Mai este in vigoare TRATATUL DE PRIETENIE ŞI COOPERARE ÎNTRE REPUBLICA MOLDOVA ȘI FEDERAŢIA RUSĂ,  din 2001?

In ultimile zile, s-a discutat mult despre riscurile de destabilizare in Republica Moldova, din partea Rusiei, despre dezvăluirile (interesate sau nu) ale presedintelui Ucrainei in legătură cu planuri ale Rusiei referitoare la Republica Moldova, despre statutul Transnistriei, despre decretul anulat de catre presedintele Putin privitor inclusiv la recunoasterea statului Transnistriei si apartenenta sa la Republica Moldova.

Evident, decretul mentionat este un act unilateral al Rusiei si poate să se refere doar la unele schimbări de strategie de politică externă a Federatiei Ruse.

Cred insă că ar trebui recitit un document bilaral, tratatul care a fost incheiat in 2001, (in vigoare din mai, 2002) pe o perioadă de 10 ani si care, bănuiesc, a fost continuat, prin tacită reconductiune, prin noi perioade de 10 ani, in 2012 si 2022.

Angajamentul Rusiei de a recunoaste suveranitatea Republicii Moldova, integritatea sa teritorială, inviolabilitatea frontierelor sale pe baza neamestecului in treburile interne, apare, cu claritate din textul Tratatului.

Pare extravaganta din partea mea, observatia privitoare la articolul 4 din Tratat, care mentionează posibilitatea ca „in cazul aparitiei unei situatii care, uneia dintre Inaltele Părti Contractante, creează un pericol pentru mentinerea păcii si securitătii internationale sau afectează securitatea uneia dintre Părti, aceasta poate să se adreseze celeilalte Părti in vederea efectării neintârziate a consultărilor pentru examinarea situatiei create”.

Poate că mă insel, dar sper că incă este timp pentru clarificări bazate pe intelegeri internationale, aflate in vigoare.

Am invătat din istorie că dacă intr-o cameră doi indivizi pompează continuu gaz, este suficient ca un al treilea să vină cu un chibrit si să-l aprindă…

TRATAT DE PRIETENIE ŞI COOPERARE ÎNTRE REPUBLICA MOLDOVA ȘI FEDERAŢIA RUSĂ*           _________________________
            *În vigoare din 13 mai  2002.

            Republica Moldova şi Federaţia Rusă, 
denumite în continuare „Înalte Părţi Contractante”,
            pornind de la tradiţiile de prietenie, colaborare şi bună comunicare între popoarele lor,
            fiind convinse că dezvoltarea şi consolidarea în continuare a relaţiilor de prietenie şi parteneriat strategic corespunde intereselor popoarelor ambelor state, că aceasta contribuie la bunăstarea şi prosperarea lor şi serveşte cauzei întăririi păcii şi securităţii internaţionale,
            confirmând ataşamentul lor faţă de valorile general umane – pacea, libertatea, democraţia şi echitatea socială, respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului,
            luând în considerare transformările politice şi economice importante, care au avut loc în ultima perioadă în ambele state şi în Europa în ansamblu şi care fac posibilă dezvoltarea relaţiilor la un nivel calitativ nou, precum şi instituirea unor mecanisme capabile să garanteze pe plan european securitatea tuturor statelor şi extinderea colaborării dintre ele în diverse domenii,
            reafirmând ataşamentul lor faţă de scopurile şi principiile Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite, faţă de principiile şi normele general recunoscute ale dreptului internaţional şi respectând angajamentele asumate în conformitate cu prevederile Actului final al Conferinţei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, Cartei de la Paris pentru o Nouă Europă, Cartei pentru Securitatea Europeană şi ale altor documente fundamentale ale Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa,
            recunoscând principiul supremaţiei dreptului internaţional în relaţiile dintre state,
            fiind ataşate procesului de reglementare politică a problemei transnistrene, în care Federaţia Rusă participă în calitate de unul dintre mediatori şi garanţi, în baza respectării suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova,
            ferm hotărâte să promoveze relaţiile bilaterale în diferite domenii,
            au convenit asupra celor ce urmează:

Articolul 1

            Înaltele Părţi Contractante îşi vor dezvolta relaţiile pe baza respectului reciproc, încrederii şi colaborării. Ele vor respecta neabătut principiile şi normele general recunoscute ale dreptului internaţional: egalitatea suverană, nerecurgerea la forţă sau la ameninţarea cu forţa, inviolabilitatea frontierelor, integritatea teritorială, independenţa politică, reglementarea paşnică a diferendelor, neamestecul în treburile interne, respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, egalitatea în drepturi şi dreptul popoarelor la autodeterminare, colaborarea dintre state şi îndeplinirea cu bună credinţă a angajamentelor asumate în conformitate cu dreptul internaţional.

