Am găsit câteva documente interesante in volumul lui N. Dascovici, „Interesele si drepturile României in texte de drept international” (Iasi, 1936). Acesta e primul dintre ele.
„Plata moșiilor expropiate din Basarabia ale supușilor englezi și francezi”
Interesante constantele umane: totul si orice are un pret in orice moment. Nimic nu se pierde, dar poate se cistiga cite ceva.
Fiat lux ! Habent sua fata libelli. Nihil novi sub sole. Doctus cum libro.
Poate mai învață ceva acest popor ignorant, de prin cărți și nu din surse de dezinformare / incultură / manipulate, gen FB, Twitter, Instagram, etc., despre actualii ”parteneri strategici” ai umilitei noastre patrii.
Unde se poate găsi acest document, dle prim-ministru ?
Am precizat. In cartea lui N. Dascovici, din 1936.
… unde se poate lectura / achiziționa cartea lui N.Dascovici, ediția 1936 ?
Ar trebui căutată pe okazii.ro
Cetățene
la ce e buna tata invatarura?
Noi am invata esentialul : Ceausescu!!!
Na un exemplu : Animalul care nu trebuia să existe în România. A fost adus în țară de Ceaușescu adica muflonul . Dar, ca sin alte domenii, CEausescu a fost un cintinuator.. Nuflornul fusese cilonizat inca de dinainte de 1900 , mai ales in Carpatii Orientali si cu mare in zona Vrancea Dar, dupa Primul Razboi s-au „gasit” cam multe pusti cu glont .. asa ca muflonul a disparut …
Ada . Se colonizxase si marmoa6t .. dar asta a disprut ceva mia tarziu.
Ciudat! Atat ieri, cat si* azi* – numai noi romanii de aici si din fostele teritorii, suntem datori, chiar de am platit datoria la timp! La nationalizare, cf. intelegerillor dintre marile puteri invingatoare, am despagubit pe sovietici si pe toti cei care nu voiau sa ramana cu afacerille in Romania. Dupa rivolutie, cu ajutorul noilor unsi, toti despagubitii si urmasii-urmasilor lor, au sosit cârduri-cârduri in Roamania, de la oricine putea depune marturi cu cativa „martori” platiti, pana la rege si rudele sale (Bulgaria n-a redat proprietatile fostului rege, i s-a dat posibillitatea sa candideze si atat!) – pentru re-despagubire. Afacerea a mers snur, fiindca noii guvernanti au facut efortul ca totul sa fie posibil. Asta numai la noi, fiindca ceilalti* frati* comunisti – nu numai ca nu au mai dat un sfant celor despagubiti prin nationalizare, ba au venit cu pretentii pentru cei care au contribuit la daramarea Tarii in razboi (a se vedea Polonia). Si acum ne vaitam ca toate resursele strategice – de la minerale la pamanturi – nu mai sunt ale noastre. Ungurii au recuperat din Transilvania aproape 75 %: proprietatile grofilor (castele, paduri, sate si suprafete imense), cu ajutorul „justitiei” nationale, corporatii si sindicate straine au „ocupat” printre cele mai productive terenuri agricole, iar „liderii” nostri „patrioti” au dat cu marinimie tot ce li s-a cerut si n-au fost in stare macar – intelectual sau din motive de tradare/coruptie – sa recupereze „inventarul” din testamentul lui Gojdu. Sper sa fi fost recompensati, fiindca degeaba n-or fi facut-o!…