30 de ani de la proclamarea independentei Republicii Moldova

Se implinesc, astăzi, 30 de ani de la adoptarea Declaratiei Parlamentului Republicii Moldova cu privire la proclamarea independentei de stat a Republicii.

In aceeasi zi, 27 august 1991, Guvernul Romaniei a transmis o Declaratie cu privire la proclamarea independentei Republicii Moldova. Textul fusese pregătit in biroul meu, de la Ministerul de externe. Era primul act de recunoastere internationala care constata despărtirea Chisinăului de Uniunea Sovietică.

Tot in 27 august, l-am invitat pe reprezentantul Ambasadei americane (Brian Flora) căruia i-am arătat contextul acestui act istoric. De altfel, traducerea in engleză a Declaratiei de independentă s-a făcut in acea zi in sediul ministerului, la Bucuresti, si i-a fost transmisă ministrului Nicolae Tîu, la Chisinău. Am pregatit, de indată, acorduri consulare, stabilirea de legături diplomatice, găsirea unui sediu pentru ambasada de la Bucuresti, sprijin pentru recunoasterea internatională si primirea ca membru ONU, oferirea unui etaj in cladirea Reprezentantei Romaniei la ONU, in New York, vizita ministrului de externe Nicolae Tău la Bucuresti, etc.

Astăzi, la Chisinău, se aniversează 30 de ani de la acel eveniment istoric. Din păcate, presedintele actual al Romaniei, Klaus Werner Iohannis, nu a putut ajunge acolo. Era in ceată…

21 de gânduri despre “30 de ani de la proclamarea independentei Republicii Moldova

  1. DA 6 CASE ESTE CU MINTEA IN CEATA NON STOP MAI ALES ACUM CIND PARTIDUL MEUUUUUUUU CUM SPUNE EL ESTE IN DERIVA.

  2. Se aniversează de fapt 30 de ani de la ratarea șansei istorice de a uni Moldova de patria mamă. Nu intervenea nimeni , nici măcar Armata 14. Germania federală nu a recunoscut niciodată ca stat Germania democrată , iar noi am sărit repede din baie să recunoștem primii independența Moldovei !!!

  3. Memorabil eveniment, dar n-am prea înțeles de ce…
    ,,Tot in 27 august, l-am invitat pe reprezentantul Ambasadei americane (Brian Flora) căruia i-am arătat contextul acestui act istoric”.
    Dacă ambasadorul ar fi fost de altă părere, România ar mai fi recunoscut independența Republicii Moldova ?
    Ar fi avut mai multbfitesc o sesizare a ONU și a Consiliului de Securitate, înainte de orice altceva.

    • Pentru admiterea la Onu este nevoie de acordul Consiliului de securitate, unde Sua are drept de veto. Era importanta recunoasterea de catre Sua in conditiile in care Sua aveau o relatie speciala cu Gorbaciov/Urss/Rusia.

  4. Dvs. ati pus bazele statului roman post-Revolutie (impreuna cu echipa, nu ii cunosc pe toti) dupa ani pierduti dupa Revolutie. Vidul de putere a fost parca mentinut de politicieni cam 10 ani, in anii ’90, ceea ce a produs pagube imense tarii, inclusiv printr-o proasta legislatie de privatizare
    Daca se incepea mai repede, si se si continua cu vointa politica de alte guverne am fi fost mult mai departe, si multi romani nu ar mai fi plecat. Dar, slabele guvernari ce au urmat strim unde au dus azi.
    Faptul ca Presedintele Romaniei nu este in Basarabia azi sa sarbatoreasca cu placinte moldovenesti cei 30 ani, arata o anumita lupe distopica in care traieste acest Presedinte. Probabil a considerat ca, facind prima vizita oficiala la Presedintele Moldovei, dupa ce a fost aleasa, asta e suficient pentru tot mandatul sau si al Maiei Sandu. Nu, trebuie apasat pe pedala de acceleratie, si nu „distractie” la schi.

