Ultima zi la Sharm El Sheikh

Vantul continua sa bata cu putere. Palmierii par sa se rupa in fiecare clipa. Un localnic mi-a explicat ca fenomenul asta are loc in fiecare primavara si ca, pentru ei, e un motiv de bucurie. Ei nu au albine aici si vantul este cel care imprastie semintele de plante si de flori spre desert, spre a-l cuceri.

Am terminat de citit Jurnalul lui Sebastian. Un destin personal cumplit, intr-o perioada cummplita. Nascut in 1907, moare in 1945, lovit de un camion. Dupa ce reusise sa supravietuiasca razboiului, masurilor anti-semite, distrugerii casei sale in bombardamentele anglo-americane din 1944.

Lumea intelectuala si culturala a acelor vremuri, asa cum o prezinta el, nu are nici o legatura cu portretele din manualele de scoala. Este o lume a compromisurilor, a tranzactiilor, a incercarilor de supravietuire individuala. Aflam, periodic, despre lecturile sale. Foarte adesea romane ale lui Balzac. Personajele sale il obsedeaza. Uneori ii sevesc drept inspiratie pentru piesele sale de teatru.

Jurnalul este, partial, si un fel de cronica a operatiiunilor de razboi. Pentru Sebastian, ca evreu, razboiul are si o miza personala. De aceea, bucuria lui pentru infrangerea Germaniei naziste si a statului legionar roman. Intr-un fel, Jurnalul mi-a adus aminte de cartea lui Serge Moscovici, „Cronica anilor pierduti”.

Multe din notatiile sale sunt antologice. In final, redau doar una dintre ele:

„Titlu posibil de eseu – Despre realitatea fizica a minciunii. De aratat cum minciuna, oricat ar fi de arbitrara, creste, se ramifica, se organizeaza, devine sistem, capata contur, puncte de sprijin si cum, de la un anumit grad mai departe, se subststituie faptelor, se transforma ea insasi in fapt si incepe a exercita o presiune de neinlaturat nu numai asupra lumii celeilalte dar asupra autorului minciunii insusi.”

30 de gânduri despre “Ultima zi la Sharm El Sheikh

  1. Domnule Adrian Năstase dacă Mihail Sebastian nu ar fi murit în anul 1945 ci mult mai târziu,care ar fi fost statutul său în timpul regimului comunist?Ar fi intrat în conflict cu el?S-ar fi adaptat regimului?

  2. Imi place sa va citesc blogul. Referirile din Mihail Sebastian mißau adus aminte de o stire de ieri – Andreea Moldovan de la Min. Sanatatii a cerut ca cei vaccinati sa poarte bratari sau ecusoane inteligente ….” Ma gandeam, de ce nu ar purta cei nevaccinati steaua galbena ? Stiti care, aia din perioada care credeam ca a apus demult. Cat despre d-na Moldovan si cei vaccinati, i-as ruga sa poarte o bulina neagra, sa stim si noi din prima cu cine avem de-a face…..

  3. lun., 12 apr. 2021, 07:18 ADRIAN NĂSTASE a scris:

    > Adrian Năstase posted: ” Vantul continua sa bata cu putere. Palmierii par > sa se rupa in fiecare clipa. Un localnic mi-a explicat ca fenomenul asta > are loc in fiecare primavara si ca, pentru ei, e un motiv de bucurie. Ei nu > au albine aici si vantul este cel care imprastie seminte” >

  4. Bucata de istorie prezentată de Sebastian în jurnal e contaminată de subiectivismul autorului. Inevitabil, memoriile, amintirile sunt puncte de vedere ale celor care le scriu.
    Știința istoriei sociale și știința istoriei literaturii se folosesc de memorii într-o anumită măsură, dar nu preponderent.
    Scriitorii, oamenii de cultură sunt înainte de toate oameni cu calități și defecte, unii zic că mai ales defecte.
    Sadoveanu era zgârcit, Arghezi – nesuferit…

