După incheierea Războiului rece si după destrămarea Uniunii Sovietice, in conditiile de re-afirmare a suveranitătii statelor din Europa centrală si de est, au fost semnate zeci de asa numite „tratate politice de bază”, care erau si o formă de recunoastere de statalitate sau a noilor guverne. Si România a incheiat numeroase tratate de acest gen, continuând până pe la inceputul anilor 2000.
Cum trebuia procedat in relatia cu Republica Moldova?
Republica Moldova isi proclamase independenta in 1991iar România a fost prima tară care a recunoscut, printr-o declaratie, desprinderea de URSS si constituirea unei entităti statale.
Chisinăul ar fi dorit ca, in aceste conditii, să incheiem si un tratat bilateral, asemănător cu cele incheiate de noi cu Germania, Italia, etc. Din punctul nostru de vedere, o astfel de solutie nu era convenabilă. De aceea, am propus un proiect de Tratat de fraternitate si integrare, proiect care nu a fost acceptat, atunci, la Chisinău.
Din câte stiu, nici in acest moment, pentru motivele amintite, nu exista un tratat politic „de bază” intre Bucuresti si Chisinău. O decizie corectă.
TRATAT (proiect)
de fraternitate și integrare între România și Republica Moldova
România și Republica Moldova (denumite în continuare părți)
Avînd conștiința trecutului lor istoric comun, precum și a originii, culturii și aspirațiilor lor naționale comune,
Exprimându-și interesul deosebit de a dezvolta relații strînse, care să favorizeze procesul de integrare politică și economică dintre cele două Părți,
Reafirmînd opțiunea lor ireversibilă pentru o societate democratică, pluralistă, pentru consolidarea statului de drept și tranziția la economia de piață,
Reafirmînd hotărîrea lor de a asigura respectarea drepturilor și libertăților omului, în conformitate cu standardele europene și mondiale, așa cum sînt definite în Declarația Universală a Drepturilor Omului, în convențiile internaționale și în documentele adoptate de Conferința pentru Securitate și cooperare în Europa,
Subliniind importanța consolidării structurilor europene de integrare politică și economică și afirmînd dorința poporului român de a se integra în aceste structuri,
Ținînd seama de voința și aspirațiile naționale, firești, ale locuitorilor lor de apropiere și integrare,
Au convenit următoarele:
ARTICOLUL I
România și Republica Moldova își vor întemeia relațiile pornind de la premisa că poporul român este unul și indivizibil și că dezvoltarea lui optimă se poate realiza într-un spațiu comun al etnogenezei sale, în afara oricărei divizări artificiale.
În consecință, ele sînt hotărîte să acționeze în direcția restabilirii unității politice, economice și culturale, în conformitate cu dorința și voința legitimă a cetățenilor celor două state.
ARTICOLUL II
Cele două Părți vor acționa în comun pentru înfăptuirea obiectivelor lor pe plan politic, economic, social și cultural. În acest scop, ele se vor consulta cu regularitate și vor crea mecanismele de colaborare și integrare necesare.
Președinții României și Republicii Moldova vor avea consultări periodice. De asemenea, primii miniștri ai celor două țări vor avea întîlniri regulate.
Cele două Părți vor crea un Consiliu inter-parlamentar, cu atribuții în domeniul armonizării legislației celor două state, pe baza normelor democației și libertății, astfel încît să se ajungă la un spațiu juridic comun, care să permită dezvoltarea colaborării și integrării în toate domeniile și sub toate formele.
Părțile își vor coordona politica externă și vor urmări armonizarea pozițiilor lor la reuniuni internaționale. În acest scop, se creează Consiliul miniștrilor afacerilor externe, care se va reuni lunar, în prezența celor doi miniștri și cu participarea adjuncților acestora și a altor înalți funcționari, după caz. Vor fi convocate grupe de lucru pentru examinarea problemelor curente de politică externă.
De asemenea, Părțile vor avea, de regulă, ambasade comune și vor putea să acrediteze aceiași reprezentanți diplomatici în alte țări, cu respectarea normelor dreptului diplomatic internațional.
ARTICOLUL III
Fiecare Parte va desemna un membru al Guvernului său pentru a asigura urmărirea și promovarea realizării ansamblului acțiunilor prevăzute în prezentul Tratat.
Cei doi miniștri se vor reuni periodic și vor putea invita, la nevoie, și alți membri ai celor două guverne sau reprezentanți ai altor instituții ale celor două Părți, în funcție de problemele examinate.