Articolul 2

            Înaltele Părţi Contractante vor contribui la dezvoltarea colaborării internaţionale în scopul menţinerii păcii şi stabilităţii în Europa, considerând aceasta drept un aport important la cauza apărării păcii şi securităţii generale, în acest scop ele vor contribui pe toate căile la reglementarea cât mai grabnică a conflictelor locale şi regionale în baza respectării Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite, scopurilor şi principiilor stipulate în documentele Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, precum şi a actelor internaţionale în domeniul protecţiei drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
            Înaltele Părţi Contractante vor sprijini şi pe viitor eforturile internaţionale vizând dezarmarea, controlul asupra armamentelor, precum şi întărirea încrederii şi securităţii în domeniul militar.

Articolul 3

            Fiind profund interesate de asigurarea păcii şi securităţii, înaltele Părţi Contractante vor efectua în mod regulat consultări în problemele internaţionale importante, precum şi în probleme ce ţin de relaţiile bilaterale. Aceste consultări şi schimburi de opinii vor cuprinde:
            – probleme internaţionale, inclusiv situaţii generatoare de tensiune în diverse zone ale lumii, îndeosebi în zona est-europeană, în scopul de a contribui la promovarea colaborării internaţionale şi consolidarea securităţii internaţionale şi regionale;
            – probleme privind colaborarea în cadrul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, Consiliului Europei şi altor structuri europene;
            – probleme care constituie obiectul unor negocieri multilaterale, inclusiv cele examinate în organizaţiile internaţionale şi la conferinţele internaţionale;
            – probleme privind extinderea şi aprofundarea colaborării bilaterale în domeniile politic, economic, juridic, tehnico-ştiinţific, ecologic, cultural şi umanitar.
            Aceste consultări se vor desfăşura la diferite niveluri, inclusiv în cadrul întâlnirilor înalţilor demnitari de stat ai Înaltelor Părţi Contractante, precum şi în cadrul vizitelor delegaţiilor oficiale şi ale reprezentanţilor speciali.

Articolul 4

            În cazul apariţiei unei situaţii, care, în opinia uneia dintre înaltele Părţi Contractante, creează un pericol pentru menţinerea păcii şi securităţii internaţionale sau afectează securitatea uneia dintre Părţi, aceasta poate să se adreseze celeilalte Părţi în vederea efectuării neîntârziate a consultărilor pentru examinarea situaţiei create.

Articolul 5

            Fiecare dintre înaltele Părţi Contractante se va abţine de la orice acţiuni, care ar cauza prejudicii celeilalte înalte Părţi Contractante, suveranităţii, independenţei şi integrităţii ei teritoriale.
            Părţile condamnă separatismul sub toate formele lui de manifestare şi se angajează să nu sprijine mişcările separatiste.

Articolul 6

            Înaltele Părţi Contractante vor promova colaborarea egală şi reciproc avantajoasă în domeniul politicii, economiei, comerţului, apărării, energeticii, protecţiei mediului înconjurător, ştiinţei, tehnicii, culturii, sănătăţii, în sfera umanitară şi în alte domenii.
            Părţile vor încheia acorduri separate în aceste şi în alte domenii de interes reciproc.

Articolul 7

            Înaltele Părţi Contractante vor promova şi vor extinde relaţiile economice bilaterale în baza principiului egalităţii, avantajului reciproc şi a parteneriatului bazat pe încredere.
            Părţile vor întreprinde măsuri corespunzătoare pentru perfecţionarea mecanismului raporturilor lor economice bilaterale, luând în considerare practica internaţională existentă.
            Direcţiile principale ale colaborării Părţilor în sfera economică vor constitui dezvoltarea şi funcţionarea pieţei mărfurilor, serviciilor, capitalului şi muncii, promovarea unei politici coordonate în domeniul fiscal, financiar-creditar, valutar-financiar, comercial, vamal şi tarifar, dezvoltarea reţelelor de transport, energetice şi informaţionale.