  5. Domnule Presedinte,
    Acolo, pe nisipul fierbinte si linistea de la Sharm El Sheikh, departe de mizeria politica a „cociocului”, am aflat astazi un lucru extraodinar de interesant si nu doresc sa va stric vacanta. Poate ati aflat, poate nu, marea coalitie a avut azi o sedinta furtunoasa si ce am putut afla ? !
    „Rezistii”, buni de puscarie ii santajeaza pe pnl-isti cu listele „specialilor” vaccinati. Intreb si eu poate vom gasi raspunsul impreuna. D.G.P.R.-ul (de sorginte europeana) nu-i valabil, nu functioneaza si la ministri „rezitenti”, la orice cetatean sau demnitar al statului roman ? Daca eu cetatean obisnuit al Romaniei intram intr-o baza de date guvernamentala, banuiesc ca fiind una cu date clasificate sau mai rau „hecaream”, accesam aceasta baza de date din afara Romaniei in secunda doi, cred ca eram saltat de acolo de unde eram. Trag o concluzie dureroasa, in general toate serviciile Romaniei si-au tradat juramantul si menirea pentru care ele fiinteaza, nu am stiinta de nicio luare de pozitie pe acest subiect de extrema impotanta, gravisim. Din partea acestora este o tacere complice cu acesti „rezitenti” obraznici, tupeisti, agresivi si ipocriti, care in corpore trebuiau retinuti sau in cel mai bun caz retrasi din inaltele demnitati ale statului roman, ocupate fraudulos, nemeritat, printr-un algoritm fals.
    Oare Mihail Sebastian banuia ce lucruri urate se vor intampla in Romania secolului XXI ?

  6. Pare intr-adevar o lectura memorabila. Va trebui sa gasesc si eu cartea, sper cind ajung in RO.
    Pasajul despre minciuna este excelent…
    Sa ajungeti cu bine inapoi in RO!

  7. Observația cu privire la lumea Scriitorilor asa cum a cunoscut-o în viata cotidiana M,. Sebastian i acele vremuri tulburi mi-a adus aminte de o scenă memorabila din Ion a lui L. Rebreanu. E vorba de serbările Astrei la care participa Titu Herfelea înainte de a lua drum Bucureștiului. Marea recepție îl dezamăgește pana la lacrimi prin vanzoleala de bârfe și lingusiri, de invidii și manxcatorii cu totul străine de marele rost național al Astrei
    Intervine consolator și adânc intelelegator, proaspătul sau cumnat, medic vestit și unul dintre organizatorii evenimentului care știe prea bine ca toate sunt adevărate. Dar, susține el, acestea sunt culisele, niciodată frumoase, ale marei scene a Istoriei. Ori aceasta scena mare înfățișează o lupta eroica pentru supraviețuire, pentru afirmare a unui neam împotriva unui adversar care îl strivește cu puterea loi în toate domeniile.
    Am învățat aceasta lecție de la Rebreanu, ca și multe altele. Culisele și marea scena, actorul și rolul.Ele nu pot fi disjuns, sunt una, Viata.

  8. Între timp…
    Din dragoste (de frate), bre!
    Ambasadorul României la Chișinău:
    „Dar să știți, dacă aș putea deschide centre de vaccinare în ambasade, nicidecum nu i-aș vaccina pe cetățenii moldoveni contra COVID-ului, i-aș vaccina poate contra moldovenismului primitiv.”
    (Pentru ăsta n-au mai avut minister)
    https://m.hotnews.ro/stire/24727674

    • O exprimare nefericita si atit vad eu. Domnul Ambasador al Romaniei la Chisinau de altfel a rostit destul de binishor in rest.
      Pina la urma faptele vorbesc. Romania a donat vaccinuri Moldovei pe cind Rusia ba! Aia e dragoste de frate cind imparti painea cu fratii tai romani care au nevoie.
      Natalia, despre rusi, numai de bine? Stiu, ei au alte principii cu „impartirea”. Alta matematica.

    • Natalia, eu sunt un om care se uita inapoi pentru a nu fi acuzat de subiectivism, asa ca am revazut afirmatiile domnului ambasador. Afirmatia cu „primitivismul” moldovenesc e tampa, inacceptabila pentru un Ambasador, si pentru asta ar trebui sa isi ceara scuze public, sau/si sa fie rechemat de la post de MAE. Nu avem prea multe motive sa aparem superiori in fata oamenilor din Moldova.

      „…i-aș vaccina poate contra moldovenismului primitiv..”

