H.D. Hartmann, „Initiativa celor 9 de la Bucuresti”

În chiar zilele aniversării unui secol de la semnarea „Alianței Inimilor”, cum a fost denumită Convenția de Apărare Comună Româno-Poloneză, semnată de către cei doi miniștrii de externe român și polonez, respectiv Take Ionescu și Eustachy Sapieha, are loc la București un summit la care principalii protagoniști sunt președintele german de la București și cel polonez. Amândoi cu măști pe față, unul acasă, altul venit după ce a mai șantajat puțin Uniunea Europeană cu privirea la nerespectarea drepturilor femeilor în țara sa, au vorbit la distanță socială egală. 

Tratatul, în forma sa originală a avut valabilitate de 5 ani, urmând ca în 1926 să fie semnată o nouă versiune. Conform declarațiilor sforăitoare din acea vreme, pe care le și putem citi în presa vremii, cei doi semnatari aveau mandatul integral de încredere din partea conducătorilor celor două țări Regele Ferdinand și Mareșalul Józef Piłsudski. Alianța a avut alăturată și o convenție militară, care bloca efectiv Baltica și spațiul său maritim, precum și asigura un culoar de tranzit imediat pentru cazul în care cele Polonia ar fi fost atacată fără veste de către Germania. În 1926, tratatul a fost revizuit la cererea Poloniei, pentru ca vezi doamne proprietarii polonezi expropriați din Basarabia să fie despăgubiți. Scandalul la acea vreme a fost foarte public, astăzi foarte puțini istorici amintind de șantajul polonez la adresa României. Și ar trebui, pentru că dacă ne uităm la cererile maximaliste poloneze la adresa unor țări fost sovietice precum Belarus, avem impresia că se reptă poveștile din trecut. Realitatea acelui șantaj polonez avea însă o altă justificare. Lovitura poloneză împotriva României avea ca substrat dorința de normalizare a relațiilor Poloniei cu Rusia Sovietică.

Pentru a obține o mai bună poziționare în raport cu România, polonezii începuseră în presa lor o vehementă propagandă antiromânească, favorizând Ungaria și condamnând așa zisele abuzuri ale autorităților române nou constituite pe teritoriile României Mari împotriva minorităților naționale care intraseră în componența sa. Faptul că Polonia acelor ani elimina treptat și oficial prezența oricărei minorități naționale sau religioase, prin asimilări forțate incluzând mutări forțate de întregi populații, cum a fost cea germană spre exemplu, de pe teritoriul ei, nu părea să pună probleme morale tinerei republici catolice. De altfel abuzurile și furturile statului polonez de atunci nu produc nici astăzi vre-o tresărire de cuget onest unei Polonii pornite să căștige războiul său de expansiune teritorială spre estul ex sovietic, cu prețul distrugerii statelor din jur.

Pentru a aminti celor care nu cunosc, în Polonia, sentimentele pro maghiare erau profunde, dezvoltate pe fondul reacționar religios provocat de către catolicismul comun celor două națiuni, de extremă dreaptă, antisemit, rasist și arian și pe care cele două națiuni îl promovau cu mare efort, oriunde în Europa, sub acoperirea ansovietismului și anticomunismului. Deci, pentru a obține normalizarea relațiilor sale cu Moscova, de data aceasta sovietică, Varșovia a aruncat sub autobuz România, schimbând esența clauzei secrete pe care Take Ionescu o impusese în 1921. Ambele obiective militare ale Poloniei, din tratatul din 1921, au fost satisfăcute, dând motiv de conflict direct și permanent atât cu tânăra putere sovietică cât și cu Germania. Pentru România, convenția militară cu Polonia a fost inefectivă și complet asimetrică. Alianța Inimilor nu a răspuns la adevăratele pericole care au lovit până la urmă atât Polonia cât și România.

Așadar, la exact un secol distanță, un președinte român și unul polonez, se întâlnesc pentru a fi gazda unei inițiative de care foarte puțini au aflat, dar și mai puțini au înțeles. Ce este această inițiativă B9 și ce reprezintă acest summit virtual, cu măștile la gură, pentru ca însuși președintele SUA să participe (tot virtual), ar fi trebuit președintele german de la Cotroceni să o explice. Nu a făcut-o, cum ne-a obișnuit deja în cazul tuturor inițiativelor românești de politică externă.

Este clar că summitul a fost o nouă ocazie pentru Biden si NATO de a mai urechea Rusia. Dacă nu este China este Rusia. Dacă nu este Rusia, este sigur Iran. Și dacă nu este vorba despre nici una dintre cele trei puteri, avem răscoale în Palestina. Paternul manipulării propagandistice este deja foarte bine cunoscut. 
Altfel, în plan securitar, la summitul celor 9 de la București nu s-a obținut în avantajul României absolut nimic. Problema fundamentală pentru România este una singură: dacă se continuă construcția transversalei poloneze de securitate care să destabilizeze fostul spațiu sovietic, cum deja s-a reușit în Ucraina și se finanțează din greu (prin Polonia și Baltice) în Belarus, acest lucru nu apără România. Această politică deja obsesională, cu obiectiv secundar o reacție antigermanică în mijlocul Europei, întărește doar Polonia, prin creșterea influenței sale nocive în cele trei mici stătulețe baltice și la Kiev.

Dacă acest summit se dorește un fel de pălărie care să dea importanță Poloniei în pregătirea viitorului summit NATO din Iunie, atunci România a pierdut din punct de vedere al proiectelor sale sale la Marea Neagră. Cum Varșovia nu are nici un fel de port la Marea Neagră iar micile stătulețe baltice nu reprezintă sub nici o formă vre-o forță reală la Constanța, susținerea planurilor poloneze de destabilizarea a estului îndepărtat european duce la reducerea importanței planurilor noastre de securitate la Mare Neagră.

Avem deci, un tablou de manipulare politică a statului român deloc interesant pentru țintele de securitate naționale, pe care România ar trebui, în teorie, alături de președintele său german de la București, să le urmărească. Ele sunt practic aceleași ca și acum o sută de ani, când Pilduski promova o linie dură, naționalistă, religioasă și de loc europeană a expansiunii în est a Poloniei. Mai mult, celebra linie militară Pilsudski promova o Varșovie belicoasă, militaristă și deloc prietenoasă țărilor din Balcani, fapt care a și dus la o profundă stare de iritare dintre România și vecinele sale din Balcanii de Vest. Tocmai datorită legăturilor sale care păreau că servesc mai mult intereselor Varșoviei, decât Bucureștiului.

