Vernisajul Expoziției: „Nicolae Titulescu – un lider al diplomației europene”

Miercuri, a avut loc, la sediul Fundatiei Europene Titulescu, vernisajul Expozitiei „Nicolae Titulescu – un lider al diplomatiei europene”. Vernisajul, din cauza restrictiilor cunoscute, s-a desfăsurat cu un număr foarte limitat de invitati. Au fost prezenti insa academician Răzvan Theodorescu, din partea Academiei române si Daniela Cămărăsan, secretar general al MAE. A rostit căteva cuvinte despre Nicolae Titulescu noul director stiintific al FET – Dumitru Preda. Directorul RomFilatelia, Cristina Popescu a prezentat plicul filatelic”prima zi”, lansat cu ocazia aniversărilor Titulescu din acest an.

Expozitia cuprinde documente si obiecte personale ale lui Titulescu, din patrimoniul Fundatiei si din colectii private (unele expuse pentru prima dată) – biroul său de lucru, caiete din jurnalul personal, certificate si diplome, medalii, fotografii din intalnirile sale, ciocanul folosit la conducerea Adunării Societătii Natiunilor, etc. Curatorul expozitiei este Adina Rentea – căreia ii multumesc pentru efort -, ajutată de colegii mei Stefan Florescu si Mihaela Draghici.

Expozitia va fi deschisă in perioada 26 aprilie – 21 mai.

Program:

Luni – Joi: 10.00-15.30

Vineri: 10.00-13.00

30 aprilie, 3 mai – închis.

11 gânduri despre “Vernisajul Expoziției: „Nicolae Titulescu – un lider al diplomației europene”

  1. Ieri, 23.04.2021, Klaus Werner Iohannis, la finele vizitei în parcul natural Văcărești, a exprimat și un mesaj bine țintit către Comisia Europeană și partenerii strategici, pe care îl redau, cu aproximație, din memorie:
    ,, România este un bastion de credibilitate în flancul estic al NATO și UE, își consolidează apărarea și se sincronizează cu aliații în deciziile majore de securitate.
    Dar, România, ARE NEVOIE DE INVESTIȚII SI SPRIJIN PENTRU ACCELERAREA EGALIZĂRII CU OCCIDENTUL ÎN MATERIE DE ECONOMIE, INFRASTRUCTURĂ CRITICĂ ȘI INFRASTRUCTURĂ CIVILĂ”.
    Bravo, domnule președinte, felicitări pentru curaj ! Așa este, România trebuie ajutată în mod real, nu doar cu sfaturi, directive, condiționalități și…. fonduri europene de tip ,,fata morgana”. Iată, proiectul de țară al României a fost, din nou, returnat pentru corecții, pe ici pe colo – prin părțile esențiale.
    Trecând peste incompetența endemică a decidenților politici de la Ministerul Dezvoltării – condus (fără volan și direcție) de nulitatea Voiculescu 2 (adică Ghinea), devine tot mai evident că UE nu are ca obiectiv central dezvoltarea economică a României, ci direcționarea de bani către oengeuri parazite implicate politic și firme agreate și autorizate pentru tot felul de activități conexe fără impact economic fundamental.
    Ce înseamnă ,,digitalizare”, în condițiile în care Romania are nevoie de agricultură, are nevoie că aerul și de irigații, ca să nu mai vorbim de infrastructură rutieră si feroviară ?
    Până la urmă există, totuși, două certitudini în tara noastră : Plata ritmică a contribuției Romaniei la bugetul comunitar și plata taxei de protecție către partenerii strategici, cei care văd în români doar un amalgam de carne de tun pentru interesele lor geopolitice și o piață pentru armele lor aproape expirate livrate prin încredințare directă și acorduri aprobate în secret de instituțiile românești abilitate.
    Dar totul e bine, când se termină cu bine: N-am avut parte de războiul dorit de unii conaționali, dar am rămas cu forța de descurajare datorită căreia rușii s-au retras (nu, nu pentru că au terminat exercițiile militare și au finalizat dialogul la nivel înalt cu vesticii pentru fixarea liniilor roșii).
    Cârcotașii ar putea spune, ca românul:
    ,,Și…..și cu banii dați”, dar eu nu sunt, bineînțeles, în asentimentul lor. Mai rămânem și cu statul de drept.
    …Nu înțeleg de ce nu mă credeți.
    (Z)

  2. Este remarcabil ca exista acest grup de entuziasti romani care duc peste generatii renumele liderilor nostri. Iar Romania a dat si continua sa dea lumii multe virfuri, din pacate multe din ele fiind absorbite de alte tari, precum in Canada, jucatoarea de tenis Bianca Andreescu (si Maria Patrascu).
    Regretabil insa, Nicolae Tituescu este complet necunoscut in Canada. Poate ar fi util un plan de mediatizare international, la momentul potrivit.