Articolul 8

            Înaltele Părţi Contractante, călăuzindu-se de legislaţia naţională şi pornind de la angajamentele internaţionale asumate, vor asigura agenţilor economici condiţii economice, financiare şi juridice favorabile pentru activitatea de antreprenoriat şi de altă natură, inclusiv stimularea şi protejarea reciprocă a investiţiilor, evitarea dublei impuneri, crearea şi funcţionarea de întreprinderi şi grupuri financiar-industriale mixte, elaborarea de programe economice reciproc avantajoase. Părţile nu vor aplica măsuri discriminatorii una faţa de alta în relaţiile economice reciproce.

Articolul 9

            Înaltele Părţi Contractante vor stimula schimbul de informaţii în domeniul economiei şi al practicii de aplicare a normelor de drept, vor înlesni accesul la ele al persoanelor juridice şi al cetăţenilor ambelor state.

Articolul 10

            Înaltele Părţi Contractante vor contribui, în conformitate cu legislaţia lor naţională, la stabilirea şi menţinerea contactelor dintre unităţile administrativ-teritoriale ale Republicii Moldova şi subiecţii Federaţiei Ruse în domeniile economic, tehnico-ştiinţific, cultural şi umanitar, precum şi la nivelul organelor autoadministrării locale şi agenţilor economici.

Articolul 11

            Înaltele Părţi Contractante vor aprofunda colaborarea reciproc avantajoasă în domeniul reţelelor naţionale de transport. Transporturile de pasageri şi mărfuri pe căile ferate, aeriene, fluviale, maritime şi auto, precum şi operaţiunile efectuate prin intermediul mijloacelor de telecomunicaţie, prin reţelele electrice şi de conducte magistrale între Părţi şi tranzitarea pe teritoriul acestora se vor realiza în ordinea şi în condiţiile stabilite prin acorduri separate.

Articolul 12

            Înaltele Părţi Contractante vor coopera în cadrul diverselor organizaţii internaţionale cu caracter economic, financiar şi de altă natură, se vor sprijini reciproc în eforturile de a obţine calitatea de membru în organizaţii internaţionale şi de aderare la convenţii internaţionale.
            Fiecare dintre Părţi se va informa reciproc din timp asupra deciziilor cu caracter economic, care pot afecta drepturile şi interesele celeilalte Părţi.

Articolul 13

            Înaltele Părţi Contractante îşi dezvoltă raporturile, în baza unor acorduri separate, în sfera colaborării militare şi tehnico-militare, realizării de schimburi pe linie militară, asigurării securităţii de stat, colaborării în probleme de frontieră.

Articolul 14

            Înaltele Părţi Contractante vor colabora în combaterea crimei internaţionale şi a celei organizate, terorismului, traficului ilicit de droguri şi stupefiante, arme, muniţii, substanţe toxice şi radioactive, spălarea veniturilor obţinute pe căi ilicite, contrabandei, inclusiv a traficului ilicit cu valori culturale.

Articolul 15

            Regimul juridic al proprietăţii de stat şi al proprietăţii persoanelor juridice şi cetăţenilor uneia dintre înaltele Părţi Contractante, aflate pe teritoriul celeilalte înalte Părţi Contractante, este reglementat de legislaţia Părţii pe al cărei teritoriu se află proprietatea, dacă altceva nu este prevăzut de acordurile dintre Părţi.
            Dacă una dintre Părţi declară despre proprietatea sa asupra unor bunuri aflate pe teritoriul celeilalte Părţi, asupra cărora înaintează pretenţii persoane sau state terţe, atunci această Parte va întreprinde toate măsurile necesare pentru ocrotirea şi păstrarea unei astfel de proprietăţi până la soluţionarea definitivă a problemei apartenenţei ei şi nu are dreptul s-o transmită cuiva fără consimţământul clar exprimat al celeilalte Părţi.
            Înaltele Părţi Contractante vor dezvolta cooperarea în domeniul reglementării juridice a relaţiilor de proprietate ţinând cont de faptul că în probleme concrete vor fi încheiate acorduri separate.