Summitul de astăzi a confirmat însă jocul balcanic al Poloniei, în tandem cu Ungaria, mai ales dacă cineva se va uita și la triletarala România-Polonia- Turcia care tocmai a avut loc. Că Turcia nu avea ce să negocieze despre obsesiva politică anti Rusia cu o Polonie care îi este ostilă de când se știe, acest lucru nu mai trebuie demonstrat. Trilaterala cu Turcia a avut clar ca obiectiv împărțirea Balcanilor de Vest. Oare între cine? Între Varșovia, Ankara și Budapesta, că doar nu crede nimeni că Bucureștii vor avea ceva influență? Obiectivul a fost de eliminare a României din Balcanii de Vest, nu întărirea influenței istorice românești în areal. De aceea, la acest summit a fost prezent președintele Biden, ca să nu se uite că și SUA au interese în zonă, iar acestea trebuie să fie prezervate. Despre prezența NATO, Balcanii de Vest sunt exact zona complet ieșită de sub controlul acestei organizații defensive, mai ales de cînd Germania a cedat o parte din influența sa economică Turciei. Deci fără Germania sau Franța la summit, dar cu SUA și NATO, România a fost doar gazda unei confirmări de decizii anterior luate.

Din limbajul de lemn pe care l-au avut toți participanții la acest summit, utilizarea dicționarului antirusesc obositor devenind deja mimetism și autism în același timp, practic s-a înțeles că nu s-a spus nimic la această pompoasă întâlnire virtuală. Ca atare trebuie să analizăm mult mai profund acest episod de la București, căci episodul întâlniriii dintre Blinken al SUA și Mass al Germaniei, unde Blinken a pierdut 7 din cele 9 puncte de dialog cu omologul său german, nu poate decăt să ne producă masive frisoane. Să nu uităm că Germania nu a cedat cu nimic solicitărilor SUA, inclusiv cele privind NorthStream 2, pe care l-a apărat inclusiv prin anunțarea unor programe financiare de ajutorare a firmelor germane sancționate de către SUA.

Prima și cea mai importantă observație este că dacă SUA încearcă să introducă o breșă în mecanismul unitar european de securitate, mai ales cel central european pe liniile sale de simbioză cu estul îndepărtat, care nu face parte din NATO, prin întărirea propunerii poloneze, interesele României vor fi pulverizate. Deși fostul ambasador Zuckermann ne prezenta reușitele sale de afaceri personale ca fiind politici ale SUA, trebuie să fim clari în a spune că o șosea din Baltică până la Constanța, care să elimine Moldova românească în mod definitiv de la dezvoltarea de infrastructură este un atac direct la adresa unității statelui unitar român. Simplu și fără să ne ascundem după degete, dacă continuăm pe această linie ă întreagă provincie istorică devine vulnerabilă la presiunea rusească.

Al doilea aspect, pentru următoarele cel puțin două decenii, nu ai cum să introduci Ucraina în NATO când nu puțini membrii ai tratului vor fi împotrivă, iar Kievul are teritorii de la alte state vecine, incluzând un diferend teritorial masiv cu Rusia pentru Crimeea (teritoriu niciodată ucrainean, obținut doar la masa verde ca urmare a unei celebre beții sovietice). Nu ai cum să rezolvi aceste probleme în următoarele decenii doar cerând cavalerilor teutoni să atace Rusia, chiar dacă te cheamă Polonia și te-ai iubit cu Trump sau te curtează Biden. Dacă alăturăm acestor elemente concrete și declarațiile iresponsabile venite de la Kiev conform cărora Ucraina trebuie să aiba dezvolte rachete care să atace centralele nucleare le Rusiei, sau mai direct, să dețină bombe atomice pentru a ataca Moscova, observăm că dezechilibrele produse de politicile de expansiune poloneze în regiune pot devenii, dacă sunt neverificate și necontrolate, adevărate mini Iran. Își poate imagina cineva că Londra sau Paris pot lăsa asemenea cancer ideologic, militarist, antieuropean, masiv naționalist și extremist ideologic să se dezvolte în chiar interiorul NATO? Ca atare, nici una dintre fondatoarele NATO nu vor accepta întărirea militară a Poloniei, ca țară de frontieră cu spațiul ex sovietic.

Aceste componente obiective ale realității geopolitice se uită atunci când se fac analize, de tip sovietic, unde a fi proamerican înseamnă automat să fi antirus, antichinez sau anti oricine nu cumpără mesele ruginite scoase la topit ale US Army. Din contră, trebuie să vedem astăzi, ca și ieri, cu diferențe date doar de evoluția inerentă a istoriei Europei, Polonia are aceleași politici ca și acum un secol. Intervenția președintelui polonez la București, la acest așa zis summit, a pus problema minorităților poloneze din Belarus, fără a aminti problemele minorității românești din Ucraina. Drepturile minorităților trebuie să fie preocuparea Varșoviei în toate țările cu probleme, nu numai în zona sa de interes expansionist cum este fosta republică sovietică Belarus. Aplicarea valorilor europene trebuie să aibă loc în primul rând în Polonia unde drepturile femeilor sunt grav încălcate, dreptul la avort fiind practic interzis, unde dacă nu ai carnet de membru al unei parohii catolice ești un paria social și unde copii învață că minoritățile religioase au fost inserșii negative în cadrul evoluției istoriei poloneze.

Dacă SUA doresc întărirea unui flanc reacționar religios, cu profunde probleme ideologice și politice, atunci acestea trebuie să se întrebe de ce Ungaria si-a construit propria ligă estică iliberală. Căci datorită Poloniei, întâlnirea istorică a grupului de la Vishegrad de anul trecut cu Israel, la Ierusalim nu a mai putut fi organizată. Nervoasa și aroganta Polonie a refuzat să recunoască antisemitismul istoric polonez, ascunzându-se ca întotdeauna după ocupația germană din timpul celui de-al doilea război mondial, ștergînd astfel cu buretele păcatele fondatoare ale statului său după primul război mondial. Căci dacă vorbim de adversari ai democrației și libertății umane, să nu uităm că astăzi avem pe lânga liga marilor autocrații etatiste, China-Iran-Rusia, și una mică, dar foarte vocală, această ligă iliberală din Europa condusă de Budpaesta, Varșovia și Praga.

