Acesta este titlul editorialului meu de astazi din Jurnalul National.
Prima mea vizită, ca ministru de externe, în 1990, a fost în Turcia. România nu era încă membră NATO, nu făcea parte din Uniunea Europeană și nici măcar din Grupul Vișegrad. Era într-o zonă tampon a Europei, la marginea „Occidentului” și nu era prea clar dacă, în noua organizare a Europei, după Malta, nu urma să fie „inclusă” în sfera de influență a URSS-ului lui Gorbaciov.
După 25 de ani, România a devenit membru al NATO, a aderat la UE și a experimentat cu „succes” Revoluția portocalie. În timpul ăsta, Turcia a trecut de la președintele Ozal la președintele Demirel, la președintele Sezer, apoi la președintele Gül. După o perioadă de criză, a ajuns la creșteri de 8% anual. A fost respinsă de Bruxelles dar și-a dezvoltat un model economic propriu, ambițios, bazat pe proiecte strategice. Rolul premierului Erdogan a fost esențial. A rezistat cântecelor de sirenă ale „primăverii arabe” și a dezvoltat o poziție regională pentru țara sa. De aceea, la alegerile din 10 august, Recep Tayyip Erdogan a fost ales președinte din primul tur de scrutin.
„Noua Turcie” – proiectul lui Erdogan și al partidului său (Partidul Justiției și Dreptății) s-a confruntat la alegeri cu mișcarea condusă din SUA (Pennsylvania) de către imamul Fethullah Gülen care încercase în ultimii ani crearea unui „stat paralel” prin „infiltrarea în arterele sistemului” a unor procurori, judecători și polițiști – adepți ai mișcării – care să reacționeze din interior. Cu toate acestea, Erdogan a reușit să impună inclusiv principiile sale de politică externă („zero probleme cu vecinii”) – lansate în 2002 – dar și inițiativa transformării republicii Kermaliste în republică semi-prezidențială prin modificarea Constituției.
În apropierea noastră se află, deci, Turcia, dezvoltând un model (pe care, deocamdată, nu îl comentez) dar și Ucraina care a încercat (de fapt, unde s-a încercat) să se relanseze – pe Euro-maidan – Revoluția portocalie, cu efectele cunoscute. Este clar că, în perioada următoare, „falia” dintre Occident și Rusia dar și Balcanii vor fi sub o puternică acțiune „seismică”.
Sper, de aceea, ca, în aceste condiții, „statul de drept” român să-și redescopere preocuparea și pentru economie dar și pentru politică externă. Știu că temele savuroase pentru campania electorală de la noi sunt altele dar poate încercăm să facem un efort pentru a înțelege ce este important pentru viitorul țării noastre.
[…] Follow this link: După 25 de ani […]
Postare din 14 august respinsa pe acest blog:
“Promisiuni făcute de guvernul Ponta:
– mari proiecte de Infrastructură – nici acum nu a început vreunul, deşi au trecut doi ani şi trei luni. Comarnic-Braşov, Sibiu-Piteşti, Iaşi-Târgu Mureş sunt autostrăzi care există numai pe nişte hărţi, bune de prezentat publicului şi la televizor;
– mari proiecte în domeniul Energiei. După 2 ani şi 3 luni, încă ministerul Economiei şi, mai nou, al Energiei, încearcă să creioneze o strategie energetică;
-prioritizarea investiţiilor publice. Nimeni nu ştie ce se întâmplă cu acest lucru şi care sunt aceste investiţii pentru care se alocă bani.
– reorganizarea administrativă, care ar fi trebuit să aducă bani, în special europeni şi să relanseze judeţele care nu reuşesc deloc să atragă investiţii. Nimeni nu mai ştie ce a rămas cu acest proiect;
-investiţii mari de la chinezi. Încă se lasă aşteptate.Oricum, premierul Ponta va face în septembrie o nouă vizită în China, cu ocazia inaugurării cursei Tarom Bucureşti-Beijing.”
(ZF).
Fara comentarii… E spus totul…
Inteleg ca trebuie sa ridic osanale incompetentilor PSD, atfel nu se poate.
E o varianta careia nu-I pot da curs.
La revedere!
Economia si Statul de drept..sunt stalpii unei societati SANATOASE..dar implica ORGANIZARE si Disciplina…Preocupare exista ,decidentii nu o vad si folosesc…..
Orezul varietatea Koshihikari din Fukushima a fost pus pe piaţă în Singapore http://www.lemonde.fr/planete/article/2014/08/19/le-japon-recommence-a-exporter-du-riz-de-fukushima_4473154_3244.html
Democrația ca mascaradă
de Ioan A. Crisan,
Societatea democratică, ca putere reală și consistentă a cetățenilor, concentrată într-un stat de drept democratic, cu puterile echilibrate: putere politică reprezentativă, putere executivă (de guvernare) în respectul legilor și justiție independentă nu există fără cetăţeni activi politic. Fiind părți contractante, cetățenii sunt participanţi atenţi şi critici la greşelile guvernării şi la respectarea programelor de guvernare, cunoscători ai legilor şi educați în spiritul dreptăţii, al sensului reglementărilor legale pentru ordinea democratică. Puterea efectivă a unor ”umbre de cetăţeni”, a unor indivizi fără autonomia reală pe care o dă proprietatea privată, care au ajuns asistaţi dependenţi de un venit salarial care poate fi eliminat prin desfiinţarea posturilor administrative este cvasinulă. În economie este la fel, fiindcă anteprenorii îşi conduc afacerile în interes propriu, cu multe reglementări secrete sau confidenţiale care pot sfida codul muncii. O societate declarată ca democratică nu poate renunţa la votul liber al cetăţenilor (şi nu obligatoriu, fiindcă ar fi dictat), dar ea nu funcţionează democratic doar cu ”fantome”- surogate de ființe umane care votează la 4 – 5 ani, șabloane ale consumatorului dator la bănci, educat de reclamă, dus de nas de mode trecătoare, prostit de televizor și internetul folosit ca instrument de maimuțăreală: puricat cu onomatopee și emoticoane, trăncăneală, bârfe, defulat frustrări și etc.
Nu se poate omite că democrațiile actuale au venit după regimuri de dictatură scelerate, fie fasciste, fie staliniste, iar mai nou prin impact cultural cu tiranii de tip religios islamiste. Dictaturile exploatează populismul prin sistemul dublu de pedeapsă (teroare asupra cetățenilor) – recompensă (iluzii utopice de putere), un sistem din care poate fi preluată dimensiunea recompensei, mai ales prin mimarea democrației odată la 4-5 ani, când ”profesioniștii puterii” (cum își spun cu aroganță) cer votul unor substitute de cetățeni împovărați de taxe și impozite, îngroziți de evaziune și corupție, disperați că își cresc copii într-o lume periculoasă, împănată de terorism și spectrul unor războaie asimetrice, la care speranța este luminița de la capătul tunelului timpului, o iluzie suferind de inflație. Schimbările radicale tehnologice îl fac omul obișnuit și mai complexat, fiindcă să apeși tastele la telecomandă, smartphone sau calculator nu e totuna cu să le construiești și să utilizezi secretele hardului și softurilor acestor minuni ale ştiinţei.