  9. As zice ca întodeauna un observator individual are o alta perspectiva fata de o carte de istorie. De aceea este și valoroasa acea viziune. Uneori poate fi pentru a ne arata un ideal sau doar un gând de al autorului. Cu siguranță insa acestea merita citite și reflectat asupra lor. Ajuta enorm la dezvoltarea unei personalități echilibrate.

  10. Mihail Sebastian a fost evreu. Mie mi-au placut cartile scrise de el, este chiar un autor preferat. Interesant ca l-ati dus pana in Egipt, pentru ca mi se pare mai degraba o lectura de toamna-iarna, iar pentru o vacanta atat de insorita, s-ar fi potrivit oare o lectura mai usoara? In ochelarii dvs. se reflecta cineva. Intoarcerile din vacanta sunt cam melancolice, probabil cei mici sunt tristi. Credeti ca vom avea un razboi cu Rusia, provocat de americani?

    • Cristina, nu cred ca vom avea un razboi cu Rusia provocat de americani. Miscarile de trupe rusesti de la granita cu Ucraina au rostul, cred, de a genera un dialog cu americanii (prea preocupati de China). De altfel, Biden a anuntat ca vrea sa se vada cu Putin.

  11. Cristina
    Mișcările de trupe rusești
    ȘI americane, au rolul de a facilita un dialog la cel mai înalt nivel pe tematici strategice și controlul armelor.
    SUA au trimis câteva jucării în Marea Neagră pentru a-și camufla slăbiciunile și salva imaginea în fața politicienilor vasali și…alegătorilor din țările satelite și emergente.
    …Iar NATO încearcă să- și justifice cât de cât existența și legitimitatea, prin zăngănit de alămuri, dar și prin propaganda agresivă de doi bani orchestrată de circarul Jens Stoltenberg.
    Păcat că nu sunt folosite capabilitățile diplomatice ale domnului Mircea Geoană, care ar contribui, cu siguranță, la refacerea potențialului de credibilitate al acestei organizații politico-defensiv/militare (cel puțin declarativ).
    Mi-aș dori, în viitor, refacerea parteneriatului Rusia-NATO, ca singură soluție pe termen lung de asigurare a securității și stabilității în Europa.
    Occidentul s-a bazat excesiv, în luarea deciziilor, pe analize superficiale care ignoră interesele Rusiei. Mai multe arme și mai mult teritoriu încorporat nu garantează succesul, dar sigur amplifică euforia și riscurile – mai ales pentru tarile din estul Europei. Este de fapt politica Americii de a externaliza războaiele de așa-zisă apărare națională. De această dată, până și matusalemicul Joe Biden înțelege că teritoriul SUA nu este pe… altă planetă.

  12. Afganistan: Noua tactică de status quo a SUA. Biden nu respectă acordul de la Doha privind retragerea. Respingerea conferinţei la nivel înalt de la Istanbul

    Predictiile care anticipau ca Statele Unite nu se vor retrage din Afganistan pana la 1 mai, cum au stipulat in acordul de la Doha incheiat cu talibanii, s-au dovedit realiste. Ele au fost confirmate, marti, de anuntul ca presedintele american Joe Biden a decis ca trupele americane să rămână în Afganistan dincolo de data scadenta din acord, dar ca acestea vor pleca „fără condiţii” până la 11 septembrie, ziua în care se împlinesc 20 de ani de la atentatele din 2001 din SUA.

    Anuntul a starnit consternare in randurile miscarii de eliberare nationala. Talibanii, semnatari ai acordului cu americanii, au reactionat imediat, in semn de protest. Ei au anuntat că nu vor participa la conferinţa la nivel inalt de la Istanbul, privind viitorul Afganistanului, pana cand toate forţele străine nu vor părăsi teritoriul ţării. “Până când toate forţele străine nu se vor retrage complet din patria noastră, nu vom participa la nicio conferinţă care va lua decizii cu privire la Afganistan”, a scris pe Twitter Mohammad Naeem, purtătorul de cuvânt al talibanilor în Qatar.

