Qmagazine – Despre CEDO

Juriștii francezi atrag atenția asupra NEIMPARȚIALITĂȚII CEDO din cauza legăturilor cu ONGuri. Iulia Motoc, nominalizată

Conflictul de interese al membrilor CEDO a fost analizat pe larg într-un raport al Eurpean Center for Law & Justice(ECLJ) care a prezentat legăturile dintre judecătorii Curții și mai multe organizații neguvernamentale.

Între acestea se numără A.I.R.E. Center (Advice on Individual Rights in Europe), Amnesty International, the International Commission of Jurists (ICJ), the Helsinki committees and foundations network, Human Rights Watch (HRW), Interights (International Center for the Judicial Protection of Human Rights), and the Open Society Foundation (OSF) și diferite branșe ale acesteia, în special the Open Society Justice Initiative (OSJI).

Raportul o nominalizează și pe Iulia Motoc, judecătorul român la CEDO, care a judecat cauzele unei ONG din care a făcut parte anterior.



„Apel la comunitatea juridică pentru independența și imparțialitatea CEDO

În calitate de avocați, profesioniști din domeniul juridic, academicieni și magistrați, ne exprimăm surprinderea și îngrijorarea cu privire la situațiile de conflict de interese generate de relația dintre judecătorii care se află la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) și ONG-urile implicate în procese preluate de Curte, așa cum apar în raportul „ONG-urile și judecătorii CEDO: 2009 – 2019” (ECLJ, februarie 2020).

Acest raport arată că 22 din cei 100 de judecători care au fost numiți în 2009 sunt foști angajați sau directori ai 7 ONG-uri interconectate care au fost prezente în cazuri judecate de CEDO.

Raportul dovedește că 18 dintre aceștia au judecat, de 88 de ori în această perioadă, în cazuri care implicau organizația cu care au lucrat. Cercetările efectuate pentru a stabili aceste fapte, care, până în prezent, nu au fost contestate de Curte, stabilesc că acțiunile ONG-urilor în fața Curții nu au fost suficient de transparente.

Contrar principiilor eticii judiciare, astfel de fapte ridică întrebări legate de independența și imparțialitatea CEDO.

Având în vedere importanța jurisprudenței CEDO în cadrul sistemului de protecție a drepturilor omului, solicităm Curții să ia măsurile necesare pentru remedierea acestei situații, atât pentru a clarifica trecutul, cât și pentru a pregăti viitorul.

În ceea ce privește jurisprudența existentă, solicităm Curții să accepte, în principiu, orice cerere de revizuire a unei hotărâri în care un judecător a fost implicat și, deși se afla potențial în conflict de interese, nu a declarat (recunoscut) legăturile cu ONG-urile implicate și nu s-a retras (din caz).

În ceea ce privește viitorul, cerem Curții să se asigure că respectă regulile pe care le prescrie instanțelor naționale în ceea ce privește drepturile la un proces echitabil.

În acest scop, ar trebui, în mod special să:

– solicite judecătorilor să publice declarații de interes;

– stabilească proceduri eficiente de retragere și descalificare;

– informeze părțile în prealabil referitor la componența Camerei;

– impună judecătorilor obligația, nu doar posibilitatea de a informa președintele în caz de îndoieli cu privire la independența sau imparțialitatea obiectivă a acestora;

– creeze un formular de solicitare pentru intervenția terților care să prezinte posibile legături cu părțile implicate (în proces);

– introducă în formularul de aplicare o secțiune în care solicitanții să declare dacă solicitarea lor este depusă cu colaborare cu ONG-uri și, în caz afirmativ, cu care.

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, care este responsabilă pentru alegerea judecătorilor, ar trebui să solicite în plus candidaților pentru această funcție să declare legăturile lor cu orice organizație implicată în procesele CEDO și să evite alegerea activiștilor în funcția de judecător.

În calitate de avocați atenți la respectarea drepturilor, considerăm că adoptarea rapidă a unor astfel de măsuri este indispensabilă pentru buna administrare a justiției și necesară pentru a restabili încrederea cetățenilor europeni și a părților aflate în litigiu în activitatea CEDO.”

Apel publicat în Valeurs Actuelles, 7 mai 2020.