Manipularea grosieră a poziției așa zis proamericane de către Polonia de astăzi (nu este pentru prima dată când Varșovia joacă duplicitar, să ne amintim de marea fanfaronadă francofonă poloneză), pentru a promova valori iliberale și profund antidemocractice, anti europene și militariste sub steagul politicilor anti Rusia este o minciună istorică și va duce la întărirea liniei anti NATO. Nu va produce niciodată pace sau concordie. De altfel menționarea Belarus de către polonez la București, arată clar intențiile acestuia de a lărgi frontul de conflict cu Rusia, nici decum de a ajuta la reglarea, atât cât se poate, a deficitelor de democrație, de respectare a drepturile omului, libertate religioase, a statului de drept din propria sa țară.

Mesajul în acest sens al lui Joe Biden, care s-a referit la aceste aspecte reale ale deficitului democractic, este nu numai avertisment dat Varșoviei dar și Budpaestei, alt participant la marele summit B9. Dacă cineva refuză cu îndârjire să vadă marile acțiuni anti europene ale Poloniei și micilor săi sateliți baltici, dacă cineva nu vede duplicitatea absolută a politicilor Budapestei, de mare prietenie cu Rusia și China, traversînd imensele spații atît de râvnite de către o Polonie reacționară și întoarsă spre trecutul său medieval, atunci acel cineva dorește izolarea și împachetarea României între un spațiu auster antiromânesc care este cel al vechilor teutoni și menținerea ei în intersecția de interese hungaro-balcanice, care practic transformă Bucureștii într-o simplă trompetă de promovat țintele de securitate naționale ale altor state. Anii de dinainte de 1939 și în special anul 1939, urmat de înțelegerea criminală de la Yalta, măcar să învețe, pe orice președinte de la București, că securitatea națională se joacă doar prin strategia proprie și la curțile imperiale care nu au interese teriotriale comune cu ale dușmanilor.

Pierderea susținerii securității naționale a României de către Beijing spre exemplu, dar așa zisa prietenie căștigată la Varșovia, arată profunda disoluție a politicii externe românești și dezechilibrul masiv de influență pe care România îl cunoaște astăzi. Dezechilibru care se transformă pe zi ce trece într-o mare vulnerabilitate. Proecția puterii internaționale a României la Marea Neagră nu are nimic de a face cu șosele și căi ferate inventate de afaceriști veroși, propuse și niciodată finanțate, mai ales că ele nu sunt validate de necesarul real de securitate națională. Altfel, peste decenii, când democrația globală se va fi transformat efectiv într-o altă etapă istorică, un alt Biden ne va vorbi tot despre eterna corupție și drepturile omului (la el în țară niciodată rezolvate) și noi tot cu ursul rus ne vom război. Iar trenul euroasiatic, pe care de fapt ar trebui să îl prindem astăzi căt mai avem șanse, să fi trecut pe lângă Marea Neagră ca fulgerul.”

27 de gânduri despre “H.D. Hartmann, „Initiativa celor 9 de la Bucuresti”

  1. Extraordinar de elaborata aceasta analiza a situatiei relatiilor romano-polone si nu numai. Deocamdata Romania ramane la locul ei alaturi de vecinii ei seculari, de multe promisiuni de construire a unor autostrazi sau cai ferate mai mult sau mai putin de mare viteza si ceea ce mi se pare cel mai rau este ca viata generatiei noastre si altora se scurge implacabil.

  2. Crimeea (teritoriu niciodată ucrainean, obținut doar la masa verde ca urmare a unei celebre beții sovietice) ca adaugirea ca nacealniku betivanilor , era, el insusi ucrainean!

  3. CU ASA PRESEDINTE DEZINTERESAT DE ROMANIA LA CE VA ASTEPTATI D=LE NASTASE?  VAI DE ROMANIA NOASTRA CU UN PRESEDINTE CARE ESTE HABARNIST SI A FURAT SI CASE  NEPATIND  NIMIC.  SILA CIT CUPRINDE PT ACEST MAIMUTOI.

  4. O postare si o serie de perspective foarte interesante, cu care poti fi de acord, poti sa nu fi de acord, poti sa fii partial de acord si partial in dezacord, dar, in final, multe puncte valide puse in discutie, despre interesele Romaniei in zona si cum sunt sau nu sunt ele promovate.

    Exista o pretentie de flexibilitate in politica externa a Romaniei in acest discurs care cred poate fi contestata, cel putin din punct de vedere al modului cutumiar in care ele se dezvolta. Romania este parte a NATO, si ca urmare, nu are flexibilitatea ceruta de contextul discutat, de exemplu, in raport cu China. Nu stiu cite divergente sunt intre membri NATO pe aceasta tema, dar, pozitia publica fata de China si Rusia este una corecta, pe un singur glas. Altfel, alianta nu ar mai avea sens, daca ar vorbi pe multe voci, si exprimind puncte de vedere divergente pe probleme de securitate comuna.

    Sunt multi „daca” in aceasta analiza, iar o relationare pur istorica din perspectiva unei Polonii care isi urmareste mereu interesele sale in defavoarea Romaniei sunt dificil de mentinut, atita timp cit Romania insasi nu este in stare, ca si Polonia sa si le sustina.

    Sunte de acord ca o autostrada prin Moldova e vitala, pentru Romania viitoare si NATO. O Romanie sub umbrela Poloniei – asa cum apare ca se pozitioneaza tara – nu e aceptabila. Parteneri da, daca Romania mai stie ce inseamna asta. Cred ca e putin prea devreme insa sa vorbim de parteneriat, cind Polonia este de facto mai puternica decit Romania in aceasta regiune. Noi nu suntem in stare sa transportam cartofi pe calea ferata, pentru ca se darima, dapai tancuri si echipamente grele militare. Romania este defazata masiv in dezvoltarea infrastructurii. Si de asta nici nu poate sa spuna lucrurilor mai tare.

    Intarirea capacitatii militare cere mult timp, si multi bani, iar concurenta nu doarme. Va fi extrem de greu pentru Romania sa isi construiasca o armata decenta, care sa fie intr-adevar un mecanism defensiv eficient, dar si unul de atac, daca e nevoie, cum ar fi respingerea inamicului intr-o zona de buffer exterioara Romaniei. Alte capacitati hibride semnificative Romania nu are, ci le foloseste pe cele ale SUA, Canadei si a altora mai puternici.

    Eu nu ma astept insa la Polonia sa aduca in discutie ingteresele minoritatii romanesti din Ucraina. Ma astept ca Romania sa faca asta.