    • Astept câteva sugestii. Putem pune la dispozitie unele carti despre sau scrise de el. Eventual in engleza sau franceză. Problema o reprezintă transportul spre Canada. Poate găsim o solutie de sponsorizare.

      • O sa ma gindesc. Banui ca sunt mai multe cai de abordat:
        1. Participarea la un „book fest” prin firma care a publicat cartile despre sau ale lui Titulescu in limba engleza/franceza. Aici stau prost la capitolul network, dar, nimic nu e imposibil;
        2. O modalitate de a inscrie cartile in limba engleza-franceza in oferta Chapters-Indigo in Canada pentru a fi cumparate de public (https://www.chapters.indigo.ca/en-ca/)
        3. Eveniment organizat prin Ambasada Romaniei la Ottawa;
        4. Eveniment organizat printr-o fundatie canadiana de relatii internationale sau istorie;
        5. Carti trimise direct unor personalitati politice canadiene, eventual domnului Trudeau si ministrului sau de externe (nu glumesc) din partea Fundatiei Titulescu, intr-un moment deosebit ca ziua nationala a Romaniei, aniversarea relatiilor diplomatice intre cele doua tari.

  3. Aici acasa, pe „cociocul” nostru iubit sunt (inca) multi entuziasti si plini de responsabilitate de a duce mai departe peste generatii renumele liderilor, a tuturor romanilor care au contat pentru aceasta natiune si nu numai. Poate este de inteles ca personalitatea diplomatului de varf Nicolae Titulescu sa nu fie cunoscuta marelui public din Canada, alte state si din pacate nici la noi acasa nu-si mai aduc multi aminte de marea sa anvergura. Sunt convins ca-n mediul diplomatic global numele de Titulescu este cunoscut iar, din cate-mi aduc aminte „Documentele Diplomatice” au fost traduse in cateva limbi de circulatie internationala si deopotriva studiate.

  4. Nicolae Titulescu a fost un vizionar al timpurilor sale, într-un context internațional extrem de dificil urmare a nerecunoașterii de către Uniunea Sovietică a Tratatului de la Paris parafat de puterile învingătoare după încheierea WWI.
    ,,Marele diplomat român şi-a folosit abilitatea pentru a obţine acordul comisarului poporului Litvinov în vederea restabilirii relaţiilor diplomatice bilaterale. Astfel, la 9 iunie 1934, a avut loc, la sediul Ligii Naţiunilor din Geneva, un schimb de scrisori diplomatice între Nicolae Titulescu şi Maxim Litvinov, moment care a marcat, de fapt, reluarea relaţiilor dintre cele două ţări, după o întrerupere de 16 ani. Despre semnificaţia acestui eveniment, Titulescu afirma: „Consider reluarea raporturilor diplomatice între România şi U.R.S.S. ca unul din cele mai importante acte din viaţa mea politică.””
    .. Chiar dacă nu s-a reușit încheierea unui acord mutual de recunoaștere explicită de către URSS a granițelor estice ale României, totuși, urmare a eforturilor diplomatice ale lui Titulescu, s-a obținut (printre altele) restituirea unui părți a Tezaurului României (iunie 1935) și repatrierea rămășițelor pământești ale domnitorului cărturar Dimitrie Cantemir.
    NOTĂ
    Încerc să-mi imaginez ce destin ar fi avut Nicolae Titulescu dacă ar fi fost contemporanul nostru.. cred că ar fi avut un parcurs chiar mai trist decât dvs, domnule Adrian Năstase.
    Foarte plauzibil, ar fi putut fi, în prezent, coleg de celulă cu Liviu Dragnea, datorită acuzației de pro-rusism, care se lipește ca un stigmat de fruntea oricui îndrăznește să promoveze deschiderea României către toate azimuturile.

    Victor Ponta a scăpat, pe moment, după ce a devenit docil și cuminte..

Dă-i un răspuns lui ZeVAnulează răspunsul