„Fundația Europeană Titulescu – Centrul de Studii Strategice organizează miercuri, 18 ianuarie 2023, dezbaterea cu tema 75 de ani de la implementarea Planului Marshall. Invitați speciali: conf.univ.dr. Florin Abraham, directorul INST, prof.univ.dr. g-ral(r) Mihail E. Ionescu, SNSPA, și dr. Florian Banu, istoric, CNSAS. Moderator: prof.univ.dr. Adrian Năstase, președintele FET.
Evenimentul va avea loc la Casa Titulescu, Șos. Kiseleff nr. 47, sector 1, începând cu ora 16.30.
Având în vedere situația sanitară generală, rugăm persoanele care prezintă simptome de răceală/gripă să dea dovadă de responsabilitate și să manifeste considerație față de semenii lor, alegând să urmărească evenimentul de acasă. FET va transmite live dezbaterea pe canalul său de YouTube.
Pe toți ceilalți, vă așteptăm!
Evenimentul este organizat cu sprijinul Croco.”
L-am auzit pe dl. Orcan de la Newsweek la Digi24 comentind despre cum Titus Corlatean ar fi preferatul lui Marcel Ciolacu la functia de Ministru de Externe, si s-a exprimat cu nesimtire „neaosha”: „ala care…?” ceva cu diaspora si votul.
Ii amintesc domnului „analist” pe trend vestic ca nu se deosebehte mult de cei pe rit estic. In timp ce el se ruja si pudra pentru imaginea de „analist occidental”, dl. Corlatean mergea pe la cimitirele soldatilor romani din Rusia, indurind multe jigniri ruseshti si riscind la propriu sa fie linshat de furia rushilor. Dl. Corlatean a fost singurul demnitar care a trimis manuale scolare, si carti romaneshti/clasici romani copiilor imigrantilor romani din Canada, care mergeau acum 25 ani la scoala romaneasca din Toronto, care azi nu mai exista, din multa preocupare a urmasilor dlui Corlatean, pe care dl Orcan ii peria la vrea aia.
„Problema” dlui Corlatean este ca inima lui e pur romaneasca, si patriotismul lui se manisfesta, ceea ce e contrar stilului „europenist”, de scolar permanent in clasele „profesorilor” olandezi, suedezi si austrieci din UE, care continua sa ne arate de la pupitru ca locul nostru e in spatele clasei. Si nu oricum, dar in mod rasist, asa cum bine a observat Rares Bogdan. Daca vrem sa fim bagati in seama, trebuie nu doar sa vorbim, dar sa aratam ca nu suntem oile Europei, sa fim mulse de ciobani austrieci, ca laptele nostru sa fie materie prima pentru produsele lor finite!. Apropo, mergeti la Billa in Austria sa vedeti cum isi promoveaza acolo doar produse austriece. Mozart pe fiecare eticheta, la tot coltul in orasele lor austriece. Noi nu putem sa facem un brand din Enescu, Bracusi etc? Foarte putine importuri din tari UE, din Romania NIMIC!. La noi?
Pe blogul meu, incerc sa raspund la intrebarea „Pina la ce nivel trebuie sa creasca Banca Nationala a Romaniei dobanda de referinta pentru a lupta cu inflatia ?” . Raspunsul ar fi : nu la infinit. Trebuie sa existe o limita.
https://bogdanv.ro/blog/despre-cresterea-dobanzii-de-referinta-a-bancii-nationale/
Din pacate, Romania nu a beneficiat de Planul Marshall, ea fiind abandonata si practic vinduta rusilor/societicilor dupa cel de-al doilea Razboi Mondial. PNRR este o forma de plan de reconstructie. Ar fi interesant de comparat cele doua.
Vad ca se discuta despre reconstructia Ucrainei, si acolo se intrevede o participare a Romaniei. Bun, sa nu pierdem trenul insa. Austriecii si ungurii abia asteapta sa le arate ucraenienilor ce buni parteneri sunt ei…daca pierde Rusia. ‘Om vedea.
Romania face totusi niste eforturi pe care nu le facea in trecut. Citesc online pe site-ul Ambasadei Romaniei la Ottawa ca exista un program de promovare a exporturilor romaneshti in Canada. Nu stiu de cit timp se deruleaza acest program, dar eu in magazine tot gem de prune austriac vad, nu romanesc. La Loblaws gasim si gem de prune din Croatia. Probabil austriecii folosesc prune romaneshti (sau croate, sirbeshti…).
Nici o alta marfa romaneasca pe rafturi, dar poate ca exportam drone sau nave spatiale si nu stiu eu.