Semnatari:

– Anne-Marie Ackermann-Le Quere, avocat honoraire

– Ivan Aubert, juriste

– Capucine Augustin, avocat à la Cour de Paris

– Antoine Bard, ancien Vice-Président du Tribunal de Grande Instance de Lyon

– Tanguy Barthouil, avocat

– Michel Bastit, professeur émérite de l’Université de Dijon

– Nicolas Bauer, doctorant en droit, chargé d’enseignement à l’Université

– Grégoire Belmont, avocat au barreau de Paris, président du cercle de philosophie du droit Affectio Societatis

– Marie-Josèphe Beraudo, président de Chambre honoraire à la Cour d’appel de Chambéry

– Christophe Bertagnolio, avocat du barreau de Metz

– Françoise Besson, avocat au barreau de Paris

– Pierre Blanchard, avocat honoraire au barreau de Paris

– André Bonnet, ancien président des tribunaux et Cours administratives d’appel

– Christophe Bourdel, avocat

– D.B. L., juriste

– René Boustany, avocat à la Cour, cofondateur du Cercle Droit & Liberté

– Hubert Bouteiller

– Christophe Boutin, professeur agrégé de droit public à l’Université Caen Normandie

– Pierre Bregeault, avocat au barreau de Versailles

– Mireille Breton, juge honoraire

– Norbert Calderaro, président honoraire de tribunal administratif

– Stéphane Caporal-Greco, professeur de droit public

– Maria Carrière -Schmidt, avocat

– Père Jean-Denis Chalufour, ancien Chancelier du diocèse d’Evreux, membre de l’Officialité de la Province de Rouen.

– Hubert Chancerelle, avocat honoraire

– Ambroise Chartier, notaire

– François Chomard, avocat

– Dominique Commaret, avocat général honoraire à la Cour de cassation

– Jean-Luc Coronel de Boissezon, agrégé des facultés de droit, historien du droit et des institutions

– Patrice Couëtoux du Tertre, avocat honoraire et ancien bâtonnier de l’Ordre des avocats CA de Rennes

– Aymeric de Bézenac, avocat

– Diane de Castelet, notaire

– Guy de Foresta, avocat au barreau de Lyon

– Patrick de Goustine, maître de conférences de droit privé à la retraite

– Benoît de Lapasse, avocat au barreau de Paris

– Amaury de Saint Amand, avocat à la Cour

– Geoffroy de Vries, avocat à la Cour

– Pierre B Delicata, avocat à la Cour

– Cécile Derains, avocat au barreau de Paris

– Eric Dhorne, Avocat, Ancien Bâtonnier

– Emmanuel Didier, avocat, docteur d’État en droit

– Joël-Benoît d’Onorio, professeur des Universités, directeur de l’Institut Portalis de la Faculté de Droit d’Aix-Marseille

– Cyrille Dounot, professeur d’Histoire du droit Université Clermont Auvergne

– Chanoine Stéphane Drillon, Vice- Official, Chancelier du Diocèse de Nice

– Matthieu Dubertret, avocat à la Cour, maître de conférences à l’Université de Paris 2 – Panthéon -Assas

– Philippe Dubuis, avocat

– Lucile Dulauroy, juriste pour le mouvement des Focolari

– Florent Durieu, juriste

– Cyrille Dutheil de La Rochère, avocat à la Cour

– C. E.D., haut magistrat

– Elisabeth Faure, juriste, notaire-assistant honoraire

– Jean-Christophe Galloux, professeur agrégé à l’Université Panthéon Assas

– Emmanuel Garde, notaire

– Didier Julien Garofalo, juriste

– Jean-Paul Garraud, député européen, président de l’association professionnelle des magistrats

– Isabelle Geerssen, conseiller honoraire à la Cour de cassation

–  Jean-Baptiste Geffroy, Professeur émérite de droit public à l’Université de Poitiers

– Carl Gendreau, avocat à la Cour

– Gilles William Goldnadel, avocat, président d’Avocats Sans Frontières

– Pierre Grenier, avocat au barreau de Paris

– Hervé Grihangne, avocat omis au barreau de Toulon

– Paola Grimaldi, avocat au barreau de Toulouse

– Guy Grosse, notaire

– Joël Hautebert, professeur d’histoire du droit, Université d’Angers

– Laurent Hay, avocat au barreau de Paris

– Blandine Hervouët, maître de conférences en Histoire du droit à l’Université de Caen