  5. Cand, in urma cu doua zile, am citit guest-post-ul despre Ucraina si Platforma Crimeea a Kievului, la sfarsit am fost cuprins de un sentiment de umor amar datorita multimii de epitete ignorante, dar si de ingrijorare ca un ghiveci ideatic ar putea imprima o directie strategica. Arareori am intalnit un asemenea balet geopolitic, dintr-o extrema in alta: cand aparent de pro-rusism sau de reala rusofobie, cand de demonizare umorala a UE sau de deplangere ipocrita a acesteia pentru cat este de slaba in arena internationala! Este tactica pe care as denumi-o a oportunismului peren, de a canta si damna in acelasi timp toate contrariile politice ale etapei, adunate pe o baza cat mai larga. Scopul este ca cel care o practica sa cada mereu in picioare, ca la nevoie sa il scoata pe cel care ii convine, depre celalalt scuzandu-te ca a facut-o pentru a nu deveni victima coercitiei ideologice. Una peste alta, autorul s-a identificat pe deplin, metodologic si speculativ, cu cel pe care il critica virulent – presedintele ungar János Áder -, ambii stiind la fel de bine ca nimeni nu le va respinge discursurile insultatoare si incoerente, din cauza fricii de corectitudinea politica. Ca o picanterie, pe care pentru amuzament tin sa v-o impartasesc, dar intr-un alt registru de personaje, lecturarea textului cu pricina mi-a adus aminte de o butada despre Imparatul austriac Iosif al II-lea si compozitorul vienez Wolfgang Amadeus Mozart. Imparatul ii comandase lui Mozart opera muzicala Rapirea din serai. Cand a auzit-o, imparatul s-a plans lui Mozart: “Sunt prea multe note, dragul meu Mozart, sunt prea multe note!”. Desigur, plangerea imparatului arata cat de putin se pricepea acesta la muzica de o inalta calitate, compusa de un geniu al operei. Neindoielnic, in cazul textului cu sumedenia de adjective, din dorinta mai mult decat gresita ca prea multe inseamna mai bine, intr-o schimbare de situatie si de personaje s-ar putea replica mutatis mutandis, dar de aceasta data cu perfecta indreptatire: “Prea multe adjective, domnule H.D. Hartmann, prea multe adjective!”. Sau, cum spun filosofii, cantitatea nu salveaza intotdeauna si calitatea…

    • Vorbiți pe lângă! Articolul la care faceți referire reflecta în mod corect o realitate, Fragmentarium!. Să luăm aminte!

    • Inteleg butada, dar totusi, dl. Hartmann nu e ( inca ) un Mozart in ale relatiilor internationale. Fara indoiala e un „compozitor” competent, educat, informat, dar de aici pina la….Mozart, mai putem vorbi de Muze, de inspiratie, si care din ele il viziteaza. Mai are multe „opere” de compus, sper nu Requiem :).

  6. Scuze pentru typpo, am vrut sa spun „lume distopica” (fac multe greseli din astea, sunt constient, dar nu am timp sa revad tot,).

  7. Epilogul este extrem de predictibil/pe cat este de inteles – dulapul a fost numit de serviciile germane sa submineze Romania. De altfel, Germania inca vizeaza sa ajute Ungaria sa revendice Transilvania. Servicii romanesti? ce gluma mizerabila, ca majoritatea clasei politice din Romania. Doar cand mamaliga va face explozie mai putem scapa de tradatorii neamului.

  8. «Platforma Crimeea»

    Excelent articolul lui H.D.Hartmann „O gravă greşeală de politică externă, o masivă trădare europeană”, referitor la forumul de dialog «Platforma Crimeea» de la Kiev. Numai că o asemenea manifestare verbală şi teatrală – chiar dacă internaţională – este total nesemnificativă deoarece Federaţia Rusă nu va ceda presiunilor, iar cei care s-au adunat acolo nu au capacitatea să silească Rusia să înapoieze Crimeea.