Vor avea loc, de asemenea, consultări și întâlniri de lucru regulate, între alte ministere și instituții centrale, ca și între organele locale, în special cele din zonele învecinate.
ARTICOLUL IV
Părțile se vor consulta în problemele de interes reciproc privind securitatea lor și securitatea europeană, în ansamblu.
În cazul în care va apărea o situație care ar pune în pericol interesele majore de securitate ale unei Părți, vor avea loc, fără întîrziere, consultări între cele două Părți în problema respectivă.
Părțile vor urmări găsirea unei soluții comune pentru a depăși această situație, acordîndu-și, reciproc, sprijinul politic, diplomatic și orice alt sprijin necesar, îndeosebi pentru respingerea unei agresiuni armate din afară.
ARTICOLUL V
Părțile au hotărît să creeze, treptat, o comunitate economică de natură să asigure libera circulație, pe teritoriul lor, a mărfurilor, serviciilor forței de muncă și a capitalurilor.
În acest scop, Părâile decid că, începînd din ziua intrării în vigoare a prezentului Tratat, teritoriul lor constituie o singură zonă a liberului schimb de mărfuri și servicii.
Într-o a doua etapă, pe măsura realizării integrării economice, ele vor forma o uniune vamală, desființînd taxele vamale între cele două Părți, armonizînd sistemul lor vamal față de terți și asigurînd un control vamal unic.
Ele vor desfășura acțiuni coordonate în raporturile cu Piața Comună, Asociația Economică a Liberului Schimb și alte organisme economice și financiare internaționale.
ARTICOLUL VI
Părțile vor proceda la armonizarea politicilor lor economice și financiare și a legislației economice.
Acordînd prioritate satisfacerii nevoilor comune de bunuri și servicii, Părțile vor dezvolta o strînsă colaborare economică, în toate domeniile, îndeosebi prin formele tehnico-științifice. Ele vor încuraja formarea de întreprinderi comune, vor impulsiona livrările reciproce și acțiunile de cooperare și schimburi cu parteneri străini, inclusiv deschiderea de filiale ale unor societăți de acest gen și vor sprijini stabilirea de raporturi directe între agenții economici interesați.
În acest scop, Părțile vor trece, de îndată, la armonizarea standardelor și a normelor de calitate, pe baza standardelor europene și vor participa, în comun, la tîrguri și expoziții.
De asemenea, ele vor încuraja investițiile reciproce și garantarea investițiilor de capital și vor favoriza formarea unui sistem comun de transporturi (feroviar, aerian și vamal) și de comunicații, ținînd seama și de cerințele integrării acestuia în sistemul de transporturi și comunicații intereuropene.
Părțile vor colabora strîns pentru ocrotirea mediului înconjurător și folosirea echitabilă și rațională a resurselor naturale, elaborînd și aplicînd, în acest scop, strategii și programe de acțiuni comune.
ARTICOLUL VII
Părțile vor acționa, treptat, pe măsura realizării integrării lor economice, pentru a înfăptui, împreună, convertibilitatea deplină și a trece la folosirea monedei unice.
În acest scop ele se vor sprijini, reciproc, în susținerea pe plan internațional a valutelor lor și vor armoniza cursurile lor valutare.
De asemenea, cele două Părți vor favoriza schimburile monetare, vor crea o bancă de emisie comună, bănci comerciale comune și filiale ale acestora, societăți comune de asigurări și alte instituții bancare și financiare.
ARTICOLUL VIII
Părțile vor acționa pentru dezvoltarea spațiului cultural unic, bazat pe comunitatea de limbă, civilizație și trecut istoric.
Ele vor încuraja extinderea colaborării și integrarea în domeniile culturii, științei, învățămîntului, sportului și turismului.
Părțile vor acționa pentru integrarea învățămîntului general pe baza asigurării treptate a unor programe școlare și manuale comune și a recunoașterii diplomelor școlare.
Vor fi formate consilii comune pentru învățămînt, cultură, știință, sport și turism.
ARTICOLUL IX
Părțile vor încuraja stabilirea și realizarea de programe și activități comune ale instituțiilor de cercetări și studii în toate domeniile, schimbul de cercetători, de publicații științifice și rezulate ale cercetării.
Ele vor organiza, pe baza unui program comun, expoziții, simpozioane și alte manifestări comune, inclusiv în terțe țări.