    Decizia lui Biden de incalcare a acordului de la Doha si de neretragere a trupelor americane din Afganistan e vazuta, de acelasi curent realist de analiza, ca o noua tactica, care la fel de bine poate fi numita amagire, de perpetuare a status quo-ului SUA in aceasta tara. Despre aceasta incalcare bidenista se va vorbi la fel de mult ca despre unilateralismul trumpist. Ea va deveni un lait motiv al rezistentei si opiniei internationale. Pe de alta parte, incalcarea acordului de la Doha e vazuta si ca o noua confirmare a istoriei ca ocupantii coloniali nu se retrag niciodata de buna voie, ci doar sub presiunea insuportabila a miscarilor de eliberare nationala, cand costurile vor depasi castigurile colonialistilor, dar si cand comunitatea internationala ii va ingradi semnificativ.

    “Asigurarea” lui Joe Biden potrivit careia retragerea va fi “fara conditii”, o nuantare lingvistica speculativa, ca un lubrifiant menit sa faca mai usoara glutitia, e comentata sarcastic, avand in vedere ca ea cuprinde de fapt o conditie intrinseca, asteptarea comemorarii, de multi considerata a minciunii, a doua decenii de la evenimentele din 9/11 2001.

    Masluitorii de cuvinte ai Casei Albe au mai adaugat in anunt doua chestiuni la fel de discutabile. Una, de delegitimare si de intimidare a miscarii de eliberare. “Le-am transmis talibanilor, fără cea mai mică ambiguitate, că vom răspunde cu forţă oricărui atac împotriva soldaţilor americani în timp ce efectuăm această retragere ordonată” – cu care americanii i-au mintit repetat pe afgani, timp de 20 de ani! – a spus responsabilul american care a facut anuntul, omitand ca dreptul la aparare impotriva agresorilor si la miscari de eliberare sunt legitime in dreptul international. Sintagma “retragere ordonata” i-a fost draga si lui Obama, care a folosit-o ca un scut sau o plasa de mascare pentru intentii contrare celor declarate, in cel mai pur stil orwellian posibil.

    O alta chestiune inserata in anunt, cu rolul de a accelera si augmenta manipularea acceptarii nerespectarii acordului de la Doha si neretragerii trupelor americane la termenul convenit (de retinut!, convenit), se refera la credibilizarea lui Biden, depre care se spune ca “a estimat că o abordare pe bază de condiţii, cum s-a întâmplat în cursul ultimelor două decenii, este o reţetă sigură pentru a rămâne în Afganistan pe viaţă”. O adevarata decredibilizare a credibilitatii, ca in expresia memorabilia “curat murdar”, cand anuntul din martea neagra este unilateral, deci fara nico acoperire juridica, cum cel putin a avut acordul de la Doha, unde termenul de 1 mai a fost stabilit bilateral.

    E de asteptat ca SUA sa-si continue strategia de a reporta pasivul Afganistan de la un presedinte la altul, de la Trump la Biden. Succesorul lui Biden e foarte probabil sa fie chiar in acest an. Trebuie sa fie o chichita globalista in alegerea ca presedinte a unui cvasioctogenar, care are slabiciuni fizice marcate – in vazul Lumii, se impiedica si se prabuseste pe scarile avionului la urcare, desi nu exclud sa fi fost o simulare din planul a ceea ce urmeaza -, si probleme psihice ingrijoratoare, de alterare a cognitiei (iarasi nu exclude o simulare). De asemenea, se circuleaza tot mai des sintagma “administratia Biden-Harris”. In astfel de circumstante si sub asemenea auspicii, sansele privind libertatea si suveranitatea Afganistanului raman tot in seama miscarii de eliberare nationala, a talibanilor si a tuturor afganilor.