După crizele generate de sistemul financiar prin autolegiferare după cum au vrut managerii lor, după bugetele insuportabile din perioada războiului rece, după implozia URSS cu o economie performantă numai în complexul militar, oamenii privesc cu suspiciune mărirea bugetelor militare, creșterea deficitului bugetar ale statelor (deja uriaș și cronic), chiar și tendințele imperialiste au devenit foarte greu de susținut oricât ar fi de discret mascate, fiind mult prea scumpe. Limbajul democrației a devenit sofisticat, parcă urmând argoul tehnologiei, s-a cosmicizat și atomizat devenind caleidoscopic, și, totodată, strategic și geopolitic, dar dacă îl reducem la scară umană a revenit la maxima romană ”divide et impera”… Revenirea la propagandă mincinoasă și explozia corupției politice au generat o structurare societală pe care sociologii o numesc mascaradă, joc teatral democratic rămas fără substanță.
Cei nou aleși aduc promisiuni mai democratice și profitabile, dar odată ajunși la putere măresc aparatul birocratic al statului și inventează noi instituții cu costuri sociale, noi poliții privatizate, care sub masca aparenței sunt cuiburi mafiote ale grupurilor de interese. Autoritatea pentru Siguranță Financiară trebuia să asigure transparent și eficient fondurile de pensii private, investiții ș.a., dar prin angajarea nevestelor, amantelor și rudelor pe salarii și prime exorbitante, Rușanu și Chițoiu au transformat-o în mafie sadea. Nașul sau ”capo de tuti capi” este prim-ministrul Victor Ponta, fără de care nu puteau legifera salariile și care are plantată acolo pe fata nașului său Oprea, securiști acoperiți ca Dăianu sau pensionați care l-au trădat pe Băsescu și au trecut în tabăra sa. Este motivul pentru care imunitatea a devenit impunitate: ministrul Chițoiu nu mai poate fi anchetat de DNA prin apărarea sa de către Parlament, care a votat militărește (PSD, UNPR, PC și aripa Rușanu a PNL), fiindcă ancheta duce inevitabil la preacoruptul Victor Viorel Ponta și la mahări din servicii.
Ca și în relațiile umane personale, în relațiile politice manipulate intervine împotmolirea, lipsa progresului, încremenirea în preparative, confuziile, amânările și un grad tot mai mare de suspiciune. USL-ul a avut 70% din încrederea electoratului și un program care a fost abandonat inexplicabil – deși relevând o totală iresponsabilitate față de cetăţenii votanți. Dar, ca și la referendumul la care s-au dus să voteze 7,4 milioane și s-a realizat cvorumul şi românii s-au lăsat umiliți, nici acum cetățenii nu au reacție față de jocurile ascunse ale politicienilor. Da, sunt jocuri pervers disimulate, şi ele s-au transformat în lupte politice subterane pe viaţă şi pe moarte cu ocazia referendumului pentru demiterea lui Băsescu. Ministrul Ioan Rus şi ministrul Radu Stroe nu au fost decât sculele josnice ale centrelor de putere care au ascuns adevărul, murdărindu-i pe români cu demonica ”lovitură de stat”. Probabil că de aunci a început coabitarea pe sub masă, devreme ce Ponta şi aliaţii au încasat proiecţia pe ei a etichetei de pucişti… Dacă scrutinul democratic era recunoscut, România avea alt preşedinte şi altă configuraţie politică decât cea însăilată acum de PSD cu UNPR, UDMR şi PC, dar centrele de putere oculte şi-au forţat norocul şi au câştigat, fiiindcă românii s-au dovedit uşor de prostit şi de paralizat să nu reacţioneze. E drept şi pentru că, jocurile făcute pe sub masă au impus NEDEMOCRATIC liderilor politici slabi şi mânjiţi ceea ce la 1918 nu a fost posibil nici cu binecuvântarea Marilor Puteri! Românii s-au mulțumit să se lamenteze, să-și plângă de milă că e ca pe vremea Inaltei Porți ca şi cum regresul nu ar fi în defavoarea lor cu doar un motiv de râs al spânzuratului. Centrele de putere oculte nu sunt instituţii, ci unesc persoane înrudite biologic şi prin acte oficiale (unele notariale secrete) din diferite instituţii sudate de interesele de putere (posturi cheie în instituţiile statului) şi interesele economice de cuplare la robinetele bugetul statului, contzracte cu statul şi fonduri europene. Ele sunt grupuri mafiote transpartinice, vasele lor de sânge sunt banii, iar sistemul nervos o parte din mahării din servicii. Pe măsură ce complicităţile care îi leagă ca pe un ghem de râme pe mafioţi, încrederea specifică democraţiei transparente dispare şi fiecare se teme să nu fie păcălit de alţii…
De când încărcarea bugetului public nu se mai face făţiş pentru înarmare şi pentru serviciile secrete au fost inventate interfeţe private care lucrează pentru interesul public – Private Military Company (PMC), cum este în SUA Blackwater. Practic sunt mercenari, foşti spioni de top sau ofiţeri din forţele speciale care fac treburi murdare în locul armatei regulate şi serviciilor secrete de stat, obligate să respecte cu stricteţe legile. Moda a prins şi la noi şi avem peste tot firme private de pază, de securitate şi de controlul bancomatelor ale foştilor mahări din SRI şi din poliţie, care au capitaluri uriaşe, tehnică de vârf şi pot oricând face operaţii oculte similare mafiei lui Ruşanu sau foarte diferite, paramilitare, fiindcă regula externalizării nu este în folosul cetăţenilor, ci al celor care le inventează, aşa cum s-a dovedit în toate formele de externalizare a serviciilor pe care tot prostul de contribuabil le plăteşte şi după privatizare. Ca şi la nivelul politic, dacă apar clone ale instituţiilor sau firme noi care operează cu tehnică de vârf şi informaţii, atunci când ele apără şi maschează corupţia, evaziunea, infracţiuni potenţiale majore, ele nu lucrează pentru democraţie şi popor, ci împotriva acestuia.
Fireşte, doctrina lui Rumsfeld s-a dovedit realistă cel puţin sub aspectul răspunsului adaptativ după abandonul războiului rece, când inamicul era uşor de identificat şi fronturile de luptă foarte clare. Apariţia terorismului şi conflictelor asimetrice au produs dispariţia fronturilor clasice, o nouă etapă în dismulare de partea tuturor şi, de aceea. la forme de perversitate ingenioase şi greu de identificat. Profesioniştii informaţiillor sunt la mare căutare şi, după ce sunt pregătiţi de stat (adică pe banii cetăţenilor), trec în sectorul privat unde sunt mult mai bine plătiţi şi nu trebuie să dea socoteală decât patronilor, au statut de mercenari, nu au empatie, nu li se cer opţiuni politice şi nici să dea dovadă de patriotism. După ce s-au dovedit utili în Irak şi Afganistan pentru treburi foarte murdare, criminale, mercenarii îşi extind operaţiile în domeniul intelligence şi chiar pot scădea cheltuielile publice în domeniu, dar cu compromiterea democraţiei de către… experţii în structuri mai eficiente decât mafiile civile. Fiind organizații de drept privat nu se supun tututor legilor internaționale, mai ales în celor din domeniul militar și nici controlului public, sunt mai puțin vânate de presă.
