referință.
      Cu fiecare zi de prezență în Afganistan și care nu aduce dorita ,,Pax americana”, ci dimpotrivă, tot mai multă tensiune, sărăcie și haos, imaginea Americii de actor global se erodează continuu.
      În plus, America nu are resurse nelimitate, iar pandemia și autoritarismul arogant al liderului de la Casa Albă vor pune presiuni uriașe pe economia SUA, mai ales în perspectiva unui eventual război economic cu China.
      Cum bine spune domnul Borell, hegemonia – nefastă pentru umanitate – a SUA a luat sfârșit, în beneficiul viitorului, un viitor mai bun al cetățenilor și al națiunilor independente.
      Ultimele decenii arată că globalismul nu este interesat de protejarea resurselor planetei, ci doar de putere deșartă și profit.

      Apreciat de 1 persoană

      • Nici „pax sovietica” nu a adus pace si prosperitate talibanezilor. Imaginea Americii se erodeaza? Nu mi se pare, sau daca exista, nu e mai rapida decit cea a Chinei sau Rusiei, ultima fiind la un minim istoric cred.
        A mai fost un nationalist (comunist), Nea Nicu, care vorbea apasat despre suveranitate, independenta si neamestecul in treburile interne (ce face si China cu referire la Hong Kong azi). Egalitate intre state? Vorbesti de hegemonia SUA? Rusia este hegemonica si acapareaza cit poate (Crimea). China este hegemonica si incearca sa isi extinda influengta in regiune si in interior (Hong Kong, Taiwan, Marea Chinei). Ce se intimpla in UE, exista o „hegemonie romaneasca” pe undeva in afara de piata de fete si bandele de tigani romani? Hai sa nu devenim idealisti irationali. Intotdeauna a existat unul sau mai multi hegemoni (unipolarism si multipolarism). Imperialismul, colonialismul imbraca alte forme azi, dar status-quo-ul din relatiile dintre state nu s-a schimbat cu referire la putere, cine o exercita si cine se supune. Mai pe romaneste: cine e cu mapa si cine cu sapa.

        Apreciază

  7. Mi s-a parut interesant si relevant pentru pozitia economica a Romaniei acest articol despre unde are Romania cel mai mare deficit: pe primul loc China, urmat de Ungaria (!) , apoi Polonia pe locul 3 (!), Rusia pe locul 4 (!) si apoi Germania.

    Din cita economie stiu eu, deficitul inseamna rezultatul cu minus intre exporturi si importuri dintr-o tara, pe o perioada de timp (anual de obicei).

    Undeva inteleg ca Ungaria si Polonia sunt mai puternice economic fata de noi ca membri UE. Dar sa ai deficit comercial cu Rusia? Ce importam noi din Rusia de avem acest deficit urias cu ei? Gaz? Parca Romania se lauda ca e independenta energetic…

    Poate despre lucrurile astea sa fie intrebati Ministrul Economiei de catre jurnalisti. Ce face conducerea statului ca sa elimine acest deficit urias, ca sa avem si noi un profit ca stat in relatia cu Ungaria, cel putin, sau Rusia. Cum de nu reuseste un stat ca Romania, care are mult mai multe resurse ca Ungaria, sa exporte mai mult decit sa importe din Ungaria?

    https://www.zf.ro/eveniment/masuri-ia-guvernul-china-provocat-romaniei-2019-cel-mare-deficit-19183385

    Apreciat de 1 persoană

    • Piața din Rusia, în care exportam consistent mobilă, confecții textile, încălțăminte, utilaje industriale, etc, s-a închis pentru România și nu din vina partenerului (economic) de la Răsărit.
      Cât despre independența energetică a României…. să fim serioși. Gazul din Marea Neagră este nesemnificativ (dpdv cantitativ) pe termen lung, ca să nu mai vorbim că el va fi de exportat în mare parte de către companiile care vor reuși să-l extragă, previzibil cu costuri imense.
      Și, în fond, ce înseamnă ,, independentă energetică” ? Să arzi, la propriu, gazul țării tale pentru încălzirea populației ? Un stat normal la cap IMPORTĂ resurse de hidrocarburi în perioade de scădere a prețului pe piața mondială ȘI ÎȘI CONSERVĂ RESURSELR STRATEGICE.
      Mai mult, țările cu viziune cumpără și își fac rezerve, utilizându-si toate capacitățile de stocare.
      Dependența noastră de importuri este o problemă, în sensul că România nu utilizează, masiv, hidrocarburile ÎN INDUSTRIE.
      Ei, aici este diferența între o țară bicisnică cum este România (cu industrie sublimă, dar…) și Germania, de exemplu.
      Germania IMPORTĂ gaz, dar îl transformă în plusvaloare.
      Simplu, domnule trexsr.
      Ce naiba, ai chiulit chiar de la toate orele de economie ?
      (Z)
      …. În fine, avem o (nouă) strategie de securitate națională (până prin 2024, că atâta îi duce capul pe ,, specialiștii” de la Cotroceni.
      Sper că d-ta, domnule trexsr, ai înțeles mai mult din prezentarea sacadată și cu accente a președintelui.
      Mai ales, ce înseamnă formularea ,,o nouă direcție”.
      Adică o luăm spre planeta Marte ? (Z)