  13. Poate ar fi utila o discutie mai ampla despre ce se intimpla in Ucraina, in Marea Neagra, in Crimea ca sa intelegem mai bine – cei care nu activam in NATO – ce pericole sunt pentru Romania, pentru Moldova, pentru cauza unirii.
    Rusii dau un mesaj lumii si Europei, in afara de SUA, ca fara ei nu se poate discuta nicaieri. Ursul tinut mult in cusca vrea sa isi viziteze vecinii.
    Una din problemele reale este ca Ucraina nu mai exista asa cum e ea recunoscuta international, pentru ca Rusia, sprijinind militar insurgentii din Donbass, a divizat practic statul ucraenian, si a creat niste preuso-state in interiorul Ucrainei (Luhansk si Donetzk), cu guvern, parlament, ministere (nerecunoscute international). Au mers pe aceiasi linie ca si in razboiul Moldovei in Transnistria in anii 90. Moldova nu are controlul Transnistriei nici in ziua de azi.
    Fara indoiala ca Rusia este un stat agresor-ocupant. Aud analisti rusi care vad un moment prielnic pentru ocuparea Ucrainei si instaurarea unui regim pro-rusesc, pentru ca Ucraina nu va fi aparata de NATO. Sunt si altii care nu vad un razboi iminent.
    Daca masarea de trupe rusesti la frontiera cu Ucraina s-a facut doar pentru a impinge SUA la dialog, Putin a reusit asta. Mai departe e si mai interesant pentru ca noi nu vom sti exact ce vor discuta cei doi in tara terta unde o sa se intilneasca, si ce compromisuri sunt dispusi sa faca. Judecind dupa analizele rusilor, ei considera ca Rusia are acum o manusa de catifea in care e un pumn de otel, deci vad mai putin un dialog prietenos, ci mai mult o ocazie pentru ca Rusia sa isi impuna punctul de vedere in fata americanilor (slabiti, spun ei). Cum Acordul de la Minsk este azi un bolovan legat de gitul Ucrainei, rusii sunt fericiti sa repete ca Ucraina trebuie sa respecte aceste acorduri.
    Romania este oarecum intr-o zona gri pentru rusi, si nu prea apare ca este luata in calcul, sau in serios in zona. Intr-un fel e bine pentru ca Romania isi poate continua consolidarea fortelor sale armate, pentru aparare bineinteles. Un razboi la est insa va fi rau pentru Romania si din punct de vedere economic, pentur ca investitorii se vor feri de o zona instabila. Probabil, deja se simte asta.

    • @trexsr:”Romania este oarecum intr-o zona gri pentru rusi, si nu prea apare ca este luata in calcul, sau in serios in zona.”

      IMHO, România a fost întotdeauna o zonă de mare interes pentru Rusia, nicidecum o zonă gris.

      Voi aminti niște episoade din al doilea război.
      1. Tratatul hitleristo-sovietic.
      Rusia a cerut jumătate din Polonia, Basarabia și Dardanelele. A obținut doar jumătate din Polonia și Basarabia.
      2. Stalin cere aliaților deschiderea celui de al doilea front prin trecerea canalului Mânecii.
      Aliații debarcă în Africa de Nord. Stalin se supără.

      3. Churchill dorește debarcarea în Balcani ca să împiedice dominația sovietică asupra Balcanilor până la Dardanele și asupra Europei Centrale.
      Stalin devine furios.

      4. Roosevelt decide compromisul debarcării în Sicilia.
      Stalin devine foarte furios.

      5. Roosevelt dorește să-l satisfacă pe Stalin și să întărească prietenia viitoare dintre Rusia și America.
      Aliații decid debarcarea în Normandia.

      Deci, pt. Rusia, România a fost întotdeauna drumul spre împlinirea visului imperialismului rusesc, controlul Bosforului și Dardanelelor.
      Și continuă să fie deoarece consideră că Marea Neagră trebuie să rămână sub controlul rusesc.

      Să nu se uite că Franklin D. Roosevelt a avut tendințe socialiste, a urât monarhiile și a căzut prostește în mrejele lui Stalin.
      Lipsei lui de viziune i se datorează jumătate de secol de comunism în România.

      „Noi eliberăm, iar regimurile care se vor instaura vor fi determinate de alegerile făcute de popoare” a fost teoria de reglementare post-belică a lui FDR.

      Atâta doar că a omis să specifice că alegerile vor fi „dirijate” de învingători în concordanță cu înțelegerile dintre ei.
      Din păcate, Anglia era prea slăbită ca să aibă un cuvânt în fața cuplului Stalin-Roosvelt.