De exemplu, acum vă spune cineva cine sunt soldaţii fără însemne din Crimeea, ba chiar vă lasă să credeţi că sunt din armata rusă regulată, din trupele speciale spetsnaz? Sunt PMC-uri ruseşti! Vă spune cineva că, la nivelul informaţiilor strategice, SUA a luat decizia – similară URSS-ului de la finele războiului rece, fiindcă nu poate controla strategic multe fronturi – de a se retrage din Europa de Est, concentrându-se în zona vitală Asia-Pacific. Cum e la mintea cocoşului, Rusia a profitat de retragere, China e pentru prima dată în acord cu Rusia, iar românilor nimeni nu le spune că scutul de la Deveselu e un vax (dovedit de academicienii americani), că navele de luptă şi avioanele cu radar fac balet sau dansul păunului, ca să nu pară chiar nişte caraghioşi în faţa UE, aliaţilor NATO şi Rusiei. Dar, dacă la vremea referendumului coaliţia ocultă din jurul lui Băsescu mai avea sprijin american, acum acesta s-a evaporat, iar coaliţia ocultă din jurul lui Ponta nu mai are decât sprijinul companiilor americane interesate de gaze de şist, metale rare, aur şi cupru şi poate unele PMC-uri mici drapate în fundaţii care pot apărea pe şest… Din păcate nu avem români la nivel naţional care să fie activi ca cetăţeni şi care ar avea un lider democratic în PNL, aripa epurată de securişti şi mari corupţi.
Ioan Crişan, Deva, 15 martie 2014
Dle Nastase imi pare rau ca am ajuns sa va citesc asa in conditii vitrege dar probabil ca suntem trimisi in lumea asta cu un scop si pe masura ce suferim reusim sa platim pacatele neefectuate de noi.Va citesc cu multa atentie si constat ca motivul ptr. care ati fost dat la o parte nu e acela ca v-ati fi insusit ce nu va apartinea ci ati calcat pe musuroi,nu ati mers pe linia hotiilor de doi lei,nu ati raspuns unor comenzi.In fruntea turcilor au fost o sumedenie de conducatori si asta i-a determinat sa faca alegerile cele mai bune ptr. poporul lor la noi au fost putini dar cu durata lunga de conducere si abia ca au experimentat furtul si minciuna si imbogatirea peste limite a o mana de oportunisti .Pacat de acest popor cu oameni de isprava ca nu au stiut ce sa aleaga si cred ca si acum vom face kk-tul praf.
O analiza lucida shi corecta ; Romania sub mandatele chiaburului de Nana s-a autoconsumat in vendete politice , zizanii de alcov , denigrarea unor intregi categorii sociale ami ales din rindul intelectualitatzii , lipsa unor proiecte de tzara care sa coaguleze mare parte din societatea romaneasca. Un ins marginit , viclean , hotz shi mincinos a acaparat functzia prezidentziala mintzind liderii occidentali . Fara nici o idee de ridicare economica a Romaniei a pauperizat cetatzenii , a distrus invatzamintul mediu prin ,,reforme” nastrushnice , armata a fost subfinantzata , intr-un cuvint a prapadit tzara . Capriciile fatza de actziunile diplomatice au avut prioritate , diplomatzii au fost numitzi dupa gradul de obedientza fatza de presh , etc . AM PIERDUT 10 (ZECE) ANI DIN VIATZA CU maidanezul de Cotroceni !!!!!!
@nastase
Am văzut demult, „Dacă e marți, e Belgia!”.
Vă urez ca marțea viitoare să spuneți „Dacă e marți, e Norvegia!”
Pacat ca ne lipsesc politicienii de talia dumneavoastra… Mai nou suntem guvernati de CCR si DNA… Multa sanatate va doresc!
LA VIE EN MOV
Aventurile mele cu Viorel Cataramă
Viorel Cataramă: “Există aici, în această sală, tineri care au murit în revoluţia din decembrie 1989”
Marele şi independentul aspirant la funcţia de preşedinte în stat, Viorel Cataramă, nu mă cunoaşte pe mine dar eu îl cunosc pe Viorel Cataramă. Când era un tânăr antreprenor, ne-a făcut la bani, pe mine şi pe mulţi alţi intelectuali cu vădite aptitudini antreprenoriale, care ne-a păcălit să cumpărăm acţiuni la SAFI (sau ce-or fi fost, că nu mai ţin minte) şi pe urmă a zis că SAFI s-a închis şi nu mai putem să ne recuperăm banii. Tocmai îşi deschisese afacerea cu mobilă şi ne gândeam că poate ne facem cu o canapea, măcar, un fotoliu, ceva. Sau un plici de muşte.
Odată, am fost chiar şi la sediul ăla al lui, din păcate nu-mi mai amintesc foarte bine pe unde era. Eram cu o prietenă de-a mea, altă întreprinzătoare şi aia. Un băiat speriat de bombe ne spunea că nu se mai poate face nimic şi ridica neputincios din sprâncene, într-un mod care ne buşea râsu’. Marele întreprinzător dăduse lovitura. Ca la lapte gros, ştiţi? Tu-ţi acoperi obrazul cu palma spre exterior şi vine unu’ şi-ţi trage o bastoarcă de zici ce-a fost aia. D-aia zic: eu îl cunosc pe Viorel Cataramă, DECĂT CĂ Viorel Cataramă nu mă cunoaşte pe mine, dar asta nici nu mai contează.
Desigur că nu i-am purtat pică. Doar spumegam puţin când îi auzeam numele, nimic deosebit. Odată am avut neplăcerea să-l văd că are bilete cu două rânduri mai în faţă de noi la un concert la Ateneu. Treaba stătea cam aşa: pentru că nu mai erau decât foarte puţine minute până la începerea concertului şi nimeni nu ocupase locurile din lojă, un cuplu de pensionari s-a riscat şi s-a aşezat în loja în care avea bilete Cuplul Neprezidenţiabil. Cu treizeci de secunde înainte de începerea concertului, un mahăr cu o ceafă ca de porc sare la cuplul de pensionari şi-i scoală cu brutalitate de pe locuri, anunţându-i că alea sunt locurile lor. Că noi ne-am şi speriat!
Dumnezeule! Credeam că nici un bodyguard nu are aşa un nas fin, încât să-i miroasă pe bătrânii care stau pe locurile altora la concerte!!! Când colo, ce să vezi? Întreprinzătorul Viorel Cataramă şi preabestiala lui soţie veniseră, cu treizeci de secunde înainte de începerea concertului, să-şi legene sufletele pe muzica lui Ceaikovski, sub bagheta minunatului Misha Katz! Fată, ce sălbatici mai sunt unii oameni! Bine, c-au plecat la pauză, căci, nu-i aşa, prea multă muzică strică.
Acuma, când îl văd seară de seară la televizor, mă gândesc că poate omul nu vrea să candideze la preşedinţie (hahahaha, hohohoho, hehehehehe, hahahaha!!!!!!!), poate că e în probe la Ghiţă şi d-aia zic: votaţi Viorel Cataramă, hahahahahaha, hohohohohoho, hehehehehe!
Luiza Moldovan, Jurnalul Național, 19 august 2014
Vsile
Cu greu am finalizat citirea unui comentariu absolut vetust, stimabile.
Omule, d-ta esti instalator, sau tinichigiu ? Nu ca nu as respecta meseriasii, dar d-ta bati campii greu de tot. Daca toti te-am menajat pana acum si ti-ai luat-o-n cap, nu inseamna ca putem continua asa la infinit.
Reproduc prostia:
,,sub un executiv si un parlament condus integral de partidul de la putere , vinovat in totalitate de starea actuala a tarii de continuitatea starii si drumului pe care a alunecat Traian Basescu ”
Mai moshule, dar cei care au parasit puterea, pentru a intra in siajul basismului, nu au nicio raspundere ? Cei care s-au aliat , santajabili fiind, cu partidul lui Basescu si Boc care se joaca din totdeauna de-a alba neagra ideologica (de la stanga la dreapta, adica) , sunt acum albe ca zapada ? Toata lumea il ataca pe Ponta, singurul adversar veritabil al lui Basescu Traian, inclusiv inconstientii ca d-ta, dar, culmea, tot ei/voi vor/vreti totodata o schimbare (sic!). De fapt, Iohannis a declarant ca ,,va contiuna in linii mari:…si cere de asemeni, amanarea alegerilor !