    Organizat sub egida NATO (secretarul general adjunct Mircea Geoană a strălucit prin prezenţa sa), Forumul a fost mai degrabă destinat să arate lumii întregi că respectiva organizaţie încă mai există, după ce şi-a dovedit crasa ineficienţă în Afganistan unde armata celui mai puternic stat din lume a pierdut războiul – în ciuda echipamentului militar ultrasofisticst – cu nişte bande de zdrenţăroşi analfabeţi.

    Celelalte ţări prezente au bifat încă o manifestare propagandistică antirusească, dar a cărei lipsă de importanţă pentru politica europeană a fost ilustrată în mod clar de nivelul foarte scăzut la care au fost reprezentate marile puteri (Germania, Franţa…). Ungaria a încercat să paraziteze Forumul, legând această manifestare rusofobă de nostalgiile teritoriale ale actualei conduceri maghiare. Din nou, o retorică ce nu poate fi luată în consideraţie de nici o cancelarie europeană. Din păcate, România a jucat la Kiev încă o dată rolul de slugă pe care nimeni nu o ia în seamă. Cât despre incompetenţa primului ministru Cîţu, aceasta nu mai avea nevoie de nici o dovadă pentru a fi unanim recunoscută.

    În ceea ce priveşte Ukraina, stat naţionalist şovin, ea mizează pe antirusism, din păcate o constantă a politicii UE, folosită pe post de ameninţare oficială. Iar din punctul de vedere al preşedintelui Zelenski, respectivul forum este o încercare de a-şi justifica conducerea în faţa propriului popor, nu numai corupţia şi haosul administrativ, dar şi neputinţa în ceea ce priveşte Crimeea – o problemă ce nu poate fi rezolvată în sensul dorit de Ukraina – şi, mult mai grav şi presant, situaţia din estul Ukrainei locuit de populaţie rusofonă. Aşa că, aidoma împăraţilor romani care ofereau sistematic mulţimii «panem et circenses», pâine şi distracţie (jocuri de circ), pentru a-şi menaja bunăvoinţa plebei de la Roma, comedianul Zelenski – neputând să le dea ukrainienilor pâine ( adică un trai mai bun) – le oferă doar Circ.

  9. OK, media din Romania afirma ca Presedintele Romaniei, Poloniei si Ucrainei vor fi la Chisinau, unde se vor intilni si discuta. Cred ca e prima oara cind se intimpla asta la Chisinau.
    Sa sarbatoresti independenta unei tari romanesti (de URSS si influenta ruseasca) e un lucru care il putem privi din mai multe perspective. Pentru mine e OK, dar as prefera sa sarbatoresc unirea cu Romania, decit „independenta” Moldovei de peste Prut.

    https://www.mediafax.ro/externe/republica-moldova-30-de-ani-de-la-declararea-independentei-presedintii-romaniei-poloniei-si-ucrainei-sunt-la-chisinau-20246637

      • Multumesc, adevarat, raminem „optimisti activi” 🙂 Important e ca sa lucram cu totii impreuna pentru aceste idealuri nationale, chiar daca metodele difera. Daca inima natiunii, sau macara a celor care conteaza, bate fara sincope, atunci este speranta.

  10. Ca o parere pur personala, cred ca Moldova de peste Prut e bine acolo unde este (deocamdata), traiesc cu impresia ca oamenii de acolo nu au luat-o „razna” ca cei din tara mama, iar condamnarea fratilor nostri de peste Prut la o viata si o guvernare ca cea actuala, cu Citu & Co. ar fi o mare eroare. O au pe d-na Premier Maia Sandu, sa le acordam sansa de a fi stapani pe destinul lor. Ma bucur ca Romania este populata de frati de-ai nostri de peste Prut, peste tot unde isi desfasoara activitatea sunt demni de respect si toata lauda.

Lasă un răspuns