Dubai nu reprezintă doar un proiect turistic. El inseamnă, in primul rand reusita unei viziuni. Indeplinită intr-o jumătate de secol. Proiectul a pornit la inceputul anilor ’70, prin unirea celor sapte emirate. Cu vointă, autoritate, unitate, Emiratele Arabe Unite au reusit sa mobilizeze resurse din petrol dar si investitii din alte tari arabe unde exista anumite pericole politice. De cateva luni, in Dubai (unul dintre Emirate), sosesc si turisti din Israel. Intr-o tară cu stabilitate autocratică si cu un „stat de drept” original (spre exemplu pedeapsa cu moartea pentru consum de droguri, persoane care dispar si se intorc „disciplinate”, un sistem mixt de convietuire intre musulmani si occidentali, patru milioane de indieni, pakistanezi, etc care lucrează ziua si noaptea, in constructii, in ture de 12 ore).
După cateva decenii, cladirile din Dubai concureaza cu cele mai moderne constructii din lume. Spre exemplu, cu cele din Shanghai. Autostrada principala are sapte sau opt benzi pe sens.
La Expozitia mondială, mi s-a prezentat istoria acestor cinci decenii, de unde s-a plecat (desert si sărăcie) si unde s-a ajuns. E adevarat, bogatia acum este in principal pentru cei care sunt cetăteni ai Emiratelor, ceilalti sunt folositi la muncile grele.
De curand, s-a luat decizia de a opri investitiile masive in cladiri si de a cauta noi nise de dezvoltare, in conditiile in care resursele de petrol ale Dubaiului s-au epuizat. De aceea, sunt incurajate turismul si serviciile bancare. Sunt avute in vedere noile tehnologii, cercetarea, mari evenimente internationale, etc.
De-a lungul timpului, am urmărit diferite secvente de dezvoltare din Singapore, Irlanda, China (inclusiv Hong Kong si zonele speciale). Iar in perioada in care am stat la Jilava, dar si după aceea, am citit numeroase rapoarte realizate de grupuri de specialisti pentru presedinti sau premieri din tările europene care prezentau solutii de performanta economica si socială.
Romania a beneficiat, in timp, de miracole, la conjunctura unor factori interni cu factori externi – Unirea principatelor, Marea Unire. Alte momente favorabile nu au fost insă fructificate. In momentul de fată prioritară este depăsirea crizelor si pozitionarea pentru un viitor global care „nu sună bine”.
Psd se pregăteste să intre la guvernare, riscând să piardă un avantaj electoral pe care l-ar fi avut rămânând in opozitie. Este o decizie de responsabilitate. Dar ea trebuie să fie insotită de anuntarea si punerea in aplicare a unei viziuni de performantă. Probabil că Departamentele partidului, dacă ar fi functionat, ar fi putut să ofere solutii si proiecte cu impact mai puternic in zona economică si socială. Asa, pare cumva că este vorba doar de un proiect de supravietuire (necesar, fără indoială), un proiect al compromisurilor cu liberalii. Vom vedea. Este adevărat insă că pentru a reusi să conduci o masină pe dunele desertului trebuie să dezumfli pneurile la o treime!
PS M-au sunat mai multi jurnalisti să mă intrebe ce este cu cererea mea de reabilitare judecătorească si dacă doresc să revin in politică. Le-am răspuns că nu am un astfel de proiect. Asta nu inseamnă că nu urmăresc ce se intâmplă in tară si că nu mi-as dori să invatăm din greselile noastre dar si din reusitele altora.
“Neoopozitia” Dreptei: Neomarxistii si Neoliberalii
Suntem foarte aproape sa ne confruntam cu o opozitie toxica, dezbinatoare a romanilor, formata din neomarxistii reprezentati de USR-Ciolos si neoliberalii refugiati din PNL-Cîțu si regrupati in jurul lui Ludovic Orban, un renegat liberal, care e concomitent exclus si demisionar din PNL.
Aceasta “neoopozitie” de dreapta va fi ceva cu totul nou in peisajul politic si parlamentar, care isi va trage seva din internationalismul neomarxistilor si din supranationalismul neoliberalilor. In zadar tipa ca turbat Ludovic Orban, din impostura sa conjuncturala, de fals adept al valorilor natiei si familiei, el nu mai poate minti pe nimeni, tot un austerist ramane, nu si-a pus cenusa in cap pentru trecutul sau neoliberal. Iar Dacian Ciolos este un neomarxist esential.