ARTICOLUL X
Părțile vor elabora reglementări comune, referitoare la ocrotirea sănătății, protecția mediului, sanitar-veterinare și fito-sanitare și vor integra, treptat, serviciile lor publice în aceste domenii.
ARTICOLUL XI
Părțile vor asigura trecerea frontierei de către cetățenii lor, fără nici un fel de formalități și soluționarea problemelor privind persoanele care își au domiciliul pe teritoriul lor, în condiți de deplină egalitate.
Ele vor acționa pentru armonizarea legislației privind statutul juridic personal.
Ele au convenit să reglementeze în cel mai scurt timp posibil, printr-un acord, problemele cetățeniei, ținînd seama de comunicarea de origine etnică, de limbă, cultură și istorie națională a locuitorilor.
ARTICOLUL XII
Părțile vor adopta măsuri comune de protecție împotriva terorismului, a traficului ilegal de droguri și opere de artă, a crimei organizate, în conformitate cu reglementările internaționale în acest domeniu.
ARTICOLUL XIII
Prezentul Tratat nu este îndreptat împotriva intereselor altor state.
ARTICOLUL XIV
Tratatul este supus ratificării parlamentelor Romîniei și Republicii Moldova și va intra în vigoare în ziua ratificării de către ambele parlamente.
Părțile vor examina, anual, stadiul aplicării prezentului Tratat. După trei ani de la intrarea în vigoare, Părțile vor decide asupra continuării aplicării lui sau vor conveni alte măsuri vizînd realizarea scopurilor acestui Tratat.
Întocmit în două exemplare, originale, ambele în limba romînă.
PENTRU PENTRU
ROMÂNIA REPUBLICA MOLDOVA
Luciditatea si inteligenta deosebite ale diplomatiei romanesti din prima etapa dupa Revolutie trebuie recunoscute, apreciate si valorizate cum se cuvine.
Romania a avut atunci o diplomatie inalta, in acceptiunea cea mai deplina a ceea ce inseamna o diplomatie inteligenta. Acest standard ridicat nu ar fi fost posibil fara un sef al diplomatiei Romaniei cu calitatile necesare, cu o gena de politician rasat, dar si cu o minte si o inima de patriot roman desavarsit.
Declaratia [1] Romaniei privind recunoasterea [2] desprinderii [3] Republicii Moldova de URSS si constituirea unei entităti [4] statale a fost nu numai prima, dar si cea mai indicata formula de reactie, intr-un mediu extrem de fluid. Alegerea termenilor politico-diplomatici a fost absolut remarcabila, pentru fiecare in parte, releva o analiza semantica de impact ireprosabila (v. n.m. 1-4).
Noi nu puteam sa incheiem, atunci, acum si niciodata, un „tratat politic de baza” cu RM, dupa modelul cu alte tari, pentru ca particularitatea RO iesea din acel model, RM e teritoriu romanesc. Ar fi insemnat sa renuntam in mod gratuit la reunificare si reintregirea poporului roman, care nu poate avea decat un singur stat, am fi cazut in capcana minciunii comuniste despre „poporul moldovean”.
Desigur, Chisinăul era inca sub influenta sovietismului cand ne-a propus să incheiem si un „tratat bilateral”, asemănătoare celor incheiate de Romania cu Germania, Italia, etc. Probabil ca sovieticii propusesera acea formula, care practic dispunea pentru viitor eternizarea unei statalitati artificiale, renuntarea la idealul reunirii Basarabiei cu patria mama, implicit o ramanere pe vecie a Basarabiei intr-un statu-quo de influenta inacceptabil. De pilda, prin semnarea tratatului politic de baza cu Romania, Ungaria a dispus pentru viitor, fara echivoc, sub semnatura, apartenenta Transilvaniei la Romania, ca teritoriu romanesc, asa cum a facut de altfel si dupa Marea Unire, chiar daca extremistii unguri mai vocifereaza si acum si nu vor disparea niciodata, dar aceasta este o alta problema, iesita din sfera dreptului international, pendinte de extremism.
[…] https://adriannastase.ro/2023/02/02/un-proiect-de-tratat-de-fraternitate-si-integrare-cu-republica-m… […]
Foarte interesant, nu am stiut de aceasta initiativa a Romaniei.