Deci, e bine ca exista un program romanesc oficial de promovare a marfurilor romaneshti, dar nu stim cit succes are si cum e masurat succesul.
Cind vom putea gasi produse romaneshti in Canada si unde, in care magazine, in ce localitati? Asa, am si eu o hirtie pe care am declarat ca nu mai folosesc dosarul cu sina…
https://ottawa.mae.ro/node/284
Occidentul insa, desi aparent unit in declaratii fata de agresiunea ruseasca, are ceva probleme de securitate colectiva care pot fi exploatate de inimici. De exemplu, Germania nu are o strategie de securitate oficiala inca, si politicienii germani se ciondanesc practic in ce priveste termenii unei asemenea strategii germane. Relatia lor cu China este la fel de complicata, si nu exista unitate de viziune pe termen lung. Germania s-a obisnuit cu beneficiile imediate, asa cum a fost construita, de exemplu, relatia lor strategica cu Rusia in trecutul apropiat, de administratia Merkel. Asa ca instinctiv ar vrea sa aiba beneficii similare, rapide cu China, dar se impotmolesc cind incepe sa se discute principial, despre valorile divergente.
Mai mult, sunt probleme si in SUA, unde republicanii nu sunt la fel de entuziasti sa aprobe pachete de miliarde de dolari ajutor militar pentru Ucraina, asa ca venirea lor treptata la putere ar putea complica si mai tare acest razboi in defavoarea Ucrainei. Pentru Ucraina e dificil sa vada cum azi discuta cu un mare aliat si prieten, ca maine acesta sa isi dea demisia, sau sau ii gaseasca documente clasificate in locuinta personala, de unde incertitudini de a planifica pentru mersul razboiului.
Ca sa nu mai amintim de aderarea Suediei si Finlandei la NATO, subiect vazut ca unul de muls pentru consolidarea puterii lui Erdogan in Turcia. Pe Erdogan il intereseaza mai putin securitatea colectiva a spatiului NATO, sau impartasirea valorilor democratice. „Sultanul” vrea sa se foloseasca de NATO ca sa isi consolideze regimul politic intern. Ca si Victor Orban, de altfel, care conditioneaza votul Ungariei pentru ajutorarea Ucrainei de catre UE, cu deblocarea sumelor pe care UE ar fi trebuit sa le transfere Ungariei, dar pe care le blocheaza asa cum stim din cauza incalcarii valorilor europene/stat de drept.
In final, in marja discutiilor de aici de pe blog, putem reaminti de tema noastra „favorita”: Austria, Olanda (si partial Suedia) conditioneaza accesul Romaniei si Bulgariei la Shengen de rezolvarea problemelor refugiatilor in UE.
Deci, multa targuiala in natura: „Iti dau capra daca imi dai porcu'”, desi negustorii sunt la un targ de camile.
https://www.dw.com/en/germany-government-struggles-over-new-security-strategy/a-64388206
Iata ca, intr-adevar, India e preocupata de cresterea Chinei si de pretentiile sale de suveran in Asia. Pentru prim oara, India participa la un exercitiu militar aviatic alaturi de Japonia in Grupul delor Patru („Quad Group”):
https://www.dw.com/en/japan-and-india-hold-first-joint-fighter-jet-exercise/a-64406635
@fragmentarium văd că-ți miroase urât Planul Marshall.
Tânjești încă după CAER?
Foarte probabil, tabloul dezbaterilor pe tema Planului Marshall (MP) va fi pictat cu culoarea roz, desi tonurile inchise ar trebui sa fie dominante. In mod real, MP a instalat ocupatia economica in WE, dupa cele politica si militara, de dupa WWII. Tot MP a adus, prin programele de MRU ale corporatiilor non-WE, contingente de imigranti non-europeni, cu care au intretesut ostil populatiile native, provocand marile probleme de neintegrare si chiar subversiune, pe care le vedem in zilele noastre. De atunci dateaza si operatiunea Gladio, de implanturi in suprastructura politica de nuclee teroriste (v. speta Aldo Moro) si de subversiune. Din fericire, nu am „beneficiat” de MP, desi cu ceea ce ne-ar fi infestat atunci ne infesteaza acum, dupa 1989, cand am devenit o colonie a Occidentului. Cred ca vom beneficia, in termeni reali de aceasta data, de un China Plan (CP), cand se va da drumul uriaselor investitii ale RPC in UE.
[…] Referinte: https://adriannastase.ro/2023/01/15/fet-dezbatere-despre-planul-marshall/ […]