  5. Ce mi se pare insa intereasnt de adaugat la discutia asta regionala cu prententii globale este ca in aceasta perioada de razboi cu Rusia, Ucraina a de venit un stat ultra-nationalist. Va fi extrem de dificil sa aduci un asemenea stat intr-o alianta de state democratice, liberale, din multe puncte de vedere. Deci vorbim de necesitatea unei tranzitii, iar aceasta tranzitie nu poate fi rapida, mai ales cind Rusia e si ea ocupata sa loveasca in interesele Ucrainei, alaturi de Belarus.
    Dar sa ne imaginam o Ucraina in NATO si UE. Ea va fi un competitor important in regiune, fiind un stat mare cu o populatie relativ mare, si cu multe dorinte si chiar pretentii. Polonia insasi va fi afectata, ca si Romania, pentru ca isi deschid fereastra la un vint puternic ce vine din Ucraina, un stat/republica sovietica cu care Romania nu a avut relatii apropiate, ba chiar, as spune extrem de divergente, de la tratamentul romanilor in Bucuvina cedata, pina la gurile Dunarii, cu acel vestit proiect al Ucrainei de a isi crea un canal navigabil care ar fi distrus Delta Dunarii.

  6. Neamțul (Hartmann), tot neamț rămâne.
    Neamțul (Hartmann), la fel ca și nazistul neamț de odinioară prieten cu comunistul sovietic, tot distrugerea Poloniei „medievale” o are în gând.
    Pentru neamț (Hartmann), polonezul tot om inferior a rămas, care, conform ideologiei naziste, ar trebui exterminat rapid cu plutonul de execuție în stilul bolșevismului rusesc.
    A se vedea masacrul ofițerilor armatei poloneze de la Katin, sau masacrul țăranilor români de la Fântâna Albă.
    Sau, în cel mai „uman” caz, reeditarea împărțirii Poloniei între Germania și Rusia.

    Ce-l supără pe Hartmann, este o alianță naturală româno-poloneză sub umbrela NATO care devine un zid de care se împiedică tendințele perpetue ale Rusiei de a avansa spre Europa.

    De aceea și o șosea strategică Marea Baltică – Marea Neagră îl deranjează pe dl. Hartmann care plânge după o Europă integrată în spațiul euroasiatic, visul lui Dughin, ideologul lui Putin.

    În umila mea opinie, un asemenea „analist” nu face cinste nici măcar hârtiei pe care-și expune ideile revanșisto-naziste.

    • Eu as fi mai nuantat. As aminti si Pactul polono-sovietic din anii ‘30, pe care polonezii nu trebuiau sa-l semneze daca nu semna si Romania. Pe de alta parte, autostrada va trece si pe la Chisinau?

      • Ce să caute o autostradă strategică printr-un „stat” ale cărui interese strategice nu sunt susținute nici de UE, nici de NATO și nici de România?

        Și aici vorbim de o Românie pe care n-o interesează nici interesul propriu de a nu a mai avea o zonă a nimănui (Basarabia), în loc de o reintegrare a unei părți a teritoriului ei natural și istoric.

        O Românie pe care n-o interesează soarta conaționalilor ei români din această regiune românească.

        Pentru această readucere acasă a Basarabiei nu vorbește niciun partid politic românesc. Poate ocazional, doar AUR.
        Mi-ar place să văd că România se bate pentru această reîntregire românească așa cum a știut să se bată Germania federală pentru un stat german întregit.

        Inclusiv cu ajutorul american: „Domnule Gorbaciov, haideți să dărâmăm împreună acest zid!”

    • N-as condamna pe nimeni, as face o analiza la rece a ceea ce se intampla in si cu Romania acum si eventual in perspectiva. Nu sa analizez pe nimeni, in schimb sugerez o analiza a celor ce astazi conduc Romania, modul in care acestia il fac, angajamentele si modul de comportare in fata natiunii, a propiilor cetateni si nu in ultimul rand in fata partenerilor din UE si NATO.

      • @Anonimul:”N-aș condamna pe nimeni…”
        ======
        A fost prezentat un articol de autor, autor care se consideră analist politic, deci formator de opinie.

        Ca urmare, discuția are loc atât în jurul conținutului articolului, a profilului analistului și a intențiilor acestuia în cazul în care părăsește echidistanța sau devine excesiv de părtinitor.

        Pot fi discuții pro și contra civilizate, dar sunt regretabile mitocăniile de genul celor manifestate de @Petru Rareș la adresa altor participanți.

        Asta coboară calitatea forumului de discuții și, până la urmă, îi îndepărtează pe partenerii de dialog.

    • „….alianță naturală româno-poloneză sub umbrela NATO care devine un zid de care se împiedică tendințele perpetue ale Rusiei de a avansa spre Europa”…
      Chiar asa? Sa mori tu ? Esti sigur, sigur?….Daaaa….Ce solemn esti !…Ai dreptate, mai ales ca alianta este naturala ! Daca nu era asa naturala si sub o umbrela, nu avea un asa succes..
      De acum inainte, cei doi presedinti nu vor mai fi plouati in veci !
      Acum banuiesc ca Putin a facut in pantaloni de frica „zidului”…Sa vezi ca peste zidul romano-polonez nu mai trece nici un m3 de gaz metan! E mai tare decat zidul chinez, imposibiul de penetrat !
      Nu stia Putin cu cine o sa aiba de a face !..
      Ce mare si puternica a ajuns Romania ! Desigur, doar cu aportul unor mari strategi ca…….. Mirceaaaaaa…… Popescuuuuuu !…

      N.B. „Care devine un zid de care”…care mai de care mai care mai bun se pretinde !

    • Jawohl! Caci un neamt Korect este un Schweinhund!!!

      Insa HDH asta se pare ca nu prea se coinsidera german …. https://www.dcnews.ro/h-d-hartmann-familia-mea-nu-este-traditionala_616339.html

      Dar, e un dar mai nashpa very bad ..