Articolul 16

            Fiecare Înaltă Parte Contractantă garantează cetăţenilor celeilalte Părţi aceleaşi drepturi şi libertăţi de care beneficiază cetăţenii săi, în conformitate cu legislaţia naţională a Părţilor şi tratatele bilaterale dintre ele.
Părţile protejează, în modul stabilit, drepturile cetăţenilor lor, care locuiesc pe teritoriul celeilalte Părţi, în conformitate cu principiile şi normele general recunoscute ale dreptului internaţional şi angajamentele conţinute în documentele Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa.
            Problemele cetăţeniei dible vor fi reglementate în baza unui acord separat dintre Părţi.

Articolul 17

            Înaltele Părţi Contractante, în conformitate cu principiile dreptului internaţional şi ţinând cont de interesele lor naţionale, vor coordona politica lor în domeniul migraţiunii, inclusiv măsurile vizând prevenirea şi neadmiterea migraţiunii ilegale din terţe state şi în aceste scopuri vor încheia un acord separat.

Articolul 18

            Înaltele Părţi Contractante garantează şi protejează drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale la libera exprimare, menţinerea şi dezvoltarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase şi creează condiţiile necesare pentru păstrarea acestei identităţi.
            Părţile vor întreprinde măsuri necesare prevenirii şi curmării oricăror acţiuni, care reprezintă discriminări sau violenţe împotriva unor persoane aparte sau grupuri de persoane, bazate pe intoleranţă naţională, rasială, etnică sau religioasă.

Articolul 19

            Înaltele Părţi Contractante vor întări relaţiile în diferite domenii ale culturii, vor contribui pe toate căile la dezvoltarea colaborării în domeniul umanitar.
            Părţile încurajează extinderea schimburilor şi interacţiunea dintre colectivele de creaţie, organizaţiile şi asociaţiile literaţilor, oamenilor de artă, cineaştilor, lucrătorilor din sfera editorială şi domeniul arhivisticii, organizarea de zile ale culturilor naţionale, festivaluri şi expoziţii artistice, turnee ale colectivelor de creaţie şi soliştilor, schimburi de delegaţii ale oamenilor de cultură şi specialiştilor la nivel de stat, regional şi local.
            În interesul extinderii reciproce a cunoştinţelor despre popoarele ambelor state înaltele Părţi Contractante vor contribui la crearea de centre culturale şi la colaborarea în domeniul mijloacelor de informare în masă.

Articolul 20

            Înaltele Părţi Contractante reafirmă dreptul cetăţenilor lor la folosirea limbii materne, la libera alegere a limbii de comunicare, educare, instruire şi creaţie, în conformitate cu standardele europene şi internaţionale.
            Având în vedere rolul şi importanţa limbii ruse, Partea Moldovenească va asigura, în conformitate cu legislaţia naţională, condiţiile cuvenite pentru satisfacerea necesităţilor de instruire în limba rusă în cadrul sistemului de învăţământ al Republicii Moldova.
            Partea Rusă va crea condiţiile cuvenite pentru satisfacerea necesităţilor de instruire în limba moldovenească în Federaţia Rusă.

Articolul 21

            Înaltele Părţi Contractante vor dezvolta colaborarea în domeniul învăţământului, ştiinţei şi tehnicii, vor contribui la realizarea de programe şi elaborări comune, îndeosebi în domeniul tehnologiilor avansate.
            Părţile vor interacţiona în pregătirea de cadre şi vor încuraja schimburile de oameni de ştiinţă, doctoranzi, studenţi, stagiari şi practicanţi, vor încheia un acord privind recunoaşterea diplomelor de studii şi a gradelor ştiinţifice. Părţile vor contribui la dezvoltarea legăturilor directe între instituţiile de învăţământ şi instituţiile de ştiinţă.

Articolul 22

            Înaltele Părţi Contractante vor încuraja contactele între cetăţenii statelor lor în domeniul sportului şi turismului şi vor stimula legăturile directe între organizaţiile corespunzătoare.
            Părţile vor contribui la elaborarea şi realizarea unor programe comune pentru relansarea şi dezvoltarea industriei turismului, valorificarea unor noi zone de recreaţie.

Articolul 23

            Înaltele Părţi Contractante atribuie o importanţă prioritară colaborării în domeniul securităţii ecologice, protecţiei mediului înconjurător, utilizării raţionale a resurselor naturale, prevenirii şi lichidării situaţiilor excepţionale cu caracter natural şi tehnogen şi vor contribui pe toate căile la întreprinderea unor acţiuni coordonate în acest domeniu atât la nivel subregional şi regional, cât şi la nivel mondial.