Mai fratilor….frecati-va la ochi, dupa care deschideti-i la rotund. Basescu a pulverizat USL, profitand de slabiciunea lui Antonescu &Co, iar tot el, Basescu, manevreaza fragmentele dreptei in speranta ca puzzle-ul si diversiunea ii vor reusi pana la alegeri.
Ce s-a ales de proiectul de Constitutie ? Ce s-a ales de candidatura la alegeri a d-nului Crin Antonescu ?
Cum poate lupta Ponta, de unul singur, impotriva politiei politice a lui Traian Basescu , fara Constitutie, fara CC, fara majoritate de 3/4 in Parlament ?
Au trecut doar doi ani, domnule Vsile. Chiar asa de influenta este pentru d-ta ,,flacara violet”, de ti-a luat mintile ?
(Z)
PS
Aurelian Pavelescu nu are blog ? De ce nu va reuniti acolo nostalgiile, voi, vechii taranisti ? Cred, totusi, ca domnul Coposu s-ar rasuci in mormant daca ti-ar putea citi elucubratiile basiste. Te-a fascinat, cumva, discursul IPOCRIT de condamnare a comunismului citit cu dificultate de protejatul sistemului -Basescu Traian, elaborat de fiul unui tortionar evreu-comunist ? Sa-ti fie de bine si sa traiesti multi ani, pentru nepoti. Dar sper ca educatia lor sa o faca parintii. (Z)
PPS
Spun/scriu negru pe alb, chiar de veti sari sapte poste in sus:
SA VA FIE RUSINE CELOR DIN P.A.P. care aveti tupeul nemaipomenit sa bantuiti acest blog mult prea tolerant.
@Vsile
Şcoala românească a fost fondată pe un model senzualist-asociaţionist al omului, deloc abandonat în lumea ultimelor două veacuri, pedagogia senzualist- asociaţionistă nu a fost uitată nici măcar în şcoala comunistă. Sigur, a existat şi o scurtă perioadă „transcendentală” sprijinită de Cabinetul 2 în conivenţă cu „filozoful” Andrei Pleşu. Modelul senzualist-asociaţionist al omului coincide în genere cu omul epitomic liberal. Institutul de Cercetări Pedagogice şi Psihologice (tipii care lucrau acolo ştiau carte !) din Bucureşti a fost chiar obligat de Cabinetul 2 să recurgă la modelul contorsionat al omului din „Meditaţia Transcendentală” promovată de Andrei Pleşu, Gabriel Liiceanu şi Gabriel Andreescu. Nu trebuie să îl credităm pe Ceauşescu Nicolae cu meritul că ar fi fost primul care l-a demascat pe Maharishi Mahesh Yogi (fondatorul „Meditaţiei Transcendentale”). Prioritatea demascării lui Maharishi Mahesh îi aparţine lui Mick Jagger, acesta observând siderat cum yoghinul o îmbrăţişa prea carnal pe Marianne Faithfull, egeria grupului Rolling Stone, vezi cum arăta Marianne pe vremea lansării cântecului “As tears go by” http://www.youtube.com/watch?v=8zksmRSh0-g
Hai ca ati fost simpatic, domnule Adrian Nastase…..dar mai innoiti-va ironiile, daca nu este cu suparare…. 😉
Asta cu…
,,Sper, de aceea, ca, în aceste condiții, “statul de drept” român să-și redescopere preocuparea și pentru economie dar și pentru politică externă.”…
e cam prea transparenta. 😉
De unde si pana unde ,,statul de drept” se ocupa cu economia si cu politica externa a Romaniei ?
Da, ar putea avea o legatura cu o politica externa, dar, nu cu a Romaniei, ci, cu cea a Americii. In fine, via capitala federala, da, ar putea avea legatura si cu economia. Mai ales cu zona resurselor minerale si de energie. (Z)
Umbra candidatului de dreapta la Cotroceni … remarcaţi-l , adoraţi-l , oferiţi-i votul dumneavoastră suprem !
Căci uite ce mândreţe de candidat se ridică la orizont : el este Primar , are doi metri înălţime şi posedă şase-saşi-în-şase-saci… pardon … şase-caşe-în-Şibiu …. este fost Ministru al Turismului şi prezintă un decolteu generos către efectele recentei cure de slăbire ,bazate pe înfulecatul de mere verzi pe sub bretonul blond cu aceeaşi poftă cu care înfulecă vocale când vorbeşte cu tandreţe despre „preş’dintele Băsescu”…. a fost şef la SIE , ceea ce a condus la o dezvoltare absolut spectaculoasă a urechilor viitorului preşedinte , amănunt pentru care nu va mai putea lucra vreodată sub acoperire ( e drept că partea asta de candidat s-ar putea să renunţe dacă nu se găsesc nişte ONG-uri de treabă care să se ofere să-i adune nişte semnături) …. a fost Ministru de Externe , băiat finuţ, cu ochelari şi voce şovăitoare , care a încercat să fie ales orice , oricând , şi nu-mi amintesc să-i fi ieşit vreodată …. a fost Ministru al Justiţiei , poziţie din care a reformat-o şi mai ales a deşelat-o pe Coana Justiţie cu biciul , cu „vitrionul ” şi cureaua , până a ajuns caricatura hidoasă de astăzi …. a fost „copilul rebel ” al PNL-ului , a dat ture în jurul Cotroceniului cu mesaje imprimate pe tricou şi nu i-a venit să creadă că se întâmplă până când nu s-a întâmplat …. în fine , e fost Premier , actual Preşedinte al Senatului , şi-a pus pirostriile de cinci ori pe creştetul liberal , între două demnităţi şi două ture de motocicletă şi nu ştiu dacă se va opri la cinci …
În complexitatea lui fioroasă , candidatul de dreapta are vreo şapte capete care nu vieţuiesc în armonie unul cu altul , ci se muşcă şi se scuipă continuu… splendidă vietate !
Ah, să nu uit! Vă rog să fiţi umani : vă semnalez că partea de candidat care seamănă binişor cu Nelson Mandela nu are bani de campanie şi vă cere sprijinul –lei sau valută , ce găsiţi prin buzunare – după ce vă perie niţel , susţinând că faceţi parte din „România vie, sănătoasă, curajoasă și mândră”.
Mesaj de suflet către toţi cei care îşi doresc o „România vie, sănătoasă, curajoasă și mândră” după chipul şi asemănarea doamnei Macovei : SĂ N-O DEZAMĂGIŢI !
P.S.Din cei 25 de ani care au însemnat pentru alţii evoluţie , proiecte , întâmplări , viaţă , noi am pierdut ,irecuperabil probabil ,10 ani ; un delir de 10 ani nu înseamnă prea mult la scară istorică, poate . Înseamnă însă enorm în economia unei vieţi măsurate în câteva zeci de ani , cu totul …
Astăzi a murit Dinu Patriciu. Cineva, parcă Roşca-Stănescu spunea că, până în ultima zi a fost conectat la viaţa politică din România.
Corpul lui se pregătea de deconectare, sufletul lui jelea viaţa care ar fi putut fi trăită, iar mintea lui rezolva problemele politice ale României, deşi alesese de ceva timp să trăiască la Londra.