      E ceva cu promisiunile unchiului Shylock via ambasadorul sau Zaharescu … e ceva , ceva ce nu „se leaga” .
      In jurul datei de 8-10 oct 2020 Adrian Zuckerman a declarat „Vom începe derularea unui nou proiect pentru România, împreună cu Polonia, pentru construirea unei autostrăzi şi căi ferate, care să lege Constanţa, de la Marea Neagră, cu Gdansk, de la Marea Baltică. Acest proiect de infrastructură va reprezenta un beneficiu uriaş pentru economiile României şi Poloniei, dar şi pentru economiile din regiune, ani buni de acum încolo”, (https://ro.usembassy.gov/ro/ambasadorul-adrian-zuckerman-la-evenimentul-de-semnare-a-aig-cu-departamentul-pentru-energie/ mai gios, al treilea paragraf de la coada catre cap)
      La o prima cetire iti inchipui asa ceva :
      https://zcj.ro/images/db/1_0_0_1602333367_04767.jpg

      Dar NUUU!!!!
      În realitate, după cum a precizat ministrul transporturilor Lucian Bode, este vorba despre crearea interconectivităţii între diferite sectoare de autostrăzi şi căi ferate deja existente, prin construirea unor segmente noi, în limitele a două proiecte care să unească infrastructura dintre Marea Baltică, Marea Egee şi Marea Neagră: Via Carpatia şi Rail-2-Sea. Judecând după harta potenţialei autostrăzi Via Carpatia, în România ar fi nevoie de construcţia a două segmente de autostradă pentru operaţionalizarea acesteia: Oradea-Arad şi Lugoj-Calafat, însemnând împreună sub 400 de kilometri. Acelaşi lucru se referă şi la calea ferată între Gdansk şi Constanţa – care, apropo, nu este o iniţiativă a ultimelor zile, proiectul Rail-2-Sea existând de câţiva ani buni. Coridorul feroviar Gdansk-Constanţa a fost propus de România la Summitul Iniţiativei celor 3 Mări desfăşurat în 2018.” Citeste mai mult: adev.ro/qj0b8t
      De fapt aata ca cam asa :
      https://oradeaindirect.ro/wp-content/uploads/2020/10/via-carpatia.jpg

      Deci …. Via Carpatia :

      Proiectul Via Carpatia a fost aprobat în anul 2006, când miniștrii de transport din Polonia, Lituania, Slovacia și Ungaria au semnat o declarație comună pentru extinderea rețelei trans-europene de transport prin crearea unei rute mai scurte care va conecta cele patru state[1].

      La data de 22 octombrie 2010, reprezentanții ministerelor Transporturilor din cele șapte țări europene au semnat în Polonia o declarație de susținere prin care traseul va fi extins și în România, Bulgaria până în portul grecesc Salonic, realizând astfel legătura transcontinentală pe axa nord-sud între Marea Baltică și Marea Egee.[2]
      (https://ro.wikipedia.org/wiki/Via_Carpatia , versiune romana)

      Traseul a fost convenit inițial în 2006 de Lituania, Polonia, Slovacia și Ungaria. În 2010, acestui grup i s-au alăturat România, Bulgaria și Grecia, care au semnat așa-numita Declarație Łańcut. [2] [3]

      La 22 iunie 2017, Polonia și Ucraina au semnat un acord de cooperare pentru construcția drumului. Semnatarii au indicat că drumul ar putea face parte din Rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T). [4] [5]

      Construcția a început în secțiuni individuale de-a lungul drumului, iar întregul drum se așteaptă să se deschidă în 2025. [1]

      Secțiunile despre care se știe că sunt în construcție sau finalizate sunt:

      Ramura 1:

      4 secțiuni (184 de kilometri) de autostradă S19 și 96 de kilometri de autostradă S61 în Polonia
      Părți ale autostrăzii M30 din Ungaria (Ungaria până la frontiera slovacă se așteaptă să se deschidă în 2022) [6]
      Autostrada R4 în Slovacia [7]
      Partea vestică a autostrăzii A6 din România (de la Calafat la Lugoj )
      New Europe Bridge peste Dunăre , de la Calafat , România la Vidin , Bulgaria
      Părți ale autostrăzii Botevgrad-Vidin din Bulgaria
      Părți ale autostrăzii Struma din Bulgaria
      Ramura 2:
      Autostrada A1 din România (de la Arad la Lugoj )
      Autostrada A0 pe jumătatea inelului sud în România (de la București Vest la București Est )
      Autostrada A2 din România (de la București la Constanța )
      Descrierea traseului
      Drumul va circula într-o direcție generală nord-sud prin Europa centrală de la Marea Baltică până la Marea Mediterană . Terminalul său nordic este orașul portuar lituanian Klaipėda. Apoi va traversa țara spre est, va trece prin estul Poloniei , estul Slovaciei și frontiera maghiară și română . Va continua în vestul României și în vestul Bulgariei înainte de a intra în Grecia. Terminalul său sudic este orașul portuar grecesc Salonic. [1] O bifurcație în sud poate continua spre est prin România până la Marea Neagră orasul port Constanta
      (https://en.wikipedia.org/wiki/Via_Carpathia , versiunea negleza traducere google)

      Deci, ramura 2 Romania :
      Autostrada A1 din România (de la Arad la Lugoj ) Cica in lucru.
      Autostrada A0 pe jumătatea inelului sud în România (de la București Vest la București Est ) adica centura Bucureștiului, nu stiu de ce ne cacaim atata!
      Autostrada A2 din România (de la București la Constanța ) – executata!
      Nu stiu care ar fi aporcu lu Zaharescu …

      v si https://www.economica.net/via-carpatia-pe-unde-va-traversa-romania-noua-autostrada-dintre-mediterana-si-marea-baltica_115733.html
      de unde fur hara asta :
      https://www.economica.net/wp-content/uploads/2016/03/via_carpatia__traseul_prin_romania_16468100.JPG

      * * *
      Deci ca cum sa spui …. ala zaharisitu ala se baga in seama in 2020 pe chestii demarate deja.
      Nu prea stie ce vorbeste apoi acuza ca trolii rusi

      Cat despre polonezi … se cred un pic prea destepti. Sa nu uitam cum se unfla in pene Beck .. cu putin timp inainte de a se refugia in Romania . Se cocosea ca pusese si el mana pe o bucatica din Cehoslovacia …
      Si daca este vorba de impartirea Poloniei .. apai a fots precedata de ivazia poloneza de pe la 1610 cand lesii au ocupat Moscova .. api s-au gandit bine si au dorit sa converteasca Rusia la catolicism … (eu zic ca cu crusii trebuie aplicata zicala „da-i destula franghie” )

      Oricum ia zi care este priectu american in legatira cu autostrada aia ?!