      Apreciat de 3 persoane

      • Are si Canada deficit mare cu China, si foarte rau ca are, si ca e la mina Chinei in privinta unor produse strategice ! Sper ca s-au trezit si canadienii din pufait iarba…Vorbim de usurinta cu care politicienii au inchis ochii multi ani si au aprobat lacomia unor amici care probabil ii foloseau la „globalizare”. Prostia si tradarea intereselor nationale prin transferul de tehnologie strategica si joburi in China, pentru ca acolo sunt costuri mici se platesc de cetateni azi, cind nu gasim usor masti si echipamente de protectie si cind alte industrii sunt dependente de China.

        Apreciat de 1 persoană

    • Domnule, când e vorba de interese economice, trebuie aplicate „principiile” nevestei lui Ghiță Pristanda: pupă-l în bot și papă-i tot!, că o cheamă Rusia, că o cheamă China…, că e dictatură, că e democrație de tip americano-canadian…
      Dacă n-o faci, ți-o iau alții înainte: Germania, SUA, Franța…

      Apreciază

  8. „Ambasada Chinei în Franţa a afirmat luni că contul său Twitter i-a fost „piratat” după publicarea în numele său a unei caricaturi ironizând SUA, care a declanşat un val de reacţii pe reţelele de socializare înainte de a fi retrasă, potrivit France Presse.

    „Clarificare: Cineva a falsificat contul oficial de Twitter al Ambasadei Chinei publicând un desen intitulat ‘Cine urmează?’. Ambasada ţine să condamne şi se declară în continuare ataşată principiului veridicităţii, obiectivităţii şi raţionalităţii informaţiilor”, a reacţionat ambasada chineză din Paris, potrivit agerpres.ro.

    Desenul incriminat arată Moartea, drapată în culorile steagului american, în faţa unei uşi închise, deasupra căreia apare înscris Hong Kong. „Este ultima dintr-o serie de uşi, toate deschise, fiecare cu un prag însângerat şi purtând numele unei ţări: Afganistan , Irak, Siria, Ucraina, Libia, Venezuela”.

    Pe coasa pe care o ţine Moartea, o pată a fost interpretată a fi steaua lui David de un mare număr de internauţi, care au văzut în aceasta un mesaj antisemit şi complotist despre o presupusă alianţă americano-israeliană pentru a destabiliza Hong Kong.

    Totuşi, unii au subliniat că este vorba despre o deturnare a unei prime caricaturi, care înfăţişa Moartea îmbrăcată în drapelul chinez, cu uşi intitulate: Mongolia Interioară, Xinjiang, Tibet, Hong Kong, Taiwan. Şi aceeaşi mică pată pe coasă.”

    Apreciat de 2 persoane

  9. Entuziastii naivi ca mine credeau ca judetul Caras Severin castigase finantare europeana de 200 de milioane de euro in 2018 pentru adductiunea apei in sate . ( Corina Cretu , cine altcineva )
    Astazi , doi ani mai tarziu , vedem ca 26 de milioane de lei din acesti bani sunt directionati spre Caras Severin pentru pregatirea licitatiilor companiilor de apa …
    Cine si de cine isi bate joc ?
    In alta ordine de idei , calea ferata este intr-o stare si mai rea decat reteaua rutiera – Corpul de Control la CFR Infrastructura – doar studiul de fezabilitate al modernizarii caii ferate Brasov – Predeal s-a pierdut in anulari – proceduri timp de un an , trebuie terminat in aprilie 2020 , ceea ce este imposibil … interesant ca acelasi Corp de control nu vede ca evaluarea singurului constructor pentru linia Bucuresti – Giurgiu ia , din acest moment , nu mai putin de cinci luni …pana in octombrie 2020 ?! ?!
    Normal Corpul de Control se fereste ca de dracul sa ofere cea mai mica solutie …