– Claire de La Hougue, Docteur en droit

– Jean-Marc Hourse, avocat

– Baudouin Hubeaux, avocat honoraire au barreau de Namur

– Guillaume Jeanson, avocat au Barreau de Paris, porte-parole de l’Institut pour la Justice

– Jean-Pierre Joseph, avocat

– Henri – Charles Lambert, avocat au barreau de Nice

– B Lassale, avocat honoraire

– Sabine Le Conte, avocate omise au Barreau de Paris

– Bruno Le Griel, avocat au Conseil d’Etat et à la Cour de cassation

– Ghislain Le Guen, juriste

– Jean-Tugdual Le Roux, notaire

– Gilles Lebreton, député européen, professeur de droit public à l’Université du Havre, doyen honoraire de la Faculté des Affaires internationales

– Loïc Lerate, avocat au barreau de Paris

– Francis Ley, ancien président de l’Ordre régional des médecins d’Alsace

– Gaëlle Lionel- Marie, avocat au barreau de Paris

– Bertrand Lionel-Marie, avocat

– François-Xavier Lucas, professeur à l’Ecole de droit de La Sorbonne Université de Paris 1

– Hélène Maisonnier, présidente de Chambre honoraire à la Cour d’appel de Dijon

– Anne-Marie Malsch, avocat au barreau de Lyon

– Philippe Marion, avocat à la Cour

– Olivier Martin, juriste d’entreprise

– Catherine Massaut, Vice-président du Tribunal de grande instance de Dijon

– Alain Mathieu, juriste

– Eric Maulin, professeur de droit public Université de Strasbourg

– Béatrice Maurer, maître de conférences de Droit public de la faculté de droit de Montpellier

– Thibault Mercier, avocat au barreau de Paris, président du Cercle Droit & Liberté

– Jean – Philippe Meschin, avocat à la Cour

– Aude Mirkovic, maître de conférences en droit privé

– Pascale Morand -Monteil, avocat à la Cour

– Vincent Morati, notaire

– Michel Moreau, Agrégé des facultés de droit, ancien conseiller d’Etat en service extraordinaire, ancien recteur d’académie

– Anne Morineaux de Martel, avocat honoraire au barreau de Créteil

– Etienne Muller, juriste

– Santiago Muzio de Place, avocat aux barreaux de Lyon et de Buenos-Aires

– Benoît Nicolardot, avocat au barreau de Lyon

– Eric Noual, avocat à la Cour

– Jean Paillot, avocat au barreau de Strasbourg

– Xavier Panchaud, avocat au barreau valaisan

– Marie-Eve Pancrazi, Professeur de Droit privé à l’Université d’Aix-Marseille

– Claude Paschoud, professeur honoraire

– Bertrand Pauvert, maître de conférences en droit public (HDR) à l’Université de Haute-Alsace

– Elvira Pavez

– Karel Phlips, docteur en droit KUL

– Frédéric Pichon, avocat

– Philippe Pichot-Bravard, Maître de conférences HDR en histoire du droit

– Philippe Prigent, avocat au barreau de Paris

– Thierry Profit, avocat honoraire du Barreau de Lille

– Grégor Puppinck, juriste, directeur de l’ECLJ

– Gerbert Rambaud, avocat à la Cour d’appel de Lyon

– Bartolome Ribas-Ozonas, académicien à l’Institut d’Espagne

– Jean-Claude Ricci, Agrégé des facultés de droit, Professeur émérite à l’université d’Aix-Marseille

– Catherine Rieux-Sassi, avocate

– Yohann Rimokh, avocat à la Cour

– Bernard Rineau, Avocat

– Béatrice Rochet, juriste déontologue honoraire

– Marie-Christine Sallez-Berné, juriste et canoniste

– Sybille Salmon-Legagneur, avocat à la Cour

– Olivia Sarton, juriste

– François Schmitt, juriste

– Christine Seghers, avocat honoraire du barreau de Douai

– Jérôme Soibinet, chargé de cours en Droit de l’Union européenne à l’Institut catholique de Vendée

– Matthias Storme, professeur en droit, KU Leuven, avocat.