      • Din cite inteleg eu e un efort american de a se constitui intr-o alternativa la proiectele de infrastructura si transport globale ale Chinei, si nu e vorba doar de Drumul Matasii. Este un lucru necesar, si undeva trebuie inceput. Cel mai util este in Europa de Est si legatura asta intre Sud-Estul Europei si Marea Baltica e buna si pentru interesele NATO, nu doar economice.
        Nu stiu cine vine cu finantarea insa si care sunt periodele de proiectare, executie, finalizare. Asa, dupa cum se misca lucrurile in Romania, poate peste 100 ani.
        Personal, nu ma deranjeaza ca trece prin Moldova la vest de Prut. Romania poate face o extensie cu bani europeni pina la Chisinau.

  7. Am mai citit odata textul. Apare aceasta idee persistenta ca Romania s-ar comporta ca o doamna de companie, si ca nici macar nu ar fi platita pentru servicii. Poate ca exista ceva merit in aceasta metafora, dar ce altceva ar putea face Romania, in afara de sugestia hopnotica, prin repetitie, ca noi ar trebui cumva sa ne lipim de China si Rusia.
    Mai apare idea ca tot acest joc este pentru ca Polonia si Ungaria sa isi imparta Balcanii de Vest. Deci si NATO ar fi doamna de companie a Poloniei si Ungariei, un vehicol folosit in acest sens. Eu cred ca Ungaria nu are decit jocul, nu cred ca are si resursele pentru a isi aroga vreun rol major in Balcanii de Vest. Polonia e mult mai departe si geografic si istoric de zona asta.
    Inca odata, ce nu se aminteste in comentariu e la fel de relevant, anume de reala agresiune a Rusiei in Ucraina si Marea Neagra.

  8. Wow, mega-scandal de coruptie la nivel de Kurz, adica ditamai Bossul Austriei, o tara nu prea prietena Romaniei, decit la acuze de coruptie la adresa Romaniei, si la taiat lemne si frunze de bani prin bancile lor corupte, dar politice, si cu sefii de sucursala in Piata Victoriei cind e vorba de „ciuma rosie”. Deh, corporatisti cu inalte pretentii de moralitate. Cind e insa vorba de banii rusilor, sunt in linia intai.

    „…What is the Ibiza Affair and what does it have to do with Kurz?
    The source of Kurz’s grief stems from the bombshell sting video that blew the lid off the so-called Ibiza Affair. The video was recorded in 2017, shortly before Kurz took office and ultimately brought down the governing coalition between Kurz’s Austrian People’s Party (OVP) and the far-right Freedom Party of Austria (FPO) and forced new elections after it was made public in May 2019.

    In the video, FPO leader Heinz-Christian Strache, who would later become vice chancellor under Kurz, was recorded alongside deputy party leader Johann Gudenus as the two met with a woman claiming to be the niece of a Russian oligarch at a villa on the Spanish island of Ibiza. An interpreter for the woman, as well as Gudunus’ wife were also present.

    The video captured the men drinking heavily and discussing the possibility of awarding lucrative government contracts to the woman in exchange for her help in providing positive media coverage ahead of upcoming parliamentary elections if she were able to successfully purchase the Kronen Zeitung, an Austrian tabloid.

    Strache and Gudunus also suggested the woman could make political donations via secret accounts, claiming others had already done so. Strache later denied any illegal activity and said that he had been talking nonsense in his drunken state. He eventually stepped down from his post and Kurz ended the coalition shortly thereafter.”

    https://www.dw.com/en/austrian-chancellor-kurz-confirms-he-is-under-investigation-denies-wrongdoing/a-57511211

  9. Înțeleg că pe acest blog unii colegi, ca două păsări vigilente de pradă, se străduiesc din răsputeri să-l combată pe domnul Năstase, ori de câte ori se abate de la corectitudinea politică.
    Și, eventual, să ne facă pe toți ceilalți să înghițim gălușca tentativei de mistificare și cenzurare a istoriei, parte a propagandei americane și globaliste în Europa de Est.
    Cea mai intolerabilă distorsionare a adevărului istoric privește natura criminală a nazismului.
    Ni se inoculează, sistematic, teza că nazismul nu este atât de condamnabil, DACĂ este opus rusismului.
    Ca dovadă, colegii noștri vorbesc, probabil în necunoștință de cauză (deși eu cred că o fac cu bună știință și rea credință) de prezumtive simpatii naziste atribuite autorului german al comentariului, dar nu suflă o vorbă despre recrudescența nazismului în Ucraina, cauționată chiar de Ambasada SUA la Kiev, cea care l-a reevaluat pe Stepan Bandera , unul din liderii mișcării xenofob-nationaliste ucrainene în anii 39-41.
    Mai mult, în vestul Ucrainei, tineri îndoctrinați se mândresc cu afișarea în public a zvasticii, încă din 2014.
    Cine își imaginează că acest stat instabil și extremist ar putea fi absorbit în NATO, este, în cel mai bun caz, naiv.
    Mesajul STOP a fost dat, foarte explicit de Rusia (mesajul integrând și Belarus), cu ocazia ultimelor evenimente de la Marea Neagră.
    Se pare că mesajul a fost foarte bine înțeles de Joe Biden, restul este teatru politic plin de artificii și efecte speciale în flancul estic, menit să păstreze încrederea cetățenilor comunitari în ,,umbrela” atotputernică a SUA și NATO și aceștia să nu miște în front când vine vorba de alocări bugetare masive destinate conglomeratului militaro-industrial de peste Ocean, sau, să nu îndrăznim cumva să taxăm suplimentar corporațiile străine. Nici nu mai vorbesc de licitații.. prin încredințare directă de miliarde de euro și vot secret în Parlament. Dar asta nu e corupție de nasul DNA, bineînțeles. Poate doar doamna Kovesi să poată face ceva.. ,(Z)
    … Și, eventual, să uităm de înfrângerea rușinoasă a NATO în Afganistan inclusiv pierderile inutile de vieț omeneștii și mai ales bani….foarte mulți bani.
    Va răspunde cineva vreodată ?
    Posibil, după resetarea lumii în sensul bun, cel de re-prioritizare a rolului națiunilot egale și interconectate în lume, fără imperii și hegemonii cu mâinile mânjite de sânge.
    Poate că visul lui Nicolae Titulescu nu este chiar atât de fantasmagoric..