În acelaşi timp, îmi amitesc un fragment din cartea lui Noica, ” Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Se afla în jeepul care-l muta dintr-o închisoare în alta şi gândea cu îngrijorare la binele umanităţii căreia i se adresa imperativ: ” În timp ce jeepul s-a oprit de-a binelea şi primesc ordin să cobor,mă adresez încă o dată în gând umanităţii, cu un ” băgaţi de seamă” îngrijorat şi pun piciorul pe prima treaptă.
– Bagă de seamă, dobitocule, îmi spune gardianul, văzând că mă împiedic şi cad. Nu avem nevoie de capete sparte pe aici”
Noica a înţeles totuşi după şase ani de închisoare inutilitatea frondei ideologice. Abia după ce l-a citit integral pe Marx a înţeles că toate ideologiile au ca punct de plecare o soluţie viabilă pentru BINELE universal.
A ieşit din închisoare dispus să fie el însuşi. Şi a fost atâta timp cât i-a plăcut să fie.
Dinu Patriciu a întârziat în luarea deciziei până când a devenit prea târziu.
Dumnezeu să-l ierte.
În memoria lui şi pentru toţi cei care caută încă un drum, încerc să traduc un fragment din Kurt Tepperwein:
” A rămâne legat de trecut înseamnă a nu fi conştient de lipsurile tale. Cine rămâne legat de trecut, are frică de tot ce este nou.Acela nu trăieşte din plin, cu încredere, nu trăieşte pentru a putea reuşi să facă ceva nou şi bun. Tot ce este sigur i s-a întâmplat în trecut. Cine caută siguranţa în trecut, acela va simţi neîncrederea în viitor. Cel care vede frumuseţea doar în trecut nu şi în viitor, acela va îmbătrâni. Viaţa îl va elibera atunci.
A fi liber înseamnă a fi conştient de bunăstarea vieţii. Ceva bun se întâmplă întotdeauna! Avem toată libertatea de a reuşi mereu în tot ceea ce vrem să facem. Trebuie, însă, înainte de toate, să ne eliberăm de trecut, să reuşim să creăm între noi şi trecut vidul care face loc vieţii”
O soluţie pentru eliberarea de trecut este imaginaţia. Este un exerciţiu simplu pe care îl utilizăm în şcoala noastră în toate programele. Solicităm candidaţilor să creeze autoportretul imaginii pe care vor să o dobândească prin participarea la program şi noi creăm contexte care să-i determine să intre în acel rol.
Gâduri luminoase, domnule preşedinte.
Parerea mea,domnule Nastase,(in scoala am avut doar note de 10 la istorie),este ca o tara mica nu-si poate hotara destinul.
Cu atat mai putin o tara dependenta,(asa cum am mai spus),precum diabeticul de insulina de imprumuturi externe.
O tara inglodata in datorii acumulate in decurs de 25 de ani,(anual trebuie sa imprumutam in jur de 13 miliarde euro doar pentru a rostogoli aceste datorii).
O tara care nu mai are aproape nimic a ei:industrie,agricultura,capital bancar,resurse minerale sau de suprafata.
O tara de aproximativ 20 milioane de locuitori din care doar 4,5 milioane muncesc ”la suprafata” si platesc contributii sociale.
Maestrul Ilie Serbanescu pare,asa,un om coborat de pe alta planeta,care vorbeste ca sa nu taca.Parerea mea este ca domnia sa rosteste adevaruri.
Unde nu sunt eu de acord cu domnul Serbanescu?Dansul da vina, ,pe FMI,Banca Mondiala,SUA,UE s.a.m.d.
Pana mai ieri dadeam vina pe clasa politica.Intre timp m-am sucit.Aceasta clasa politica am votat-o si (ras)votat-o noi romanii in decursul celor 25 de ani scursi de la revolutie.Votul nostru a fost insotit de lasitate,indiferenta si lipsa de atitudine ferma.Timp de 2 deceni si jumatate am fost tara lu’ ”lasa ca merge si asa”.
In 1989 am pornit la drum nou cu stangul pe o carare stramba care mai devreme sau mai tarziu,nu avea cum sa ne duca intr-alta parte decat intr-o mare prapastie.
Un singur exemplu:trimiterea in anii ’90 a milione de contribuabili cu varaste cuprinse intre 40 de ani si 60 de ani,anticipat la pensie,a transformat bugetul de asigurari sociale,intr-o bomba cu efect intarziat.In acelasi timp,profitand de complicitatea autoritatilor care au preferat sa inchida ochii,multi concetateni de-ai nostri sanatosi si apti de munca,s-au pensionat pe caz de boala.
Nu avem nici o scuza,este inutil sa ne uitam la luna si la soare,sa ne dam ochii pe spate dand vina pe altii atata timp cat Polonia,(spre exemplu),a pornit la drum in 1989 odata cu noi,de la acelasi stadiu iar acum este cu 15 ani ianintea noastra.
Aduc mereu in discutie modelul polonez pentru ca din curiozitate l-am studiat foarte bine.E suficient sa compari harta administrativaa Poloniei cu cea a Romaniei care a ramas intacta de pe vremea lui G.Dej.
42 de unitati administrative,42 de prefecti,42 de consilii judetene si 42 de presedinti de consili judetene.Cum naiba sa atragi fonduri europene sau sa dezvolti proiecte de anvergura cand cel putin 42 de ”cai” trag in directii diferite?
voi continua,(in masura in care imi permite timpul si cu ”indulgenta” gazdei).
Cu o conducere diferita pentru ultima decada, poate am fi putut sa ne alaturam Turciei in efortul de dezvoltare accelerata.
Acum e mult mai greu, iar tara se dezpopuleaza la o rata de-a dreptul alarmanta. Turcia are cam 50% din populatie alcatuita din tineri; pentru romani solutia de supravietuire e clara – populati-va sau veti pieri ca neam.
Am citit citeva declaratii amuzante ale unor lideri politici de la noi, unii pretendenti la scaunul prezidential, prin care isi declara legamintul ca Romania nu se va abate de la traseul ei euro-atlantic. Chiar daca pot fi puse pe seama circului electoral, e vreun pericol real ca Romania sa iasa din UE sau NATO, sau sa faca vreo pirueta spre alte zone de putere in viitorul apropiat? Ar trebui acesti domni sa revada acordurile respective ca sa se convinga ca nu exista cale de iesire legala, nici din UE, nici din NATO. Mai precis, exista cale doar prin secesiune, de exemplu daca Scotia isi declara independenta fata de Anglia, sau Catalonia fata de Spania, ele nu vor fi automat parte din UE si trebuie sa aplice din nou si sa parcursa parcursul de asociere. Dar Romania nu e in situatia asta. Poate Tara Secuiasca, desi ei au o scurtatura prin alipirea la Ungaria.
Declaratiile astea de loialitate fata de SUA, UE si NATO par fi decupate din tehnicile de propaganda comuniste, cind diversi membri de partid infierau capitalismul si declarau dragoste vesnica PCR si ciarmuitorilor ei. Acum carmuitorii reali nu mai sunt in Romania.
De cite ori il citesc pe Plesu ma intristez pentru tara, pentru ca Plesu era la un moment dat, sau parea sa fie un cap care judeca independent, un intelectual distins. Acum, nu stiu daca virsta, sau obsesiile ideologice, isau banul ce il primeste pe editoriale in Adevarul ii creaza dependente, dar scrierile lui partizane ma fac sa oftez.