      • @George Ban, se pare ca sunt departe si de SUA, @Mircea aici luindu-ma de urechi pentru afirmatia ca Rusia nu acorda Romaniei importanta. Eu nu sunt un comentator „standard” si imi permit de multe ori sa iau pozitia „devil advocate” sau abordez subiecte incomode intr-o maniera personala.
        Realitatea mediatica este cea de care vorbeam si nu strategica. Rusia nu acorda Romaniei atentie mediatica, si nici la nivel guvernamental. Nu se discuta decit in conext NATO despre Romania (si Bulgaria). Rusii nu stiu absolut nimic despre Romania din emisiunile rusesti, nici macar asa, cite o stire interesanta, cum se mai prezinta la TVR despre Rusia.
        Sigur ca Romania are o pozitie geo-strategica speciala, ca punte catre Turcia, si e de necontestat ca istoriceste, Romania a fost iarba sub copitele elefantilor imperiali. E „no brainer”.
        Totusi, exista argumente sa afirm ca Rusia nu a fost interesata la fel de mult de Romania si pozitia sa geo strategica in decursul istoriei. Amintesc retragerea trupelor sovietice sub Dej puse pe seama lui Hrusciov. Ori eu nu stiu cit de afemeiat sau alcoolic era Hrusciov sa ia o asemenea hotarire super-proasta pentru rusi si sa patraseasca militar Romania. Un argument similar este abandonarea Estului Europei sub Gorbaciov. Nu doar ca rusii nu au invadat militar Romania in 1989, dar s-au retras si din Europa Centrala si din cea de Est. Un strateg bun rus s-ar fi gandit sa mute – chiar si sub o eticheta de „temporar” – trupele si echipamentele militare din RDG-Cehoslovacia-Ungaria in Romania sau Bulgaria, de exemplu, ca sa isi pastreze un buffer geo-strategic mai mare. Bun, te gandesti daca erau conditii pentru un asemenea aranjament, si banui ca exista ostilitate populara la o asemenea idee, dar nu stiu daca liderii de atunci nu ar fi fost deschis unei discutii pe tema asta, daca ar fi existat. Din cite stiu nu a existat. Rusii din start au spus ca nu le pasa ca pierd Romania si Bulgaria (mai mult Bulgaria, sora lor slava), ceea ce e un non sens strategic vorbind pentru strategi imperiali rusi.
        Deci asta am vrut sa subliniez: ca au existat si nuante in ce priveste importanta geo-strategca a Romaniei pentru Rusia in functie de mersul istoriei, dar si a capacitatii sau incapacitatii liderilor rusi.
        Stiu ca azi Rusia ar vrea inapoi la Gurile Dunarii.
        Un razboi in Ucraina inca nu e de eliminat ca idee, mai ales dupa ce apare ca o mare balba americana cu telefonul lui Biden cu Putin sa se intilneasca sa discute intr-o terta tara, ca a doua zi sa SUA sa impuna sanctiuni si sa dea afara diplomatu rusi. Ce spune asta? Ca SUA de fapt nu doreste sa discute cu Rusia, si ca se pozitioneaza doar sa-i dea niste palme. Sunt multe planuri de jon in Ucraina, si rusii au unul cu „peace keepers”, sa invadeze Ucraina si sa afirme ca ei vor sa mentina pacea acolo. Atunci ma intreb: de ce nu o fac alte tari europene primele, sa mute trupe francezii si nemtii acolo sa faca peace keeping, ceea ce ar da peste cap planurile rusesti similare.

  14. De ce PSD, partid de 35% actualmente, nu-si doreste(si asta de ani buni), sefia Senatului ?

    Ar putea fi organizat un guvern de uniune nationala, in jurul actualului premier ?

    Întrebări retorice, bineinteles

  15. Nu-ți cumperi bicicletă dacă nu vrei s-o folosești.
    Nu cheltuiești milioane pentru a-ți strânge hoardele la granița cu vecinii dacă nu dorești invazie.
    Exact ca Hitler pentru a-și întregi „spațiul vital”.

    Doar că lui Putin nu-i ajunge spațiul pe care-l are și tot vrea, și vrea, și vrea.
    Dar la el se numește „zonă de influență” care, conform teoriei lui Dughin, se numește „Eurasia” de la Lisabona la Vladivostok.

    A propos, @Cristina, ce-are Tanda cu Manda?
    Adică, ce are America cu tendința expansionistă a Rusiei?

    În preajma celui de-al doilea război mondial, marii diplomați ai Vestului, au crezut în jurămintele de pace ale Germaniei naziste, apoi au cedat pas cu pas până au ajuns la război mondial din care n-au putut ieși fără ajutorul Americii.

    La fel și astăzi, toți cred orbește în jurămintele Rusiei, care folosește doctrina nazistă a apărării rasei sale pentru a justifica ocuparea altor teritorii.