Oare de ce nu a fost de acord Guvernul Republicii Moldova din 1992 cu aceasta propunere de tratat? Au explicat? Nu au fost de acord in start cu idea, deci cu tot textul, sau au existat diferente de vedere pe diferite puncte care nu au fost negociate de Romania?
Identitatea si timpul: e nevoie de timp sa reconstruiesti o identitate nationala fragmentata, si sa ai una paralela cu Romania, in cazul Moldovei. Nu e sanatos nici pentru ei nici pentru natia romana. Inleg, sunt inca multi rusofili, nostalgici pro-sovietici, dar, daca inca nu exista un miez puternic pro-romanesc in Moldova, va fi greu sa faci unirea, asa cum ne asteptam, cu o cerere de unire pe baza unui vot popular, venita de acolo. Pina la urma si romanii din Romania se vor intreba: cum sa ne unim, daca ei nu o cer? Rusii au lucrat pervers aici la dez-nationalizarea romanilor si inca se vad urmarile, desi sunt si multe semne mai bune azi. Basarabenii au ales o putere pro-romaneasca, dar una care se fereste sa discute subiectul unirii.
Totusi, spectrul extinderii razboiului, ar trebui sa ii faca pe politicienii de pe ambele parti a Prutului sa aibe scenarii clare care sa apere natia romana in ansamblul ei. Asta se face cel mai eficient prin unirea formala, indiferent de cit o sa caraie rusii, nu trebuiesc bagati in seama! Evident si integrare militara pina atunci, dar si avertizari pentru inamici ca Romania nu va sta pe ganduri daca Moldova va fi atacata. Asa fac toate statele normale, ameninta inamicii sa se asigure ca o sa gandeasca mai bine inainte sa invadeze un alt stat. Avem exemplul Ucrainei. Romania si Moldova trebuiesc impreuna pregatite pentru un scenariu asemanator. Probabilitatea exista sa se intimple.
Bun, fratii Tate umplu ecranele patriei, e bine sa facem curat la noi acasa, dar securitatea natiei e prioritatea #1, si natia include pe basarabeni, si romanii din Ucraina.
De ce nu a fost de acord Guvernul Moldovei? Foarte simplu:i-a deranjat formularea : ,,poporul român este unul și indivizibil și că dezvoltarea lui optimă se poate realiza într-un spațiu comun al etnogenezei sale, în afara oricărei divizări artificiale.” Mulți dintre guvernanții de atunci se consideraau moldoveni.
Rusia continua cu aceasta politica dezgustatoare de a ameninta orice stat, si in special cele din fostul URSS, daca nu executa ordinele Moscovei.
Nu am fost surprins sa aud de declaratia tampa a lui Lavrov, tampa prin repetarea unor aberatii, ca Moldova ar fi un pericol pentru Moscova, si ca va fi „urmatoarea Ucraina”. Suna a disperare insa…
Si MAE ce face? Eu i-as oferi Ambasadorului Rusiei o camera la MAE, pentru ca l-as chema in fiecare zi la raport, sa dea explicatii, sa ne explice cum oriunde se afla un rus in lumea asta, acolo are dreptul Rusia sa ceara teritorii. O sa urmez acest exemplu si o sa declar ca strada unde traiesc in Canada ca apartinind Romaniei si de facto si de jure si de orice, si o sa amenint ca daca cineva are ceva de contrat, Canada o sa devina urmatoarea Ucraina. Dementa ruseasca nu are limite si nici tratament, decit cu arme.
Dar, inapoi la subiect. Un oficial din Republica Moldova l-a calmat insa pe Lavrov amintindu-i ca ei sunt „popor moldovean”. Harasho, nu vot, mi druzia, best friends forever!
Inca odata, Romania spune ceva, sau lasam „poporul moldovean” sa se descurce cum poate, adica predinsu-se rusilor in cazul unei invazii?
Mai mult, la ora asta, pozitia „de barlog” a Romaniei fata de Ucraina arata aceiasi teama ancestrala fata de rusi. Capul sus, romani, avem si noi ursii nostri carpatini, la fel de falnici si periculosi ca si cei ruseshti.
Cu cit va fi mai ranita Rusia de armele occidentale, cu cit Lavrov, Peskov si toti ovii sinistri de acolo vor tipa mai tare.