Iata un pasaj din editorialul „Slabiciunile Occidentului”:
„
…Diferenţa decisivă (şi catastrofală!) dintre Federaţia Rusă şi Occident este legată de existenţa şi respectarea unor reguli. Occidentul crede în reguli şi se străduieşte să le respecte. Federaţia Rusă nu-şi pune problema să respecte vreo regulă, pur şi simplu pentru că nu crede în existenţa vreuneia…„
Argumentul sau este maniheist: Occidentul respecta, Rusia nu respecta. Daca dl Plesu ar avea interesul sa se documenteze, ar descoperi ca si Occidentul, sau unele tari mari din zona slavita, au incalcat flagrant dreptul international, din Kosovo pina in Irak. El stie insa, dar face uz doar de ce e necesar ca sa satisfaca boardul editorial de la Adevarul.
As putea continua pe text, dar nu merita osteneala.
http://adevarul.ro/international/europa/slabiciunile-occidentului-1_53f0d6660d133766a85a34f0/index.html
Turcia una dintre cele mai mari puteri NATO, un aliat de nadejde al Americii aceea care ale caror jocuri murdare sunt respinse cu demnitate dar cu o diplomatie care o depaseste pe aceea pe care noi o cunoastem din Scrisoarea III-a, atunci cind mizeriiile americane depasesc o anume limita strajuieste prin stramtoarea „Vosporus” care leaga Asia de Europa , Marea Mediterana de statele riverane Marii Negre.O singura exceptie a fost inaintea primului razboi mondial atunci cind Rusia a blocat aceste stramtori.
Ma intorc in istorie si ma minunez cit au pierdut Grecii si Europa la modul general atunci cind nu au putut recucerii nici cel putin partea Europeana ,traca a acestui pamant.
Ma intreb care va fi politicia perversa a Europei fata de Turcia , daca Ukraina va fi un esec ,(deocamdata este pentru ca a renascut razboiul rece la limita granitelor care depart UE de Rusia)in mod sigur europenii se vor intoarce in genunchi inspre o Turcie musulmana !
Abstinenta domnului AN de la mesajul politic cotidian nu ma surprinde de loc ,dar imi intensifica sentimentul de nesiguranta pe care comentatorii politici anti-basisti totusi il au.
Ma gandeam zilele astea la candidatura doamnei Udrea versus visele de revenire a lui bai ia zidul de la Cotroceni dupa anul nou.
Sincer ma gandeam ca totusi aceasta varianta este cea mai verosimila.
In mod sigur Basescu nu poate fi numit PM nici in cele mai mari cosmaruri …dar poate dormi prin matrimonialele de la Cotroceni ca con….cu …silier de taina!
Acum toti vor crede ca-s nebun cum ar putea un 2 % sa-l bata pe Ponta!
Si ma gandesc ca din sapaturile adinci pe care le-a facut arheologul Traian
in dosarele inca pierdute unele de la arhivele securitatii altele din arhivele DNA , doamna necasatorita,divortata, traseista si in partide si in viata,doamna care uite ca inca este nevinovata chiar si intr-un dosar anost de coruptie si trafic de bani, ar fi putut primii niste dezvaluiri pe care le vom vedea pe ecrane cit de curind, dezvaluiri murdare pe care poate dl.Diaconescu le-a refuzat!
Pentru ra si pentru partidul lui Basescu important pina la urma ar fi sa ajunga doar in finala!
Dupa 25 de ani observam o colonizare soft dar agresiva din partea britanicilor, israelienilor, olandezilor, belgienilor si alti terti unguri…..
––––––––––––––––––––––––––––
Kate Lowes, o britanica indragostita de Mesesul transilvanean
AUGUST 17, 2014 /
http://FABRIKADECASE.COM/2014/08/17/KATE-LOWES-O-BRITANICA-INDRAGOSTITA-DE-MESESUL-TRANSILVANEAN/
A colindat lumea in lung si-n lat timp de patruzeci de ani, dar s-a indragostit de Romania, atat de tare incat a hotarat sa renunte la tot ce o lega de Marea Britanie si sa retraga intr-un satuc uitat de vreme, din judetul Salaj. Isi aminteste perfect cand a acceptat sa vina in vacanta in Romania, la invitatia unei bune prietene, Corina, o tanara doctoranda a Universitatii “Babes Bolyai” din Cluj-Napoca. Era undeva in preajma Craciunului. Dupa un drum cu peripetii, a ajuns in Zalau. Orasul era cufundat in zapada, iar ceata groasa, de-o taiai cu cutitul, facea ca locurile sa para destul de neprimitoare. A stat aici cateva saptamani, pana cand, intr-o dimineata, Corina i-a propus sa mearga in Sangeorgiu de Meses, satul bunicilor ei.
“Mi-e greu sa descriu in cuvinte ce am simtit in momentul in care am ajuns aici. Muntii impaduriti care imprejmuiau din toate partile satucul medieval, casele batranesti cu prispe de lemn si acoperisuri lasate, oamenii care treceau, agitati, pe ulitele inguste m-au cucerit pe loc”, marturiseste Kate Lowes. Dupa cateva zile petrecute aici si-a dat seama ca micutul sat de la poalele muntilor este locul in care vrea sa se stabileasca. A revenit in vara, iar Sangeorgiu de Meses i s-a dezvaluit intr-o cu totul alta lumina. Fiind pasionata de istorie, a incercat sa afle cat mai multe despre trecutul localitatii, despre cultura si obiceiurile specifice zonei. “Cred ca cel mai mult m-a impresionat viata de familie de aici, felul in care cei tineri isi ajuta parintii, respectul pe care il au pentru cei care le-au dat viata. In Marea Britanie, aceasta legatura a disparut”, spune Kate.
–––––––
https://www.facebook.com/broadbandgirl/photos
–––––––––––––––––––––-
Kate Lowes blog
http://txtfeedback.net/aboutus/kate-august-2012/#comment-1337
PS. Alta britanica „indragostita” de Transilvania cu vederi Euro pentru ucraineni…..
Ukraine for European Union…..
Uhttps://www.facebook.com/groups/5456912922/
cutzu, cutzu , Ponta , ia de la Borbely ( aliatul tau cu suflet de adevarat roman !!! ):
Liderul UDMR Laszlo Borbely a ragait despre proiectul de lege privind autonomia maghiarilor. El a transmis ca acesta să fie gata până la sfârşitul lunii august și a precizat că Uniunea vrea să cunoască „şi punctul de vedere al majorităţii”. Va fi nevoie, si VA FI MODIFICATA CONSTITUTIA , a mai spus Laszlo Borbely. –
Ei , draga prietene , uite asa se se conduce Tara dupa 25 de ani …. Colegii mai tineri , ori nu inteleg ce se-tampla la est , ori sunt complet idioti !
[…] este incapabila de constructie. Capitalismul format prin acumulare nu trebuie distrus. El trebuie sa fie indreptat sa construiasca, pentru a fi si eficient. Numai acumularea nu poate conduce spre […]
Din pacate situatia actuala chiar seamana cu cea din perioada interbelica, vest-europenii avand un ton conciliant fata de agresor, in timp ce anglo-americanii se pregatesc sa-i dea riposta. In acest timp romanii inca nu au identificat agresorul, aflandu-se intr-o faza anterioara care presupune mari eforturi pentru definirea notiunii de agresor…
Ma rog la dumnezeu sa fie ultima noapte petrecuta acolo!Nu pot scrie unde.
Stimate Domnule Prim Ministru,
Va asteptam! Nu pot si nu vreau sa cred ca o instanta poate pleca urechea la „argumentatia” dna! Asa ca , va asteptam……..si daca instanta va pleca urechea , tot va asteptam!
Se simte nevoia ca o minte luminata sa vina inapoi la noi.. Traim niste vremuri absolut infioratoare – in nici un caz interesante.Este timpul ca oamenii buni sa se uneasca! Va asteptam!