    Istoria, bat-o vina, ne învață multe, dacă vrem s-o citim.

      • @Bizonule, a declarat Rusia război Americii și n-am aflat?

        Dacă da, fi sigur că așa cum s-a întâmplat în două războaie mondiale, americanii vor fi suficient de pregătiți pentru orice.

      • @Mircea Popescu. Apreciez mult ceea ce spuneti, sunteti f. bine documentat, totusi , ultima afirmatie a dumeavoastra ” …că așa cum s-a întâmplat în două războaie mondiale, americanii vor fi suficient de pregătiți pentru orice.” nu are actualitate. Americanii , azi fata de atunci, nu dispun de doua resurse importante din 3. 1. Elitele si tehnologia inca le mai au. 2.forta de munca bruta nu prea, deoarece alogenii proaspeti sau vechi nu mai sunt dispusi sa faca aceleasi sacrificii ca odinioara, sunt mai greu de mobilizat, orientarea lor e ambigua. 3 . Resursele naturale, materia prima a statelor e pe duca, sustinerea unui conflict de asemenea anvergura e mult ingreunata, statele care le detin nu stiu cat vor ceda din resurse, calea de aprovizionare e lunga. Rusia dispune din plin de resurse prprii, nu trebuie sa convinga pe nimeni sa le puna in exploatare. SI mai sunt si altele legat de aceasta ultima resursa. In plus, lasand de o parte astea 3, statele nu mai au aceeasi prieteni, si au facut dusmani pe care nu i aveau. Diplomatia ramane sansa supravietuirii pentru toate natiile . In final, va reapect nu numai opiniile ci si continutul , dar se potriveste perfect , in opinia mea, sa va spun MAI INCET CU PIANUL PE S ARI, raportat la aceasta ultima afirmatie a dv.

      • @Gheorghe Băran:”Diplomatia ramane sansa supravietuirii pentru toate natiile.”
        ======
        Fără să-i ofensez pe diplomați, dar când ai durere de sciatică, nu cremele îți ușurează durerea ci ibuprofenul.
        Diplomația europeană n-a salvat Europa de la „pacea germană de 1000 de ani”, ci … trupele americane.

        Domnule Băran, credeți că America a fost mai pregătită în al doilea război mondial decât este acum?
        Flota Americii era inferioară flotei Franței, Italiei și se afla la genunchiul broaștei față de cea engleză.
        Aviație? Să fim serioși. Berzele zburau mai repede.

        Și ce s-a întâmplat?
        În cca. 8 luni ieșeau avioanele de luptă pe bandă rulantă reușind să producă zeci de mii de avioane pe care le trimiteau și englezilor – deși Spitfire-urile englezilor erau net superioare Messerschmitt-urilor germane, dar nu suficiente – dar și URSS-ului care înalța zmeul de hârtie.
        De flotă nu mai vorbesc.
        Care-i situația militară a Americii de astăzi?
        Este nevoie de răspuns?

        Credeți că forța de muncă în timpul războiului, majoritar a femeilor, era superioară forței de muncă de astăzi când tehnologia a evoluat?

        Credeți că sursele de energie ale Americii erau mai ușor de obținut în timpul celui de al doilea război mondial decât astăzi, când America este independentă energetic și când tehnologia este net superioară?

        Nu pregătirea de război a Americii este problema, ci rezultatele unui război global care pot fi reduse la un singur cuvânt, anihilare.

        De aceea, nu înțeleg încăpățânarea lui Putin de a provoca fără rost, de parcă nu ar avea resurse proprii cu care ar putea alimenta întreaga lume și pământ nefolosit cât pentru miliarde de oameni.

        Sau China, care o caută cu lumânarea prin Pacific, ajungând cu provocările până prin Indonezia. La fel a început și Japonia.

        Și mă mai miră admirația asta nătângă a unor români care rânjesc satisfăcuți „că ăla este mai tare decât ălalalt”, în loc să-l admire pe ăla care este mai înțelept.
        Parcă-s rămași undeva în subsolul istoriei, în epoca ciomagului.

        La asemenea mentalitate, cum să mai dăm Cezarului ce-i al Cezarului, cum să apreciem primordialitate diplomației într-o lume a bâtei omului epocii de piatră?

Lasă un răspuns