Articolul 24

            Înaltele Părţi Contractante vor dezvolta colaborarea în domeniul raporturilor de muncă, protecţiei sociale a cetăţenilor, protecţiei muncii şi asigurării cu pensii.
            Ele vor întreprinde măsuri în vederea încheierii unui acord privind raporturile de muncă şi protecţia socială a cetăţenilor uneia dintre Părţi, care desfăşoară activitate de muncă pe teritoriul celeilalte Părţi.
            Părţile vor asigura, în conformitate cu legislaţia naţională, transferul liber şi la timp al pensiilor, indemnizaţiilor, pensiilor alimentare, mijloacelor destinate reparării prejudiciului cauzat de mutilare sau de altă vătămare a sănătăţii, precum şi a altor plăţi sociale importante către cetăţenii uneia dintre Părţi, domiciliaţi permanent sau aflaţi provizoriu pe teritoriul celeilalte Părţi.

Articolul 25

            Înaltele Părţi Contractante vor acorda o atenţie deosebită dezvoltării colaborării reciproc avantajoase în domeniul sănătăţii şi ameliorării situaţiei sanitaro-epidemiologice, fabricării medicamentelor şi a tehnicii medicale, pregătirii specialiştilor de înaltă calificare pentru instituţiile medicale din ambele state.

Articolul 26

            Înaltele Părţi Contractante vor contribui pe toate căile la dezvoltarea colaborării dintre parlamentele şi parlamentarii ambelor state, vor dezvolta relaţiile dintre organele administrării de stat de toate nivelurile.

Articolul 27

            Înaltele Părţi Contractante vor aprofunda cooperarea în cadrul Comunităţii Statelor Independente. Părţile, de asemenea, sunt dispuse să coopereze strâns în cadrul OSCE, Consiliului Europei şi altor organizaţii regionale şi subregionale, la care ele participă.

Articolul 28

            Înaltele Părţi Contractante vor extinde şi perfecţiona baza juridică a relaţiilor bilaterale, în conformitate cu realităţile economice, sociale şi de drept din ţările lor şi cu tendinţele internaţionale generale.
            Părţile vor dezvolta colaborarea în domeniul asistenţei juridice şi relaţiilor de drept în materie penală, civilă şi familială.

Articolul 29

            Înaltele Părţi Contractante declară, că prezentul Tratat nu este îndreptat împotriva vreunui alt stat sau grup de state.
            Părţile declară, de asemenea, că prevederile prezentului Tratat nu contravin angajamentelor, ce le revin în baza tratatelor internaţionale în vigoare, şi se angajează să nu încheie acorduri internaţionale, incompatibile cu prezentul Tratat.

Articolul 30

            Divergenţele privind interpretarea şi aplicarea prezentului Tratat, vor fi soluţionate prin consultări şi negocieri între înaltele Părţi Contractante.
            În scopul coordonării activităţii privind aplicarea prevederilor prezentului Tratat Părţile vor crea, în caz de necesitate, organe consultative comune.

Articolul 31

            Prezentul Tratat este supus ratificării şi intră în vigoare din ziua schimbului instrumentelor de ratificare.

Articolul 32

            Prezentul Tratat se încheie pe un termen de 10 ani şi va fi prelungit în mod automat pentru următoarele perioade de 10 ani, dacă nici una dintre înaltele Părţi Contractante nu va declara, printr-o notificare, în scris, despre intenţia sa de a-1 denunţa, cu cel puţin şase luni până la expirarea termenului de 10 ani în curs.

Articolul 33

            Prezentul Tratat va fi înregistrat la Secretariatul Organizaţiei Naţiunilor Unite, în conformitate cu articolul 102 al Cartei ONU.
            Semnat la Moscova, la 19 noiembrie 2001, în două exemplare, fiecare în limbile moldovenească şi rusă, ambele texte având aceeaşi valoare.

11 gânduri despre “Mai este in vigoare TRATATUL DE PRIETENIE ŞI COOPERARE ÎNTRE REPUBLICA MOLDOVA ȘI FEDERAŢIA RUSĂ,  din 2001?

  1. Ce vorbim noi despre tratate și înțelegeri? Au respectat put in și ai lui vreun tratat și vreo înțelegere?
    Au făcut din toate preșuri de șters tălpile pantofilor.