Dacă Justiția română la vârf ar fi intr-adevăr liberă și nu ar fi prinsă într-un corset de intrigi , șantaj , amenințări , obediență ,incompetență ,amatorism , frică difuză pentru posibila pierdere a privilegiilor și nepăsare crasă pentru soarta cetățenilor , hotărârea de mâine în dosarul Zambaccian ar fi clară pentru toată lumea chiar de astăzi .
Însă dacă lucrurile care alcătuiesc coastele de metal ale corsetului amintit mai sus nu ar fi realități oculte ale ultimilor ani , condamnarea în dosarul Zambaccian nici n-ar fi existat . Și nici în dosarul „Trofeul Calității ”. Iar Adrian Năstase ar fi fost un om liber nu numai în paradoxul descătușării interioare a celui încătușat de un regim opresiv ; ar putea vedea mai mult decât peticul de cer de deasupra curții interioare , curte în care ”nu pâlpâie nici iarba ”– vorba unuia ce a fost odată copilul răsfățat al poeziei iar azi se ocupă ” LA CETATE ” cu fabricarea de Matrioșci pantagruelice( un vițel , și-n vițel un porc , și-n porc un curcan , și-n curcan o rață , totul stropit cu licori delicate și dat la rotisor… ) și scrie editoriale cu un aer trist de ” deja vu ”intr-o revistă de umor …
Nimic nu este însă previzibil într-o schemă juridică bazată pe stimuli care n-au de-a face cu LEGEA și cu ONOAREA onoratei instanțe …așa că nu avem cum să știm ce se va decide mâine , din moment ce nu știm UNDE și CÂND s-a decis ceea ce se decide MÂINE .
Ii doresc si ii urez dlui Nastase sa devina liber incepand cu ziua de astazi, desi Traian Basescu si camarila vor face eforturi in sens contrar.
Tribunalul Ilfov judeca joi propunerea de eliberare conditionata a lui Adrian Nastase
de A.C. Joi, 21 august 2014, 8:45
http://www.hotnews.ro/stiri-esential-17937456-tribunalul-ilfov-judeca-joi-propunerea-eliberare-conditionata-lui-adrian-nastase.htm
Tribunalul Ilfov ia in discutie, joi, propunerea de eliberare conditionata a lui Adrian Nastase, dupa ce a executat o treime din pedeapsa de patru ani si sase luni de inchisoare, instanta urmand sa decida definitiv daca fostul premier va fi pus in libertate. Adrian Nastase va fi dus de la Penitenciarul Jilava la Tribunalul Ilfov, care va lua in discutie contestatia procurorilor anticoruptie in cazul deciziei Judecatoriei Sectorului 4, prin care a fost admisa propunerea de eliberare conditionata a fostului premier, relateaza Mediafax.
Decizia Tribunalului Ilfov va fi definitiva, astfel ca, daca instanta va dispune eliberarea conditionata, Adrian Nastase va putea parasi Penitenciarul Jilava.
Judecatoria Sectorului 4 a decis, in 23 iulie, ca Adrian Nastase, condamnat la patru ani si sase luni de inchisoare, dupa contopirea pedepselor din dosarele „Zambaccian” si „Trofeul calitatii”, poate fi eliberat conditionat, in urma executarii unei treimi din pedeapsa.
Propunerea a fost inaintata Judecatoriei Sectorului 4 de comisia responsabila din Penitenciarul Jilava, care a aratat ca Adrian Nastase „a avut un comportament foarte bun pe perioada detentiei, nefiind sanctionat disciplinar”.
„Astfel, potrivit caracterizarii atasate la dosar, petentul condamnat a participat in mod constant la activitatile de educatie si asistenta psihosociala desfasurate la nivelul sectiei de detinere, implicandu-se cu precadere in actiuni de instruire si influentare pozitiva a celorlalte persoane private de libertate. Totodata, urmare a participarii la activitatile de educatie a fost recompensat de opt ori, fara ca pe intreaga perioada de detentie sa fi fost sanctionat disciplinar. A publicat trei lucrari stiintifice (in decembrie 2012, mai 2014 si iunie 2014) pentru care s-au considerat 105 zile executate din durata pedepsei. Toate aceste aspecte ultim mentionate in referire la petentul condamnat formeaza instantei opinia ca pe parcursul detentiei comportamentul petentului condamnat a fost unul foarte bun, asa cum si unitatea de penitenciar a apreciat in caracterizarea inaintata la dosar”, a scris judecatorul in motivarea deciziei.
Judecatorul a mentionat ca scopul preventiv si educativ al pedepsei a fost atins, iar functiile de exemplaritate si eliminare temporara ale pedepsei au fost indeplinite, „astfel incat in viitor sa se incadreze intr-o viata normala, parasind campul infractional”.
Sper să vă pot vedea şi auzi diseară. Am rămas încremenită privind uşa dubei cu numărul B:29:P.B.J o vreme… îmi imaginam tot felul de pretexte… în fine v-am văzut ieşind în realul acesta de acum tragic şi derizoriu totodată. Mi-a rămas întipărită pe retină imaginea speranţei din ochii copiilor, a prietenului Codrin Stefănescu şi cred în argumentele impecabile ale avocatului. Sper să vă pot vedea şi auzi diseară. Olga Bucataru
“Si dupa aceea?”
Nu sunt critic de film, ci doar un consumator ocazional, cand este vorba de filme de idei, cu mesaj umanist, destul de rare in epoca western-izarii estice. Insa filmele nu sunt facute pentru specialisti, ci pentru marele public, de aceea a ne spune parerea ar trebui sa intereseze. Un film-revelatie, incarcat de semnificatii si nuante de semnificatii, unele greu perceptibile, aproape subliminale, ca “Ida” (2013) al regizorului polonez Pawel Pawlikowski nu avea cum sa-mi treaca neobservat.
Exceptionalul cunoscator si decodor al sufletului omenesc, Pawel Pawlikowski, ne reaminteste ca ne intoarcem la Dumnezeu nu prin etnie si religie, ci prin iubire, asa cum am si venit in lumea pamanteana. Si nu este nimic ezoteric in filmul “Ida”, totul este la vedere, dar fiecare vede ceea ce este pregatit sa vada, o poate face cu cultura iubirii si altruismului sau cu cea a urii si egoismului, de unde si alegerile opuse ale Annei si Wandei. In clipa mortii, ne asemanam uimitor cu cel care am fost in clipa nasterii, cand doar fiorii de umanitate si divinitate conteaza, care se incolacesc prin iubire pe caduceul vietii, intr-unul si acelasi moment de inceput si sfarsit, cand politica si religia nu ne-au revendicat si parcelat, inca, sau cand nu o mai pot face.
Una din cheile de interpretare ne este oferita chiar de antiteza Anna-Wanda. Anna nu avea cum sa redevina “evreica Ida”, descoperise forta incredibila a iertarii, uitarii, iubirii si impacarii, cu sine, cu lumea si cu Dumnezeu, prin care era foarte aproape de a obtine mantuirea. Mai mult, aflarea grozaviilor lumesti, dupa plecarea din manastire, carora si familia sa ii cazuse victima, i-a revelat amagirile si desertaciunea resentimentelor si razbunarilor, tobogan pe care Wanda a incercat fara succes sa o atraga. De aici extraordinara tarie si cumpatare a Annei, care este putin probabil sa le fi dobandit in afara sansei de a fi fost incredintata unui preot si de a fi ajuns la manastire.