  10. Tensiunile acumulate în Orientul Mijlociu, după ocuparea Palestinei, ne au fost niciodată înăbușite, sau disipate prin negocieri sincere, deși există rezoluții ONU foarte explicite în această speță de importanță planetară.
    Se vede acum ce înseamnă autosuficiența arogantă a hegemonului, cauționată direct sau indirect de indiferența endemică a Europei și instituțiilor mondiale reduse doar la roluri decorative.
    Cuvintele tulburătoare ale lui Abu Abas, liderul Mișcării Palestiniene de Eliberare, sper că vor trezi lumea la realitate și o vor scoate din captura magiei marveliene bazată pe legitimitatea Forței, promovată agresiv de (multi) media securistoidă din așa zisa lume liberă:

    ,,Plecați și lăsați-ne! Ne-am săturat ! Nu ne vom părăsi niciodată țara!”.

    Este strigătul disperării unui popor umilit care va lupta, cu femei și copii, până la extincție, dacă așa va fi să fie.
    Ce va face SUA ? Va inchide ochii la masacrarea poporului palestinian, privat ostentativ și cinic de Administrația SUA de dreptul la un stat propriu, în speranța că supraviețuitorii vor fi relocați în terțe țări, inclusiv în Europa ?
    Iar lumea va sta în continuare într-o expectativă lasă ? Dacă nimeni nu va (re) acționa cu fermitate și concertat, în primul rând pe cale diplomatică și revalorizarea statutului de drept al ONU, atunci viitorul poate fi orice. Chiar și suprapus peste cele mai negre coșmaruri ale umanității….
    Cine ar fi crezut că o nație care a suferit Holocaustul este atât de aproape de a comite un genocid, la care ,,lumea civilizată” ar putea fi asociată complicității criminale ?
    Este evident că hegemonismul duce la dezechilibre insurmontabile, mai ales când oamenii nu învață nimic din istorie, încercând neghiob să o reseteze.

  11. Le sugerez „colegilor” de la serviciile rusesti pe acest blog sa mai presare, ocazional, si lucruri credibile intre insultele la adresa altor comentatori romani cu care au probleme strategice, in loc sa insiste cu matrapazlicurile rusesti. Ca sa ajut pe acesti rusi cu limba romana si sa ii scutesc de o investigatie la FSB clarific: „Matrapazlic” e cuvint de orgine turca, si se refera la „siretenie”.
    Totusi, „noile” metodele rusesti de propaganda nu prea sunt „nuantate”, pe gustul diplomatilor, ci, se vede, au ramas destul de brute, culminind cu „Hamburger Noviciok” care se poate livra direct dela Kremlin, cu gust minunat de afterlife. Nu e greu sa observi incercarea acestora de a se substitui romanilor apelind la „noi”, cind, de fapt, e vorba de „nashi”. Din fericire, putini romani mushca din aceste minciunele cu gust de kvas, si cred ca asta le da indigestie. Na zdarovie!

    • Replică copy paste, lipsesc ghilimelele
      Hegemonul nu are argumente, are
      doar pumnn în gură. Încă nu merge și aici. A mers perfect în Canada, unde și respirația poate fi incorectă politic.
      (Z)

      • Canada are problemele ei. Prin comparatie cu Rusia insa, e o tara in care poti respira fara sa te trezesti la mititica pentru ca nu esti „tzar correct”.

  12. Intrigă discordială și delir geopolitic

    Daca ar exista o glanda a intrigii discordiale si a delirului geopolitic, atunci cu siguranta aceasta este sursa secretiilor umorale ale lui H. D. Hartmann, scripturate in analiza politica intitulata „Initiativa celor 9 de la Bucuresti”. Desi autorul se straduieste sa dea impresia unei abordari inclusive si preocupante pentru viitorul societatii romanesti, nu s-ar putea spune ca-i si reuseste. Ca intotdeauna cand teoretizarea bunelor intentii e subminata sau anulata de practica inselatoare a pavarii cu acestea a drumului spre infern.

    Uitandu-si probabil tactica, or poate ca aceasta i-a fost invinsa de catre subconstient, autorul ataca atat istoria politicii externe si de aliante a Bucurestiului din urma cu un secol, displacandu-i regele Ferdinand si ministrul de externe Take Ionescu, ale caror declaratii privind semnarea cu Polonia, in 1921, a “Aliantei Inimilor” – Conventia de Aparare Comuna Romano-Poloneza – le denigreaza ca “sforaitoare”, cat si pe cea actuala, privind Formatul Bucuresti 9 (B9), stigmatizandu-l pe presedintele “german” Klaus Iohannis de parca acesta ar fi un presedinte “negru”. E cat se poate de clara pozitia cuiva caruia ii pute atat trecutul cat si prezentul unei tari!

    Lucru ciudat, se pare ca nici germanitatea nu ii miroase mai bine lui H. D. Hartmann, care il pune la colt pe coetnicul sau Klaus Iohannis de o maniera exclusiva, din afara originii germane, de care insidios s-ar parea ca se dezice si ar transmite ca doar aparent le este comuna. Atunci, ce hram poarta Hartmann?! Ne dumirim pe masura ce urmarim elucubratiile politoide ale autorului, imbibate de acea toxicitate ce putrefiaza tot ce nu este Globalism, definibil prin esenta sa ternara, (1) rasiala (rasa superioara), (2) religioasa (popor ales) si, pe baza primelor doua, (3) geo/politica (suprematie globala).

    Negationismul lui H. D. Hartmann in privinta recentului summit B9, organizat la Bucuresti si patronat de presedintii roman Klaus Iohannis si polonez Andrzej Duda, este o constanta specifica Globalismului, care vegheaza ca nicio integrare, coeziune si solidaritate sa nu se infiripeze si coaguleze in planurile national, subregional si regional, fara ca ochiurile respectivei tesaturi politice si geopolitice sa nu fie impletite cu andrelele sale. Cand autorul vorbeste de religia poloneza reactionara (deja autorul nu mai are proprietatea cuvintelor), de flanc reacționar religios (o aberatie desantata), de negativarea parohiilor catolice (alt delir anticrestin), nu mai e nevoie sa te intrebi din ce directie vin astfel de alegatii si nici sa te mai indoiesti in privinta suprematiei nelegitime pe care outsiderii o pretind sau vor sa o obtina in spatii si locuri straine, din alte tari sau regiuni.