Noroc cu AUR, care va fi pozitia de echilibru in opozitie, ce va modera “neoopozitia” – prin diluarea si estomparea mesajului emanat din neomarxism si neoliberalism, care se insotesc precum tusea si junghiul -, cu o doctrina si o ideologie ale interesului national si unirii romanilor. Ce ii apropie pe Ciolos si Orban sunt intoleranta, prin definitie nedemocratica, la adresa PSD si respingerea irationala a aliantei PNL-PSD, unica solutie anticriza a momentului, pe care suntem datori sa o testam. Cei care au probat ca nu pot trebuie sa-i lase pe altii care pot, nu sa-i obstructioneze. Din pacate, e inca activa o atitudine egoista, contraproductiva, de genul „Daca eu nu pot, sa-i impiedic pe cei care pot.” E vremea ca responsabilitatea, aliata cu democratia, sa dea o replica finala monstrului politic al egoismului si intolerantei.
Să sperăm că va fi bine, în ciuda faptului că experientele trăite în ultimii ani ne arată contrariul!
Ștefan
Domnule Florea, cu tot respectul mai aveti timp ? Timpul costa multi bani si cel mai grav fapt este acela sa trece neindurator de repede. Eu unul nu mai vad nicio luminita la capatul tunelului, care pare din ce in ce mai lung..
Buna seara domnule prim-ministru. Va urmăresc cu interes analizele și comentariile, pline de substanță, cu fine și pertinente observații. Cu deosebita stima
[…] Sursa: https://adriannastase.ro/2021/11/22/cand-sunt-posibile-miracolele/ […]
Domnule Presedinte, va multumesc pentru gandurile de calatorie, analizele extrem de pertinente, despre miracolele Emiratelor. Miracolul se numeste munca si iar munca in decurs de 50 de ani, implementarea cu mult tact si „cap” managerial a noilor tehnologii din diverse domenii, iar acest fapt continua. Nu stiu daca mai este necesar sa mai amintim de zbaterile politico-economice de aici, de pe „cocioc” cum bine a asemuit un clasic in viata Romania. Acum suntem liberi sa cutreieram lumea larga, insa „factorii de decizie” de pe cocioc nu se inspira din zonele dezvoltate ale lumii, nu luam nici un model demn de urmat. Este extraordinar de frustrant sa vezi ca celor carora le-am dat „lectii” de dezvoltare economica in trecut, astazi acestia sunt niste colosi departe de „lumea dezlantuita” a cociocului si este numai vina celor de la putere ca Romania nu a reusit sa tina pasul tehnico-economic cu cei pe care nu cu mult timp in urma i-am „meditat”.
Stimate domn nu doar munca arealizat minunea de la Dubai ci si banii veniti din petrol. Ce este de remarcat este viziunea pertinenta a leader-ilor din emirate. Au stiut ca nu or sa beneficieze de avutia data de petrol o vesnicie si nu s-au multumit sa le fie bine lor si familiei lor. S-au gandit cum pot face ca tara lor sa profite si sa prospere. Munca este intr-adevar la baza realizarilor dar s-a putut face pentru ca au putut fi platiti oameni competenti si muncitori din toate zarile care au fost atrasi in emirate prin venituri pe masura muncii. Toate astea subsumate unui plan de anvergura, unei viziuni clare si asumate asupra viitorului emiratelor. Daca ar fi fost si ei condusi de insi avari, egoisti si obtuzi nu le-ar fi folosit la nimic bogatia data de petrol.
@Nic
Va raspund la o postare ceva mai veche. Va dau dreptate asa este, cu banii veniti din petrol au putut face acele minuni, nu din aur, grane, “aur verde” si nu in ultimul rand din petrol si gaze cum are inca din belsug Romania. Leadership-ul din Emirate se pare ca este unul extrem de responsabil, cu sabia deasupra capului si o viziune avangardista pentru viitorul tarii. Orice ar fi, tot prin munca asidua, adevarat unii extrem de bine platiti si controlati cei din Emirate au facut ca Dubai-ul sa fie un miracol al secolului XXI.
Romania a avut peste 3 milioane de meseriasi, care astazi ridica pe inalte culmi tari de top din UE. Eu unul nu inteleg de ce nu, un “plan de anvergura, unei viziuni clare si asumate asupra viitorului” n-a fost posibil in Romania cand aceasta avea toate datele, capacitatile si posibilitatile sa aplice “invatamintele” din Emirate. Pana la urma v-ati dat singur raspuns la acest “miracol” al Emiratelor, a Dubai-ului care sa invarte dupa soare.
As fi dorit din partea dvs. cateva ganduri despre “realitatea romaneasca”.
