Citisem deunazi o stire care anunta ca, in fiecare an, pe 23 aprilie, se sarbatoreste Ziua Internationala a Cartii, ocazie numai buna sa oferi sau, dupa caz, sa primesti in dar o carte buna. Stirea in sine m-a pus usor pe ganduri. Mi-am dat seama – si va rog frumos sa ma corectati daca gresesc – ca lumea nu doar ca nu prea mai citeste, dar nu mai intelege sau nu mai gaseste sensul cartii in viata de zi cu zi. Pe langa schimbarile tehnologice, datorita carora din ce in ce mai multi dintre romani isi iau informatiile din cu totul alte medii, cartea in sine s-a transformat dintr-un prieten al celui care dorea sa se transpuna in alte lumi intr-un obiect eventual decorativ, care sa dea bine in unele biblioteci.
Nu ma refer in mod special la cei care, la fel ca si mine, s-au nascut si au crescut alaturi de carti si in lumea lor. Ma gandesc la cei mai tineri, care se nasc si cresc cu televizorul, calculatorul si diverse gadget-uri in jurul lor. Ce va insemna, pentru acestia, lumea cartilor? Cum vor arata cartile de maine? Va invit sa raspundeti acestor intrebari si sa imi spuneti care sunt cartile pe care le-ati citit in ultima perioada? Eu l-am parcurs pe Huizinga si, poate si de aici, nevoia de a (re)intelege jocul literelor in prezentul din ce in ce mai rupt de hartie, din ce in ce mai centrat pe un homo videns, poate prea tehnologizat.
Constantin Pistea, pentru a vorbi despre erori de management ar trebui sa vorbim, in primul rand, de un soi de management. Or, in ultimii ani se poate spune orice despre cei care au condus Romania, dar nu ca au manageriat in vreun fel destinul tarii noastre. Ca s-au comportat ca niste stapani de feuda sau ca i-au impins pe unii dintre concetatenii nostri spre niste conditii de viata demne de Evul Mediu, da. Ba, chiar, multi daca nu toti s-au dovedit niste manageri iscusiti cand vine vorba de propriile afaceri. Dar eu nu pot indica pe nicunul din fruntasii PDL despre care sa pot spune, fara riscul unei erori, ca a dat dovada de o forma minima de management eficient. Tocmai de aceea, una din cerintele USL in ceea ce priveste acele companii unde statul (inca) mai este actionar majoritar tine de angajarea de manageri din mediul privat. Daca ramanem tot cu politrucii PDL, va scrie falimentul nu doar pe acele companii, dar pe intreaga tara.
M. Voicu, dolarii fabricati post indagatio sunt cei din Dosarul Zambaccian. In rest, domnul Morar a dovedit ca are in borcanele sale o gramada de muraturi. Cu toate acestea, este ingrijorator de linistit , avand in vedere toate dezvaluirile si abuzurile pe care le-am prezentat si pe care, pe aceasta cale, daca nu le cunoaste, il invit sa le citeasca pe www.codulzambaccian.ro. Poate, asa, isi reconsidera convingerile si, printre muraturi, gaseste si borcanul cu cenusa pentru podoaba capilara.
Porthos, ma bucur ca esti dintre cei care vad in actualul premier sustinatorul “adevaratei” drepte din Romania. Inteleg ca acea adevarata dreapta, asezonata cu adevarata stanga progresista, adevaratii protectori ai minoritatii maghiare si, evident, adevaratii reprezentanti ai minoritatilor nationale si-au gasit protectorul. Nu inteleg, insa, daca toti sunt atat de “adevarati”, de ce, cumulat, reusesc sa depaseasca putin peste 20%? Unde e adevarul, daca pe cifre nu pare a fi de partea lor?
Mihnea Georgescu, am vazut si eu stirea cu CJ Suceava, care a sprijinit editarea unei carti pe coperta careia aparea Zelea Codreanu. Cu schimbarea cromatica ce apare din ce in ce mai pregnant pe chipul PDL-ului, incep sa cred ca noua, tuturor, ni se pregateste cea mai noua si „adevarata” dreapta. Domnul Flutur nu avea cum sa o vada, pentru ca in jurul acelei stiri a fost mult prea mult intuneric mediatic, iar dansul este, cum am vazut, o persoana ocupata. Cu chestiuni administrative serioase, e drept, precum iluminatul electoral, stradal sau duhovnicesc.
Exasperat, exact, este ceea ce incercam sa ii explic de altfel si lui Porthos. Sper ca, daca nu a inteles intr-o prima instanta, sa lectureze atent si aceasta interventie. In propaganda celor de la putere este prezentat un no man’s land imens, unde ei incearca sa plaseze USL-ul, urmat de PDL – singurul partid de dreapta si UNPR – evident, singurul partid de stanga. Caraghioslacuri care, avand in vedere lepadarea de la orice principiu sau ideologie a reprezentatilor puterii, pun prin fiecare iesire de acest gen un si mai mare pasiv doctrinar in tolba deja plina de minciuni programatice.
Doru Coarna, nu uit de promisiunea facuta. Am, deci, in vedere si organizarea unei intalniri cu toti colegii de blog dispusi sa participe la o astfel de adunare „de taina”. Am incercat sa ne vedem in diferitele loje ale bloggerilor, dar cred in utilitatea unei discutii deschise, intr-un cadru ceva mai informal.
dsv, o intrebare extrem de legitima, pe care, din pacate, multi politicieni nu sunt capabili sa si-o adreseze nici dupa ani intregi de activitate. Vezi tu, exista din partea unora perceptia gresita ca statul este acea entitate abstracta, impersonala, care uneori e bine sa fie responsabila de toate neregulile societatii si, alteori, trebuie sa faca un pas in spate si sa renunte la orice sprijin acordat cetateanului. Or, indiferent de caz, statul suntem fiecare dintre noi, iar orice decizie care implica statul intr-un fel sau altul ar trebui sa porneasca de la decizia cetatenilor acelui stat. Inclusiv pe ceea ce tine de restituirea imobilelor nationalizate.
Ioan C, pentru ca il creditez pe presedintele Basescu cu un rol extrem de important in tot ceea ce se intampla in prezent pe esicherul politic romanesc, parerea mea este ca toate miscarile din ultima vreme tin de dorinta presedintelui Romaniei de a le arata romanilor cum poti sa faci sa dispara un partid, in speta PDL. Raspunsul: la fel cum l-ai facut sa creasca. Si, trebuie sa recunoastem, este un magician destul de bun, pentru ca ii iese de minune.
Fragmentarium Politic, multumesc pentru propunere, iti garantez ca voi tine cont de ea si o voi dezbate si cu colegii din PSD.
Motanul Incaltat, eu vad in crearea unei drepte puternice in Romania un pas extrem de util care, din zona PSD, trebuie sa fie completata cu crearea unei stangi puternice. O reintoarcere la principii ideologice si doctrinare, dupa ce ne-am balacarit ani de zile sub doctrina presedintelui jucator, este o intoarcere la normal, care in mod evident nu poate produce decat efecte pozitive in plan politic.