    Clarificator este si cand Hartmann sustine ca președintele Biden a fost prezent la summitul B9 ca să nu se uite că și SUA, bagacioasa unde nu-i fierbe oala, are “interese” în spatiile ex-sovietic si ex-iugoslav, iar acestea trebuie să fie “prezervate”. Dar si mai limpede este cand deplange ca întâlnirea grupului de la Visegrad de anul trecut cu Israel, la Ierusalim, nu s-a mai organizat datorită Poloniei, ca apoi sa se ambaleze in acuzatii nefondate privind o pretins “nervoasa” și “aroganta” Polonie, care nu vrea să accepte sa i se puna in spate facatura unui asa-zis “antisemitism istoric polonez”! Autorul ignora neonorant ca Polonia nu mai exista ca stat in timpul celui de-al doilea război mondial. El o calomniaza, la fel de visceral, ca ar fi șters” cu buretele “păcatele fondatoare” ale statului polonez după primul război mondial. Hartmann si-a pierdut masura, abatand asupra merituoasei Polonii a sindicatului Solidaritatea, care a dat semnalul revolutiilor anticomuniste, tot atatea insulte cate laude i s-au adus in anii ’80 si dupa caderea comunismului. E un semn ca acuzatiile Globalismului sunt ca o girueta, se pot indrepta catre orice tara, dupa cum o va misca vantul intereselor sale.

    Insa Hartmann este si instabil in analize si evaluari privind Polonia, un indiciu de grava subrezenie a constructiei sale discursive. Cand acuza Polonia de antirusism “obositor” si de “reactie antigermanica”, cand de duplicitate si de “minciuna istorica” sub steagul politicilor anti-Rusia. Curioasa este si o “concluzie” a lui Hartmann, care poate fi extrapolata si la alte natiuni aliate europene, anume ca “nici una dintre fondatoarele NATO (e clar ca se refera la SUA, n.m.) nu va accepta întărirea militară a Poloniei, ca țară de frontieră cu spațiul ex sovietic” (wow!, dar si Romania e tot o tara de frontiera cu spatiul ex-sovietic, sa intelegem ca, discret, Globalismul ne tinteste cu acelasi tratament?).

    Ca sa ne lamurim, trebuie sa ne intrebam ce este discursul lui H. D. Hartmann despre B9? Neindoielnic, este un atac pe integrarea subregionala central-europeana, care poate fi considerata ca o descentralizare a integrarii regionale. Fara a dezvolta, poate cu alt prilej, mentionez doar in trecat ca B9 poate materializa, acum sau ulterior, niste transferuri de puteri de la Bruxelles spre acest pol subregional. B9 poate fi un posibil spatiu de interferente si de complementaritate Est-Vest in Europa Centrala, ca o necesara scoatere a acestei zone de sub presiunile laterale rusa si germana. In acelasi timp, B9 poate fi o posibilitate de a se plasa pe primul inel in raporturile cu Estul european, reducandu-si sau compensandu-si astfel dezavantajul de a fi pe inelul periferic in raport cu Vestul european.

    Sunt atacate de asemenea multilateralismul, cooperarea, solidaritatea, coeziunea, ale caror deficite traditionale in Europa Centrala au un impact si asupra gradului real de integrare si de securitate europeana. Este o greseala sa nu se coreleze securitatea Europei Centrale cu coeziunea, solidaritatea si multilateralismul din aceasta subregiune, amarnic supusa dictatelor frontaliere ale Globalismului (v. Ukraina si Balcanii de Vest), care a urmarit sa-i incalceasca teritorii si populatii in asa fel incat Natiunile din acest areal sa nu se inteleaga niciodata, sa se dusmaneasca de moarte pe vecie. Insa subregiunea B9 nu este o Sahara Occidentala, acel teritoriu desertic pe care, la sfarsitul anului trecut, Trump l-a atribuit discretionar Marocului. Intermariumul format de B9 poate iesi din jocul geopolitic nefast, distrugator de Natiuni, al Globalismului.

    Deplangerea de catre autor a “pierderii sustinerii securitatii nationale a Romaniei de catre Beijing” este falsa, ea incearca sa mentina bresa de coeziune, solidaritate si multilateralism din vecinatatea nemijlocita si apropiata, din subregiunea central-europeana, care este totodata si o bresa de securitate. Pana la chinezi, trebuie ca Natiunile din Formatul B9 sa invete lectia concordiei, a cooperarii si intrajutorarii neconditionate, sa deprinda spiritul acordului inimilor, sa iasa din unilateralismul logicii de confruntare pentru “leadership regional”, la care a instigat fostul ambasador american Zuckerman si pe care si autorul il insinueaza, sa se concerteze dupa comandamentul secolului XXI, care este multilateralismul.

    Nu poate decat sa ingrijoreze propensiunea lui H. D. Hartmann pentru “democratia globala”, adica Globalista, pe care ne-o canta sirenic ca va fi “peste decenii”, cand “se va fi transformat efectiv într-o altă etapă istorică”. Brrr!, sa ne scuturam de aceasta proiectie Globalista ca de un vis urat! Declaratia comuna a B9 atrage atentia asupra faptului ca NATO se confruntă cu ameninţări şi provocări distincte din toate direcţiile strategice, care solicita o abordare tip 360 de grade, ca terorismul rămâne o ameninţare pentru noi toţi, ca războiul hibrid, dezinformarea şi minciuna au ca scop semănarea neîncrederii în societăţile noastre, cu obiectivul final de a șubrezi fundamentul democraţiilor noastre şi de a ne submina unitatea, ca e nevoie de o relaţie constructivă cu Rusia, de modernizarea structurii de forte a NATO si de actualizarea conceptului strategic al Aliantei. Aceste idei ale summitului B9 sunt contributii conceptuale absolute.

    Ca de final, sa ne intoarcem tot la mitologie, din care Globalismul si-a extras miturile fondatoare. Oare Globalistii nu vad ca isi atrag condamnarea din partea tuturor Natiunilor si ca astfel merg pe un drum infundat? S-ar parea ca ritualurile sacrificiale, inclusiv cu victime umane, le-au obturat Globalistilor al treilea ochi, al clarviziunii omenesti, si le-au dezvoltat in schimb complexul R, cea mai veche zonă filogenetică a creierului, apropiat de cel al animalelor, care este sediul celor mai primitive și instinctive funcții. Dar tot in mitologie aflam si o solutie privindu-i pe cei care seamana intrigi si vrajbe. Eris, zeița vrajbei la greci, corespunzătoare Discordiei la romani, a fost izgonită din ceruri de către Zeus, pentru că semăna neînțelegere printre zei.

Lasă un răspuns