    Apreciat de 3 persoane

  10. Am sa incerc un raspuns scurt si la obiect. Afganistanul si zona adiacenta va ramane in continuare o zona fierbinte si raman la convingerea ca numai doua parti, respectiv cea americana si talibanii afgani (mujahedini ?) nu vor putea ajunge la un consens (mult spus). In aceste tratative trebuie incluse mult mai multe parti, s-a facut referire si la partile guvernamentale afgane, ruse,chineze, iraniene, pakistaneze, etc, insa la masa tratativelor care sunt convins ca vor fi anevoioase, trebuie chemate si alte parti aflate in conflict sau nu. Inca un aspect care trebuie luat in seama este sa ne uitam in urma, in istoria recenta a acestei tari si ne vom face o imagine a ceea ce se intampla astazi si poate vom putea formula cateva raspunsuri.

    Apreciat de 1 persoană

  11. Mie guvidu/covrigu asta mi-a provocat o stare de lene extrema …. D’aia de abia acum postez ca este o asemanare uluitoare intre ce face guwernerul Organ si vechea povestire SF 37° scrisa la inceputul anilor 60 de Lino Aldani ….

    Apreciază

  12. Eu cred că americanii se vor retrage, încet, încet, din Afganistan. Deocamdată Trump se luptă zilnic cu epidemia și cu criza economică.
    Ce fac, în acest timp, politicienii noștri liberali? Își văd de treaba lor. Mai copiază câte o măsură de la ,,ciuma roșie” (l-am auzit pe ,, războinicul luminii”, spunându-ne că trebuie să stăm cu fruntea sus în UE, să fim demni, uitând că pe vremea când modera emisiuni la Realitatea TV era înverșunat, criticând-o pe Viorica Dăncilă, afirmând,atunci.că este antieuropeană, pentru că a îndrăznit să le vorbească parlamentarilor europeni, ca reprezentanta unui popor demn, iar Guvernul PNL ne-a anunțat că va sprijini financiar firmele care fac angajări, măsură luată de Guvernul pesedist) și au început epurările.
    Vă relatez acțiunea doamnei Ida Vlad, inspector școlar general la ISJ Bacău. Le-a trimis un sms colegilor, chemându-i în sala de ședință, cerându-le să se așeze pe scaunele marcate. Inspectorii școlari au găsit pe scaune etichete cu numele lor. Doamna a intrat în sală și le-a spus colegilor că a sosit vremea să se ducă acasă, pentru că dânsa își va face echipa sa ( probabil, după modelul,,Guvernul meu”), după care le-a zis ,la revedere și a plecat în turnul ei de fildeș. Eu știam că această doamnă, adusă în inspectorat de PSD, știindu-se că soțul ei era membru marcant al PDL Bacău, este o persoană frustrată și ca orice persoană cu această trăsătură va avea mari probleme psihice. Dânsa nu știe ce înseamnă a marca: adică a face, a aplica un semn caracteristic pe un obiect, pe un animal etc., pentru a-l deosebi de altele. Așadar, pe vremuri se marcau slavii fugari, vitele, casele ciumaților sau casele evreilor. Mesajul doamnei nu a fost deloc inspirat. Colegii ei se pot simți stigmatizați sau , dacă sunt optimiști, știind că prin marcare se dă și identitate, puteau s-o întrebe pe șefa lor, dacă pot să ia scaunele acasă,( pentru că le aparțin, având etichete cu numele lor) ca drept mulțumire sau recompensă, pentru munca pe care au depus-o atâția ani în instituția respectivă. Menționez. că majoritatea inspectorilor nu sunt membrii vreunui partid politic.
    Epurările, îmbogățirea lor și câștigarea alegerilor sunt cele trei priorități ale liberalilor, iar mai recent, ,,reflecția strategică”- ultimul obiectiv al The Muppets de la Guvern.

    Apreciat de 2 persoane

  13. Mai devreme, sau ceva mai târziu, americanii se vor retrage din Afganistan, cum au făcut-o și din Vietnam.
    Dar nu mi-e clar ce se că întâmpla cu contingentele altor țări NATO.
    Mă întreb (și întreb) ce va face Klaus Iohannis dacă va fi chemat iarăși, prin ordin transmis de Ambasador, la Washington și i se va cere să mențină trupe ,,de menținere a păcii” în Afganistan și în perioada ulterioară plecării yankeilor.
    Dacă da, măcar să ceară două șepci, una pentru El și, dacă este refuzat, măcar o bască pentru premierul Lucovid.
    … În legătură cu așa-zisa nouă strategie de securitate, mi se pare destul de plauzibil să cred că scopul principal este să netezească terenul legal pentru extinderea bazei de la Kogălniceanu, evident, pe banii împrumutați de statul român. Românii vor avea unde munci, în fond sunt cetățeni europeni.
    … Și în același timp soldați universali, ca-n filmele cu van Damme.