– Lydie Tarneaud, juriste d’entreprise

-Henri Temple, professeur honoraire de droit économique, ancien membre du conseil de l’Ordre, expert international

– Jean-Luc Thiver-Joly, juriste, docteur en droit privé et sciences criminelles

– Isabelle Tribou, magistrat honoraire, ancien Vice-Président du Tribunal d’instance de Martigues

– Jérôme Triomphe, avocat au Barreau de Paris

– Jean-Baptiste de Varax, avocat, Secrétaire de la Conférence du barreau des Hauts-de-Seine

– Hubert Veauvy, Avocat

– Patrice Vermeulen, maître en administration économique et sociale

– Mical Vuataz Staquet, avocat

– Eric Vuylsteke, avocat honoraire au barreau de Bruxelles

– X., magistrat délégué

– X., référendaire à la Cour de justice de l’Union européenne

– Paul Yon, avocat à la Cour

– Boštjan M. Zupančič, ancien juge à la CEDH

Raportul în limba engleză poate fi citit aici.

21 de gânduri despre “Qmagazine – Despre CEDO

  1. Stiindu-va finetea detaliului, ma intrebam sensul parabolei grafice: tap ispasitor/CEDO a avut destui, sau sa nu-ti faci chip cioplit, vis-avis idolatria ce se vrea practicata la marile curti. Revenind pe pamant, cam tardiva incercarea de a repara o institutie virusata de corone cu parti-pris sorosist, ca si surata sa dela Bruxelles, Parlamentul European…

  2. „Tentaculele” statului de drept sorosist sunt peste tot inclusiv in CEDO si EPPO si nu-i nevoie de nominalizari.

  3. Am uitat sa amintesc de tot circul mazilirii judecatorilor Corneliu si Gabriela Barsan si mizeria cea a urmat la CEDO. Statul de drept ….si euroscepticismul.

  4. Și ce dacă, domnule Năstase? Ei spun, ei aud, ei se ascultă, lucrurile merg înainte cum au fost decise de sus.

    Doar vorbim de culise, de dictat. Vorbim de Uniunea Europeană reală.
    Nu de himera unei inexistente Europe democrate a egalilor.

  5. Institutiile sunt atit de impartiale ca oamenii care le ocupa posturile.

    Sunt o serie de analisti-comentatori „experti” aici care scriu poeme despre China, cit de blinda si buna e aceasta tara (A se citi „regim”) si ce lipici are ea pentru Romania si tot restul lumii. E la fel de blinda si buna ca si celelalte puteri. In ultima vreme si din ce in ce mai des, China se poarta ca si URSSul de pe vremuri: ameninta, interzice, minte, cenzureaza, face promisiuni, isi foloseste armata de influenceri, ataca ciberbetic, spioneaza, fura secretele altora etc. Chiar acum citeva zile FBI-ul altentiona institutiile implicate in cercetarea COVID ca pot fi atacate de hackeri din China pentru a le fura date despre cercetare/vaccin. Nu au venit insa cu dovezi atunci, si nici azi nu stim exact daca China chiar ataca institutii de cercetare medicala sau nu cu scopul de a fura din munca de cercetare a altora…miza insa este enorma, si China evident ar vrea sa fie prima care sa produca un vaccin.

    https://www.theguardian.com/world/2020/may/15/taiwan-must-accept-chinese-status-to-attend-who-assembly-says-beijing

    • Desi e plauzibil ce spui, iti reamintesc ca acest ‘sport’ e practicat pe scara larga de toti big players in the world game. Ar trebui sa-i tratam pe toti cu aceeasi exigenta de adevar si justete – poate ar rezulta o lume mai buna.

      • @Amalia si Gavrila:
        Am spus in comentariul despre China: „E la fel de blinda si buna ca si celelalte puteri.” Dar am comentat despre China pentru ca asta e subiectul zilei. Cind le-o veni rindul, am sa comentez despre celelalte.

    • @ trexsr
      Puteți să puneți SUA în loc de China, apoi China în loc de SUA, apoi din nou SUA în loc de China…
      Uite așa, switch…

      • Sau si mai bine, cum ne-a obisnuit colegul nostru ‘trexsr’: un pas inainte, unul inapoi.