Deci eu clar sunt pro-Ucraina, si automat sper ca ei sa cistige in final, sa nu permita rusilor sa se apropie de Moldova, Romania si celelalte state democratice pe flancul estic la NATO.
https://ziare.com/aderare-nato-republica-moldova/amenintari-rusia-republica-moldova-urmatoarea-ucraina-1786742
Am urmarit o emisiunea la Antena 3 cu o serie de invitati la Sinteza Zilei, la intrebarea „Credeti ca se va uni Republica Moldova cu Romania?” nici unul din analisti (generali, Radu Tudor, dl. Ciuvica, dl. Chiriac etc) nu a spus „Da”. Toti au spus „Nu!”. Ma asteptam macar unul sa aiba o perspectiva mai optimista. Wow! Sigur ca toti arata cu degetul spre Republica Moldova, ca ar fi vina ei, dar nu e adevarat. O parte este vina Rusiei, ca infricoseaza populatia din Moldova, si are scenarii diversioniste in Transnistria, sa o foloseasca pentru a invinge o „armata” de 2000 soldati ai acestei pseudo-tari. Dar este si a Romaniei, pentru ca este la fel de infricosata, cind analisti vin si spun ca nu avem nevoie de rusii din Republica Moldova pentru ca ne e frica de ei, si e motiv pentru a ignora acest teritoriu romanesc, practic lasndu-l in mina rusilor, totusi o minoritate pina si in Moldova. Nimeni la emisiune nu a comentat ca se poate renunta la Transnistria prin recunoasterea independentei proclamate de rusii de acolo. Nimeni nu a spus ca orice cetatean al Republicii Moldova care nu ar vrea in Romania in ipoteza unei uniri, nu va fi impuscat cum au facut rusii cu romanii la Ultimatum, ci vor fi liberi sa plece unde vor.
Mi se pare rusinos sa ai aceasta „strategie” de total abandon, indiferent ce cred rusii si chiar autoritatile de la Chisinau. Basarabia e pamint romanesc! Punct. De aici plecam.
Domnul Trexsr ați fost în Republica Moldova? Ați vorbit cu oamenii simpli? Ei nu vor unirea cu România , pntru că zic că le este mai bine să trăiască în țara lor mică. ,, Fiecare cu țara lor”. Nu au nicio frică de ruși, ci mai degrabă de ucraineni. Ei au pus ochii pe Moldova încă din anul 1918,când i-au cerut lui Lenin să se unească Ucraina cu Basarabia. Apoi, bunicii lor le-au povestit că România nu a făcut nimic pentru Basarabia, când aceasta a revenit la România, prin voința lor, în primul rând. Mai mult, unii români transferați acolo, fie în funcții publice, fie în școli s-au purtat foarte urât cu frații lor de peste Prut. Sărăcia în care trăiau ne este descrisă de Geo Bogza în reportajele sale realizate în Basarabia acelor ani. Acestea au fost republicate, după 1989 nu numai la noi, ci și în Republica Moldova. Este dureros ce scria Geo Bogza.
Moldovenii vor doar cetățenie română ca să poată circula și munci prin țările din U.E. Deosebirea între ei și românii din Romania este că nu se stabilesc în alte țări, ei practicând o migrație sezonieră, muncind când în Germania, când în Israel, când la Moscova. Cei mai mulți muncesc în Israel în construcții și la Moscova în transporturi. Nu renunță la serviciul lor de acasă, luându-și concediu fără plată, de obicei, vară. Cunosc foarte bine situația, pentru că am prieteni, care sunt juriști în Ministerul de Interne din Moldova.
@Oscar Wilde, dar dumneavoastră cunoașteți, măcar puțin, „diaspora moldovenească temporară”?
Întrebați-l pe @trexsr, de exemplu, câți „temporari” sunt în Canada în comunitățile compacte de „moldoveni”.
Sau, interesați-vă de „temporarii” din Italia, Franța și Spania.
Emigrația basarabeană a condus la o depopulare de peste 1 milion de persoane, în Basarabia scăzând populația de la aproape 4 milioane la sub 3 milioane (2,6-2,8 milioane)
O mare parte din emigranți sunt rușii, care s-au întors la ei acasă, rămași doar vreo 120.000.
În cazul revenirii Basarabiei la România, aceștia ar reprezenta „enormul” procentaj de 0.4% din totalul populației țării.
Cifrele vorbesc în limbajul rece al realității.
Dar marea problemă a reunificării o constituie Transnistria, pionul otrăvit pentru România, UE și NATO.
Dar despre asta, cu altă ocazie.
Doar NOI
https://mipopescu.wordpress.com/doar-noi/
Corect!