Nici “placerile” carnii nu au descumpanit-o, stia sau intuia ca dincolo de toate aceste lucruri pasagere se afla sau trebuia sa se afle altceva, mult mai profund si mai durabil, poate chiar etern. Filosofia intrebarii “Si dupa aceea?”, pe care si-o punea la fiecare pas care putea fi de dezechilibru este imbibata de o reflexivitate atat de adanca si de tulburatoare incat nu ai cum sa treci necritic peste superficialitatea si volatilitatea “pragmatismului” cu care nefericita Wanda, evreica fosta procuroare rosie, se mintea si de care se inconjura, prin alcool, sex, resentimente, razbunari, vanatoare de oameni… Intorcandu-se la manastire pentru a depune juramantul, calugarita Anna nu a intors spatele rudei Wanda, ci unei conceptii si unui mod de viata.
“Si dupa aceea?” ar putea fi foarte bine un alt titlu al filmului sau cel putin un subtitlu, ajuta la aflarea cu mai multa usurinta a esentei deosebirilor dintre Anna si Wanda, dar si dintre Anna si “Ida”.
“Qua de causa?”. Aflat, eu insumi, pe terenul unor tensiuni si intrebari existentiale pe care mi le-a indus pelicula pawlicowskiana ‘Ida”, simt nevoia unor completari sub semnul unui corolar la ‘Si dupa aceea?”. Stiu perfect de bine ca o creatie artistica nu ne poate da si nu i se pot pretinde raspunsuri “stiintifice” la problemele noastre lumesti, ar fi o vulgarizare, un film nu este o fotografie sau un oracol, ci o provocare adresata gandirii.
Filmul ‘Ida” ne confrunta constiintele cu idei de o mare incarcatura de reflexivitate, de unde si nesfarsitele posibilitati de interpretare. In decodarea mea, in revelatiile Annei nu atat dimensiunea temporala a fost determinanta, nu marimea acelui “cand?”, revelatia e de fapt un declick, o strafulgerare, cat mai degraba specificitatea acelui “unde?”, dar si inteligenta cauzala, cum, prin ce mijloc, care cred ca este superioara celei emotionale. Wanda a plimbat-o ispititor-instigator pe Anna printr-o lume de efecte, incercand sa o abuzeze emotional inclusiv prin afirmatia ca Dumnezeu ar fi “mort”, dar interogatia cauzala “Si dupa aceea?”, care trimite la viitor, poate fi transpusa si intr-o alta cheie, a trecutului, care trimite la radacina lucrurilor, “Si inainte de aceasta?”.
Daca asa stau lucrurile, Anna nu mai este o “nestiutoare”, adevarul cauzal, aproape sau chiar initiatic, o desparte definitiv de Wanda, adevarata nestiutoare. Iesirea din mediul lumesc, cum a fost recluziunea monastica a Annei, ca si multe altele, care prin retragerea in pustiu, in singuratate, prin meditatie/rugaciune si post ascut mintea prin deconditionarea de material si de patimi, ofera un termen de compartie pentru nevrozele aglomerarilor umane, implicit si o alta cale. Despartirea Annei de Wanda si neintoarcerea la “Ida” nu au avut nimic etnic in ele, au exprimat o atitudine si o alegere, fapte pe care le intalnim cu o frecventa aproape de regularitate in interiorul oricarei etnii. Cred ca originile de neam sau religie nu trebuie sa aiba niciun amestec in eliberarea de tarele de comportament ale celor din jur. Pana la urma, asa cum ne nastem si murim singuri, salvarea sufletului este o problema individuala, tine de libertatea de alegere a fiecaruia, niciodata nefiind prea tarziu.
http://www.antena3.ro/romania/mircea-badea-nu-am-mai-vazut-o-alta-fiinta-care-sa-contina-in-trupusoru-i-firav-un-astfel-de-264226.html
Respect Mircea Badea !
Draga domnule Adrian Nastase.Daca astazi,veti fi eliberat,se va face dreptate.Consider insa ca sunt foarte multi ,adevaratii vinovati,care stau acuma linistiti.Sper ca linistea lor sa fie curmata.Sunt convins ca va veti ocupa de asta.Cu stima .
REPOSTEZ INCA O DATA , O MICA FRAZA , CENZURATA ACUM CATVA TIMP , DAR CARE ASTAZI , DIN CAUZA DE BUCURIE , S-AR PUTEA SA FIE INTELEASA , SI SA SI TREACA DE CENZURA :
papasha
august 17, 2014 la 3:11 pm
Sa dea Bunul Dumnezeu sa fie , ce trebuia de mult sa fie , JOI , sari-ar ochii la cine stim noi !
HAI MARE DOMN ACASA LA FAMILIE SI LA PRIETENI !
SUNTEM TOTI MANDRI DE TINE BARBATE !
Eu nu port barba, dar ma voi barbieri suplimentar totusi!
YES ! ELIBERAREA DE INDATA !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
Uraaa! Mi-am tăiat unghiile din carne ca să pot să vă țin pumnii strânși.
Să sperăm că s-a sfârșit mizeria asta!
Mă bucur enorm pentru dv. și familie.
Viață lungă în sănătate, spre ciuda dușmanilor!
Uraaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa!!!!!!!!!!!!!
Mă bucur enorm că sunteți, în sfârșit, liber!
Am așteptat cu emoție și îngrijorare decizia de acum, știind cât de surprinzătoare este Justiția în România…
Ați suferit o imensă nedreptate, v-au închis (fizic), și-au dorit să vă îngenuncheze, dar nu v-au îndoit câtuși de puțin, nu v-au încarcerat și spiritul, oricât s-au străduit…
Bucurați-vă de libertate, stimate domnule Năstatse, bucurați-vă de minunata dvs. familie, fiți, în continuare, același spirit viu, cutezător și luminos!
Suntem fericiți pentru dvs.!
Ma bucur foarte mult pentru eliberarea din inchisoare a domnului Adrian Nastase.
Felicitări pentru eliberare împotriva voinţei procurorului macovisto-băsist!
Mare bucurie. BINE ATI VENIT ACASA DOMNULE NASTASE!
Adriane, nici nu știi,
Ce iubit începi să fii!
[…] sa […]
@nastase Felicitari ! O zi frumoasa intr-adevar.
Felicitari pentru recastigarea libertatii, va asteapta cea mai grea lupta, pentru care va trebui sa aveti cea mai activa libertate, compatriotii trebuie sa-si recapete, la randu-le, libertatea. Asa cum ne anima ideea titulesciana tutelara a blogului Adrian Nastase, cand „fiecare isi are misiunea sa, cu totii uniti, cum ne-am putea indoi de succes”?
BUN VENIT ACASA, domnule presedinte! Ati indurat atata umilinta datorita unui ticalos, dar trag nadejde ca ii va veni randul curand. Bunul Dumnezeu sa va aiba in paza cu intreaga familie.
Va admir pentru demnitatea dumneavoastra ! Va admir pentru inteligenta , pentru intelepciunea , pentru tot ceea ce reprezentati … Sa va dea Dumnezeu sanatate si putere !
Felicitari pentru eliberare!Ar trebui ca penitenciarele sa arate ca niste hoteluri de 5 stele…asa cum sunt in Austria.Norvegianul ala criminal(care a executat vreo 90 de oameni) sta intr-un apartament de 3 camere,cu toate dotarile.Dar politicienii nostri nu au vrut sa schimbe conditiile mizerabile din penitenciare.Ar trebui sa existe raspunderea magistratilor.Cand CEDO sanctioneaza,ar trebui sa plateasca astia care fac abuzuri,nu noi.Dar politicienii nostri nu au fost in stare sa faca niste modificari necesare.