  6. Am facut un efort si am vizionat „intalnirea de la ora 5”, in rol principal aflandu-se dl. 66,09%. Am retinut mai multe informatii, multe dintre acestea minciuni, manipulari de care insusi dl. 66,09% se teme. Societatea romaneasca se afla in crestere ecomonica, „se vor” face mari invetitii in infrastructura mare, ca aia mica nu care este, recalcularea pensiilor ?! si un lucru extrem de grav, laitmotivul d-lui cu pricina este „greaua mostenire” psd-ista, care face extrem de dificila guvernarea si vezi Doamne in aceasta perioada grea opozitia doreste motiune de cenzura. In locul opozitiei i-as lasa sa-si rupa gatul.
    D-le Citu ce-ai facut cu banii ?
    Nu scoate o vorba de „poamele” guvernamentale care isi dau cu stangul in dreptul si invoca un lucru de neacceptat „interesul national”. Nu as invoca si m-as ascunde in spatele interesului national, pentru ca-ntr-o zi „interesul national” le va rupe gatul. Tot in interes national au exportat mana de lucru pentru plantatiile nemtesti si UE, in conditii inumane de lucru si trai ? Tot in interes national astia si-au pus rubedeniile, amantele, si acolitii in functii caldute ?
    Aspectul cel mai grav in adevaratul sens al cuvantului a fost strecurarea amenintarii intoarcerii la starea de urgenta. Daca se va purcede la un asemenea scenariu numai pentru a ramane la guvernare si a avea „guvernul meu”, nu e bine, guvernarea cu „stare de urgenta” insemna ceva extrem de periculos, insemna dictatura.

  7. Mircea Popescu :

    ref mes „@serbanfl, de ce folosiți formula: „nu ca ȘI un ziar”, în loc de „nu ca un ziar”

    Se foloseste destul de des „ca SI” ptr a se evita cacofoniile.
    Exces de pudibonderie..

    A da. Eu insa am ub exces de cacofonii dorite. Cu cat subiectu „ma incanta” mai mult …..

    • Merci, domnule! Speram să intervină un filolog. Eu am rămas la nivel de gimnaziu, pe parte de gramatică a libii române, dar mai știu că nu sună literar nici ga-ga sau cu-ga sau nu-ca sau ….

      • Poate la granatica „teroretica” eu stau si mai prost ……

        Unsa sunt sigir ca acest „ca Si” este de data mai recenta .. adica s-a „impus” mai ales dupa 90!

      • @Ghiță: „Unsa sunt sigir ca acest “ca Si” este de data mai recenta .. adica s-a “impus” mai ales dupa 90!”

        Cel mai simplu ar fi dacă oamenii ar deschide niscaiva cărți ale unor scriitori români … și le-ar citi.
        Nu vor găsi „ca și” unde vrei și unde nu vrei.
        Cacofoniile se evită elegant folosind alte expresii adecvate.
        Sigur, astăzi poporul nu mai are nevoie de literatura română, ajung pentru educație cuvântările avântate ale politicienilor români, reproduse cu religiozitate de mass-media.

  8. ONG-urile au fost de la început structuri purtătoare a noii ideologii a elitelor transpartinice și transnationale, coordonate de hegemon.
    De faot, cred că definiția/traducerea corectă a termenului ONG, ar fi (după părerea mea) Organizația Netransparentă a Globalismului.

  9. Ţineţi minte poza asta ! N-o să difere cu nimic de cea a lui Iohanus , la fel de inteligentă, când va afla că i se redeschid şi lui o parte din multele, era să zis mutele dosare ce stau acum la fezandat !

  10. Până la urmă o să se dovedească implicarea lui Gh.Flutur în creşterea alarmantă a cifrelor false ca să se poată oune în aplicare planul care să ducă la instaurarea stărilor de urgenţă cu toate nenorocirile care i-au urmat !
    https://www.stiripesurse.ro/sefa-dsp-suceava-a-fost-demisa-la-cateva-zile-dupa-ce-a-dezvaluit-o-gafa-uriasa-in-raportarile-cazurilor-de-covid-19_1466432.html?utm_medium=notification&utm_source=site&utm_campaign=os
    Șefa DSP a arătat că probleme sunt în verificarea datelor de la începutul epidemiei, când, se pare, „s-au raportat teste, nu persoane pozitive”. „Sunt cazuri cu nume și prenume, dar fără CNP, fără adresă, nu le putem aloca nici unei unități administrativ teritoriale, pur și simplu nu știm de unde sunt”, a afirmat Trifan.