  2. Tratatele sunt valabile atata timp cat nu se incalca. Un tratat valabil dar incalcat nu mai este viabil . Daca Uniunea Europeana nu respecta propriile tratate ( TUE- ultimul tratat de la Lisabona si TFUE) ,ce sa spunem atunci cand un tratat bilateral este incalcat de una din parti?? Spunem ca tratatul a fost incalcat. Toate tratatele din lume , ratificate , bilaterale sau multilaterale sunt valabile pana se incalca. Carta ONU este incalcata ?De ce nu suntem in Schengen? Pentru ca tratatul de aderare nu a fost respectat ( am fost bland , am zis nerespectat) . etc, etc….

  3. Sunt un indirjit conservator cind vine vorba de respectarea legilor, inclusiv a legilor intre state, care se numesc „Tratate….”, „Conventii….” etc. Legile ar trebui schimbate nu cu bita in Piata Victoriei, si nici cu tancul in Transnistria, fie ca e vorba de rusi, ucraenieni, romani, gagauzi etc.. si implementarea lor ar trebui sa fie la litera, exacta.

    Formularea din articolul 4 nu e insa imperativa si se afirma ca statul respectiv (in cazul nostru Moldova) „poate” sa faca si sa dreaga cu Rusia daca, si parca. Nu se spune ca „trebuie”, si nu e specificat un mecanism de comunicare si implementare intre parti.

    Mie insa mi-a placut articolul 5:

    „… Părţile condamnă separatismul sub toate formele lui de manifestare şi se angajează să nu sprijine mişcările separatiste….”

    No comments.

  4. Guvernul Ucrainei si comunictatile de ucraenini din strainatate s-au mobilizat exemplar si au creat rapid campanii de ajutoare cu fonduri/donatii online.

    Stiind cit de mult conteaza acum pentru Moldova sa fie mai bine finantata, intreb: de ce Guvernul Romaniei nu creaza macar conditiile pentru ca si noi romanii din strainatate sa putem dona online bani pentru a ajuta Moldova?

    Canada, de exemplu, are un tip de model care spune: „we match every $….” si asa arata ca si Guvernul ajuta initiative de interes de stringere de fonduri. Adica, in translatie, cetateni provati doneaza in total 10 mil EUR, Guvernul plteste si el $10 milioane.

  5. Mi s-a parut interesata evolutia Serbiei, si conflictul intre dorinta guvernului de a accede la UE si a deveni membru, si intre sentimentul pro-rus care inca domina Serbia, desi dominatia pare ca slabeshte. Gruparea Wagner are multi fani acolo, cu sarbi invitati de Putin la Moscova, dar si media ruseasca e libera in Serbia.

    De amintit ca Serbia isi construieste armata pe model NATO si ca incearca sa nu mai fie dependenta de armamentul rusesc.

    https://www.reuters.com/world/europe/west-gains-advantage-it-vies-with-russia-influence-serbia-2023-03-01/

  6. Am vazut opinii ale unuor specialisti romani (pe Mediafax acum citeva zile) ca dragarea pe bratul Bastroe nu va distruge Delta.

    Pe de alta parte Ministrii Mediului in Noiembrie 2022 se imbratisau semnind un acord de impact de mediu transfrontalier, inclusiv privind Delta Dunarii.

    E atit de multa informatie divergenta ca e greu sa isi faci o parere corecta.

    Pina la urma, mi se pare normal ca si Ucraina sa doreasca sa aiba access direct pe Dunare la Marea Neagra.

    Ce sa faca Romania? Sa continue sa isi apere interesele. Asta se poate face si prin extinderea porturilor romaneshti la Marea Neagra pentru trafic international de marfuri. Olanda nu e fericita, dar, cauta si ea solutii sa ramina angajata in Romania.

    Recunosc ca olandezii sunt extrem de inteligenti si darji in a isi proteja interesele portuare si de canale de navigatie, istorice. Capacitatile lor sunt impresionante la cita populatie au. Avem de invatat de la ei, inclusiv in IT, in idustria de cipuri. Romania face cipuri relevante pentru piata internationala? Facea, odata in Pipera…Bine, primul ministru il are pe ION consilier AI…dar cetatenii unde sunt cu nivelul de digitalizare al serviciilor?

    https://www.mediafax.ro/politic/tanczos-barna-si-omologul-ucrainean-au-semnat-un-acord-privind-evaluarea-impactului-asupra-mediului-21333604

  7. Coercitia politico-diplomatica, utilizata hiperactiv de globalisti, in numele alinierii la „internationalismul nazist”, a ajuns si la nealiniata Republica Moldova!