@Anonimul vorbește de cocioc, cocioc și iarăși cocioc.
Dar ce naiba înseamnă „cocioc”, că în cei 75 de ani de când vorbesc românește n-am întâlnit acest cuvânt.
Din ce limbă provine?
Dec online:
„COCIÓC, cocioace, s. n. 1. Nămol vegetal amestecat cu bucăți de rădăcini de stuf și de papură (care formează mici insule plutitoare). 2. Baltă mică, izolată, în regiunea inundabilă a unei ape curgătoare, care nu-și poate împrospăta apa. [Pl. și: cociocuri] – Et. nec.”
„cocĭóc n., pl. oace și urĭ (orig. neșt.). Sud (Ant. F. I.)[1]. Insulă de plaur plutitoare, numită și coșcovă și mogîldan (Dun.): peștele să bagă la cocĭoace, pescariĭ pitesc raciĭ pin cocĭoace (VR. 1927, 5, 156), pîn ce cocĭocurĭ se nutreaŭ (niște vulturĭ) știa sfintu (Chir. CL. 1912, 1202). Baltă de apă stagnantă cu aniĭ care nu se primenește de cît cînd vine unda mare”
Deci, inseamna, „la noi, pe balta noastra” si e o expresie peiorativa despre viata din Romania (banui cea politica).
https://dexonline.ro/definitie/cocioc
Imi cer scuze pentru folosirea obsesiva a acestui cuvant. Se foloseste insa ceva mai rar in viata de zi cu zi. Il foloseste des, ca figura de stil, un „clasic in viata, un simpatic, acid si fin comentator a vietii politice, cotidiene din Romania si nu numai.
Sa traiti, Domnule Adrian Nastase! Un miracol ar fi daca Chiorul ar fi condamnat pe viata pentru tot raul facut Romaniei! Al doilea miracol ar fi, daca Iohannis l-ar urma ! Acestea ar fi miracolele de bucurie pentru poporul român !!! Toate ce
În România nu sunt posibile miracole, pentru că destinul acestei țări este prestabilit, înainte și după momentul aderării la spațiul democrației.
Iată un exemplu:
Nominalizarea generalului Ciucă a fost tot timpul singura variantă admisibilă și previzibilă pentru România. Nu înțeleg de ce a fost nevoie de atâtea volute politicianiste numite pompos ,,negocieri”, având în vedere că PSD a intrat și el, de această dată efectiv, în NATO și UE, manageriat cu profesionalism de Vasile Dâncu, adevăratul șef al serviciilor secrete ,, românești”. George Maior a fost fentă după care ne+am luat mulți dintre noi, ca fraierii.
Oricum, este de subliniat experiența de vizionar politic a domnului Adrian Năstase, care a anticipat primul că alegerile din Germania urmau să reorienteze alianțele din politică românească.
Desigur, aceste evoluții nu ar fi fost posibile fără fezandarea PSD în creuzetul reformator al globalismului.
Poate unii nu cred, dar există cel puțin un indicator: Acceptul de principiu al PSD pentru desființarea SIIJ și pentru transparentizarea absolută a procesului de achiziții publice strategice: Vom ști cu precizie cine câștigă, fără niciun dubiu, indiferent de costuri și eventuale consecințe.
Evident că nu va dispărea corupția, dar aceasta va rămâne cantonată strict în interiorul granițelor capitalului și mediului politic românesc.
Astazi sunt la ora de contraziceri, asa ca ingaduiti-mi sa va contrazic. Romania a fost multi ani un miracol, n-am stiut sa profitam in continuare mai ales dupa intrarea in spatiul marii democratii, astazi a gardurilor intinse prin marile magazine, a certificatului verde si mai ales a codului QR care ne inregimenteaza in marea familie a slavilor „democratiei”, insa toata media tace malc. Probabil ca nu va trece mult timp si vom avea „stele” de diferite culori lipite pe haine, parca- mi aduce de o vreme nu de mult apusa, tot in acea parte a Europei a inceput. Aici pe „cocioc”, la noi, nu ati amintit in afara de interminabilele negocieri, de marile „armonizari”, „rotative ” si alete cuvinte inventate de acesti odihniti (a se citi lihniti) ai zilelor noastre. Parca am vizionat o piesa buna a nemuritorului Caragiale si n-am sa fac referire la personajele „piesei”, sunt arhicunoscute.
In privinta achizitiilor publice strategice, stati linistit, acestea nu vor fi niciodata transparentizate, deoarede sunt strategice, daca intelegeti ce vreau sa spun.