    Nu există nici un indiciu că cineva ar fi dorit să falsifice datele, ci astfel de situații au putut să apară pe fondul volumului foarte mare de muncă și lipsei de personal…”
    P.S. Demiterea dezvăluie faptul că a dezvăluit mult mai multe, dar şi aşa e suficient pentru o anchetă serioasă : de ce era nevoie de focarul de la Suceava ?

  11. UE se aseamănă din ce în ce mai mult cu un om al străzii ce strânge de prin tomberoanele statelor luate prizionere tot felul de nulităţi aruncate acolo de opinia publică , după ce fuseseră cocoţate la masa ospăţului guvernamental , ca orice lucru de unică folosinţă . Ce aruncăm noi , ridică ăştia din praful juridic, le dau un lustru artificial şi le folosesc mai departe pentru a scoate cu mâna lor castanele din focul globalist !

    • Corect in mare masura; explicatia ar fi ca rebuturile sunt constiente de limitarile lor crase si ca atare se preteaza perfect la manipulari ieftine – isi vand si farama de suflet ce le-a mai ramas. Sunt in definitiv figuri jalnice, demne de tot dispretul.

  12. Laburistii, in asteptare strategica a deznodamantului post-Brexit: Conservatorii vor inhata ciolanul european sau vor pleca cu coada intre picioare?

    Laburistii britanici au anunţat, marţi, că şi-a anulat conferinţa anuală, prevăzută în septembrie, din cauza covid-19. Prin aceasta decizie, principalul partid de opozitie se plaseaza in asteptare strategica, pana la deznodamantul negocierilor comerciale privnd relatiile post-Brexit dintre UK si UE, pe care le duce guvernul conservator al premierului Boris Johnson.

    La conferinta anuala a Labour, care urma sa se tina intre 19 si 23 septembrie, la Liverpool, noul lider al partidului, Keir Starmer, incepand din aprilie, ar fi trebuit sa supuna votului o motiune privind noua linie politica a formatiunii. Noua orientare a laburistilor este asteptata sa fie centrista si eurofila, potrivit pozitionarii lui Starmer, comparativ cu predecesorul sau Jeremy Corbyn, foarte la stanga, care a fost drastic sanctionat de electorat la alegerile legislative din decembrie. Intotdeauna, extremele se ating. Trecutul intransigentist laburist s-a intalnit cu conservatorismul inflexibil privind Brexitul al guvernelor May si Johnson, pe care Corbyn le-a cautionat in mod tacit.

    Scopul aducerii lui Starmer in fruntea laburistilor e ca opozitia laburista sa fie o alternativa la guvernarea conservatoare. De aceea laburistii au trecut in asteptare, urmand ca strategia lor sa fie in functie de ce vor obtine sau nu vor obtine conservatorii. UK nu poate risca o plecare din UE fara un acord comercial, care va presupune compromisuri esentiale in negocierile cu europenii. Nimic din cele trei runde de negociere nu anunta o flexibilitate a conservatorilor, care merg pe principiul totul sau nimic.

    Eroarea de abordare a conservatorilor britanici este ca ei concep un viitor acord comercial UK-UE ca pe un ciolan, cu foarte multa carne si foarte putin os sau chiar deloc, ca cea mai mare parte a osului sau in intregime sa ramana pentru europeni. O aberatie desigur, ei frizeaza niste pretentii imparatesti. Europenii nu au niciun motiv sa le ofere un acord comercial ca pe un cadou, o recompensa ori avantaj unilateral, care sa fie subventionat de cele 27 de state comunitare.

    Ultima rundă de negocieri va fi în iunie, cand se sfarseste şi termenul limită până la care Londra poate solicita prelungirea tranziţiei, fara de care la sfarsitul anului va plecat automat din UE fara acord. In spatele unui acord in conditii britanice se afla si americanii, pentru care un acord britanic de tip “ciolan” ar echivala cu o “debarcare” comerciala americana pe continent. Intrebarea e, vor inhata conservatorii brtitanici ciolanul european sau vor pleca cu coada intre picioare?

Lasă un răspuns