    Hiperactivitatea internationala a globalistilor de a impune natiunilor sa sustina, necritic si in dezavantajul lor economic si energetic, regimul nazist de la Kiev, in numele a ceea ce poate fi denumit „internationalism nazist”, care este ideologizat cu furoare precum „internationalismul comunist” de altadata, a atins si neutralitatea Republicii Moldova.

    Parlamentul de la Chisinau a votat pe repede inainte, joi, o discutabila Declaraţie prin care condamnă operatiunea militara speciala a Rusiei in Ucraina si sustine înfiinţarea unui tribunal care să condamne crimele de război pretinse a fi comise de rusi. E prematur si emotional sa se emita judecati de valoare despre ceva neconsumat si controversat. Numai istoria o va face, prin departarea in timp si incadrarea in tabloul global.

    Aceasta oribila inscenare politico-judiciara, de a se deconta rusilor crime impotriva kievorusilor, are loc intr-un mediu in care globalistii si nazistii, cu radacini comune (v. originea liderului NSDAP), nu au scrupule in varsarea sangelui slavilor.

    O culme a miopiei politice, manipularii sau mituirii oficialilor de la Chisinau, dupa reteta folosita la Kiev, este ca Ucraina ameninta suveranitatea si integritatea Republicii Moldova, cu planuirea unei agresiuni impotriva Transnistriei, parte integranta a statului moldovean, deci atacata va fi Republica Moldova. Drept urmare, Rusia a cerut, joi, Republicii Moldova să pună capăt „retoricii de confruntare antiruse”, după adoptarea parlamentara a respectivei declaratii.

    De fapt, Chisinaul ar trebui sa fie complementar cu Moscova in a preveni nazificarea Transnistriei. Mai ales ca in acest sens a aparut in Republica Moldova o coloana a cincea, a camasilor negre, finantata de Ilan Șor, sub steagul fals de „pro-rusi”. Amintita hiperactivitate globalista, inutila de altfel, pentru ca natiunile au inceput sa se trezeasca, a fost vizibila si la reuniunea ministrilor de externe din G20, joi, la New Delhi, unde mare parte din ei a refuzat să adopte in orb, doar pentru ca asa vor SUA, o declaraţie comună de condamnare a Rusiei şi susţinere a sancţiunilor antiruse impuse de Occident.

    • Domnule Adrian Năstase,

      Desigur, este blogul dumneavoastră și îl administrați așa cum credeți de cuviință.

      Îmi permit totuși să observ că există un participant, care sub paravanul anonimatului, „fragmentariumpolitic”, este o tribună a propagandei teroriste a Moscovei.

      Toate, dar absolut toate mesajele pe care le publică sunt copiile mesajelor rusești de propagandă.

      Mijloacele de răspândire a doctrinei criminale a invaziei rusești, numită eufemistic „operațiunea specială”, sunt deja interzise în toate țările lumii civilizate, pe considerentul că fac apologia terorismului instituționalizat de stat, însăși angajarea Grupului Wagner de mercenari fiind o dovadă.

      Iar această parte de lume, din care face parte și România, care nu intră în zona de influență a Kremlinului, este numită de autor „globalism nazificator”, termen favorit al Rusiei.

      Și dacă în lumea „globalismului nazificator” propaganda terorismului rusesc este interzisă, pe acest mijloc de comunicare pe care-l găzduiți, se încearcă o breșă.

      Acest ultim mesaj sub pseudonim preia, cum se spune cu „copy and paste” mesajul transmis de Zaharova, purtătoarea de cuvânt a MAE rus prin care este admonestat Parlamentul unei țări independente, Republica Moldova, pentru deciziile pe care le adoptă.

      Este metoda Vîșinski a bătutului cu pumnul în masă, metodă care continuă să facă parte din arsenalul diplomatic al Moscovei.

      Cum spuneam, nu am dreptul nici măcar să vă sugerez cum să vă administrați forumul de discuții, pot doar să-mi exprim regretul că întâlnesc astfel de mostre de propagandă menite să introducă minciuna, frica și amintirea unor regimuri dictatorial-teroriste de care credeam că am scăpat pentru totdeauna.

Lasă un răspuns