    Apreciat de 1 persoană

  14. Dupa Lucian Bode , care in 11 si 15 mai vorbea de acordarea finantarii europene pentru loturile 1 – 4 – 5 ale autostrazii Sibiu Pitesti ” intr-un timp foarte scurt ” , si o deputata PNL de Cluj – Turda vorbeste astazi , 14 zile mai tarziu , de acelasi lucru .
    Eu tot astept si sper .
    Daca o vor acorda , sa intelegem durerea unor prieteni buni , ca prim ministrul olandez Rutt sau responsabili germani , austrieci sau danezi – aceste 890 de milioane de euro vor fi cheltuite sigur cel putin pe jumatate , 448 milioane de euro , valoarea lucrarilor loturilor 1 si 5 care au deja constructor .
    Sa-i punem langa jumatatea de miliard de euro a podului Braila si jumatatea de miliard de euro a autostrazii de centura Sud ( Corina Cretu ) – proiecte primul in lucru al doilea in faza pre-pre-incipienta , asta inseamna un miliard cinci sute de miliarde de euro …
    448 milioane de euro ( 119 milioane lotul 1 si 329 milioane lotul 5 ) vor fi cheltuiti in trei ani pentru Romania , fara nici o sansa de a-i face pierduti prin contestatii – rejudecari – noi autorizatii de constructie si de mediu – evaluari samd samd asa cum s-a facut cu calea ferata Brasov – Sighisoara unde din imbecilitate si sabotaj am pierdut deja 30 % din finantare .
    Chiar pentru lotul 4 ( Curtea de Arges – Tigveni , 9 km cu tuneluri , 500 milioane de euro ) sunt sanse de cheltuire a banilor , in trei ani de viitoare contestatii suntem in 2023 si lucrari in 2024 , putem cheltui banii …
    Sau cu drumul expres Craiova – Pitesti , in lucru dar cu documentatia de finantare inca in birourile trimisilor UE la Bucuresti , de doi ani .
    Cum sa nu intelegem furia unor prieteni ?
    Cu atat mai mult cu cat acesti prieteni s-au organizat bine pentru perioada 2021 – 2027 – ce autostrada Ploiesti – Buzau – Focsani in 2021 ? Studiul de fezabilitate nu va fi gata decat in DECEMBRIE 2021 !
    Asteptati dupa aceea cel putin un an licitatia , un an numirea castigatorilor si doi ani de contestatii cel putin , suntem in …2026 !
    Care noua cale ferata Arad – Timisoara ( si poate Caransebes ) ? Licitatia nu a fost inca lansata , numarati cel putin un an pana la publicarea pe Sicap apoi un an pentru numirea castigatorilor si trei ani de contestatii , suntem si aici in 2026 !
    Metroul bucurestean Tokyo – 1 Mai ( finantat cu 300 milioane de dolari in parte de Japonia si cu 500 milioane de euro de UE – Corina Cretu , cine ) – proiect ” suspendat ” pentru ” clarificari ” de un an – asteptati ” desuspendarea ” si contestatiile …

    Apreciat de 2 persoane

    • Domnule, alege un nick mai potrivit, de exemplu ,,Noi vrem autostrăzi” sau ,, Ștefan Mandachi reloaded”.
      Semnez și eu pe o eventuală petiție, în speranța că voi putea circula continuu pe autostradă între Iasi și Cluj chiar în mandatul domnului Iohannis. Mă rog, mai am încă reflexe, dar mi se vor atrofia la un moment dat.
      P$
      Spune-mi sub ce nume postezi pe pagina de Facebook a ministrului Transporturilor, să te caut și acolo. Bănuiesc că fără informările dumitale domnul Bode nu ar cunoaște în timp real datele exacte din teren.
      Nu prea cred că domnul ministru citește mai mult decât comentariile domnului Năstase de pe acest blog, iar noi nu prea te putem ajuta.
      Dar cred că citește comentariile de pe pagina domniei sale

      Apreciat de 1 persoană

  15. De fapt, ce ne arata articolul? Pleaca americanii, altii sunt deja pregatiti sa se lupte pentru a domina Afganistanul, in special gruparile islamice radicale (care sa ii radicalizeze pe mai pasnicii islamici talibani), indienii si pakistanezii. Se lucreaza cu aceleasi metode de a infiltra, a extinde, a implanta, a seduce din exterior etc. Multi viseaza si lucreaza inca la un Califat. Noroc cu India.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Înapoi sus